„Căutaţi mai întâi împărăţia lui Dumnezeu şi dreptatea Lui şi toate acestea se vor adăuga vouă”. (Matei 6, 33)
sâmbătă, 30 martie 2019
Sfântul Ioan Scărarul despre dreapta socoteală și războiul nevăzut
Fragment din Scara Raiului
“Cerceteaza mintea ascultatorilor necercati si vei afla in ea o nazuinta gresita: pofta de linistire, de postire nemasurata, de rugaciune neimprastiata, de cea mai deplina lipsa de slava desarta, de neuitata pomenire a mortii, de strapungere neincetata a inimii, de desavarsita nemaniere, de tacere adanca, de curatie covarsitoare. De aceea, neavandu-le pe acestea de la inceput, dintr-o buna iconomie, au sarit la ele inainte de vreme si s-au ratacit. Pentru ca vrajmasul i-a amagit sa le caute pe acestea inainte de vreme, ca nu cumva rabdand, sa le afle pe acestea la vremea lor”.
[...]
“Daca este un timp potrivit pentru tot lucrul de sub cer, cum zice Eclesiastul (Ecl. 3, 1), dar intre toate lucrurile sunt si lucrurile sfintite ale vietuirii noastre, sa avem grija sa cautam in fiecare timp cele potrivite acelui timp. Caci este un timp al nepatimirii in cei ce se nevoiesc si un timp al impatimirii pentru tineretea celor ce se nevoiesc; un timp al lacrimilor si un timp al inimii invartosate; un timp al supunerii si un timp al stapanirii; un timp al postului si un timp al impartasirii de hrana; un timp al razboiului din partea trupului dusman si un timp al linistirii fierbintelii; un timp al iernii sufletului (al viforului) si un timp al linistii mintii; un timp al intristarii inimii si un timp al bucuriei duhovnicesti; un timp de invatare a altora si un timp de ascultare; un timp al intinarilor intru inchipuirea de sine si un timp al curatiei, pentru smerenie; un timp de lupta si un timp de odihna adapostita; un timp de linistire si un timp de imprastiere nestapanita; un timp de rugaciune neintrerupta si un timp de slujire nefatarnica. Deci sa nu cautam inainte de timp cele ale timpului (potrivit pentru un lucru), amagindu-ne dintr-o pornire a mandriei. Sa nu cautam iarna cele ale verii; nu,in samanta, snopii. Pentru catimpul semanarii cere osteneli si timpul secerisului aduce haruri negraite. Iar de nu, nu vom lua nici la timpul cuvenit cele proprii ale timpului”.
Nicolae Steinhardt - Bilanțul duhovnicesc la sfârșitul anilor de închisoare
După masivele plecări din aprilie (mai ales bolnavi, foarte mulţi pe targă, i-am zărit prin interstiţiile scândurilor de la camera 35) a urmat citirea de către comandantul închisorii a decretului general de graţiere, la 17 iunie. Pentru prima oară se vorbeşte despre ”deţinuţi politici”. Până acum: ”Ce faaace? Deţinuţi politici? Nu zău, mă? Voi sunteţi infractori împotriva securităţii statului, asta sunteţi.”
Urmează ca la data de 23 august să „nu mai existe practic nici un deţinut politic". Despre graţiere ştiusem cu o zi mai înainte, prin morse. Dar acel „practic" mi s-a părut suspect. Poate că n-a fost luat cuvântul în sensul lui corect care e ”defapt”, ”concret” - ci în sensul răspândit, dar neexact, de ”situaţie generală în care cazurile excepţionale fiind foarte rare nu contează”.
Învățături simple de credință ale Sfantului Ioan Scararul
- Aşa cum este cu neputinţă să nu se gândească la pâine cel înfometat, la fel este cu neputinţă să nu se gândească la moarte şi la judecată cel care se luptă să se mântuiască.
- Aşa cum apa şterge scrierile, la fel şi lacrima şterge păcatele.
- Aşa cum cei care nu au apă şterg în alte feluri scrierile, la fel şi sufletele care nu au lacrimi şterg păcatele lor prin tristeţe şi suspinuri.
- Aşa cum gunoiul mult naşte numeroşi viermi, la fel şi multele mâncăruri nasc multe căderi trupeşti, multe gânduri viclene şi multe vise ruşinoase.
marți, 26 martie 2019
Dumitru Uţă, doctorul fără arginţi care a refuzat să iasă din închisoare: „Unde pot fi eu mai mult de folos: aici sau afară?“
Trimis la temniţă grea pentru convingerile sale legionare, doctorul Dumitru Uţă este considerat a fi un „sfânt al închisorilor“.
Pentru convingerile sale legionare, medicul Dumitru Uţă, năsust în anul 1916, a fost condamnat la ani grei de închisoare, trecând pe rând prin temniţele comuniste din Poarta Albă, Gherla şi Aiud.
După ce l-a vindecat de tifos pe un director al închisorii din Aiud, a devenit un om foarte respectat şi avea voie să iasă din închisoare ori de câte ori dorea pentru a aduce medicamente. Ba, mai mult, cei din conducere îl chemau acasă pentru a-i trata pe cei apropiaţi atunci când aceştia erau bolnavi.
Părintele Nicolae Grebenea, a cărui mărturisire o regăsim în www.crestinortodox.ro, spune despre mediul Uţă: „Inimosul doctor Dumitru Uţă primi permisiunea să meargă la Cluj, după leacuri. El reuşi să aducă două geamantane de medicamente, dar admirabilul doctor Uta nu se mulţumea cu atât.
vineri, 22 martie 2019
VIDEO: Liderul unionist George Simion critică afirmațiile președintelui României care consideră că românii și moldovenii sunt două popoare
În cadrul unui festival de film, președintele României, domnul Klaus Iohannis, a afirmat că Românii și Moldovenii sunt două popoare, referinduse că unirea Basarabiei cu România va fi posibilă “atunci când vor vrea cele două popoare”.
La puțin timp după această afirmație a apărut și reacția liderului unionist George Simion care, în mod ferm, atrage atenția președintelui României că românii și moldovenii sunt un singur popor:
miercuri, 20 martie 2019
sâmbătă, 9 martie 2019
A apărut cartea "Părintele Constantin, pe urmele Călugăriţei Laurenţia, cea nebună pentru Hristos"
La Editura Blassco din Bucureşti a apărut cartea "Părintele Constantin, pe urmele Călugăriţei Laurenţia, cea nebună pentru Hristos", scrisă de Părintele Constantin Catana de la Mănăstirea Varatic şi coordonată de Vlad Herman
Momentan poate fi găsită aici: https://www.carti-bune.ro/…/parintele-constantin-pe-urmele-…
Redau mai jos textul pe care l-am scris la capitolul "Introducere":
Cu inima plină de amintiri duhovnicești și îndreptată spre Sfinți, Cuvioși și Cuvioase, bunul Părinte Constantin Catana de la Mănăstirea Varatic ne-o prezintă în paginile ce urmează pe Călugărița Laurenția de la Mănăstirea Giurgeni, județul Neamț. Născută la data de 17 martie 1907 din părinții Gheorghe și Maria în Comuna Pungești, județul Vaslui, Călugărița Laurenția Gabără a trăit până la data de 17 ianuarie 1990, adormind la Mănăstirea Giurgeni.
Acest suflet curat este încă un model de viață din lumea monahală a neamului românesc, fiind o necunoscută pentru mine până la parcurgerea materialului de mare preț scris de Părintele Constantin.
Fragment din cartea "File de pateric. Parintele Proclu - Vol. II"
Fragment din cartea "File de pateric. Parintele Proclu - Vol. II"
