Invierea Domnului, Manastirea Nera, 2024 - Hristos a inviat!

Vinerea Mare cu Părintele Justin la Mănăstirea Petru Vodă, 2009

Mănăstirea Sihăstria: Denia celor 12 Evanghelii

Sf. Ioan Gură de Aur – Predică la Sfânta și Marea Joi: Despre Sfânta Cină

Sf. Ioan Gură de Aur

Predică la Sfânta și Marea Joi

*

„ Cel ce mănâncă trupul Meu şi bea sângele Meu, întru Mine petrece şi Eu întru el”
(In. 6, 56)

Despre Sfânta Cină

Noi avem de gând a ne apropia de masa cea prea sfântă, care umple pe fiecare de o sfială cucernică. Să ne apropiem dară de ea cu o conştiinţă curată. Să nu fie aici vreun Iuda, care poartă în inimă înşelăciunea împotriva aproapelui său, să nu fie vreun înrăutăţit, care ascunde în sufletul său otrava prihanei.

Aici se află de faţă Însuşi Hristos, spre a găti pentru noi această masă, căci nu omul a putut să prefacă pâinea şi vinul în trupul şi în sângele lui Hristos, ci preotul stă acolo numai spre a înfăţişa pe Hristos şi a săvârşi rugăciunea; numai harul şi puterea lui Dumnezeu lucrează acea prefacere. „Acesta este trupul Meu” (Lc. 22, 19). Aşa se rosteşte cuvântul, care aduce acea prefacere. Precum glasul acela, care a zis: „Creşteţi şi vă înmulţiţi, şi umpleţi pământul” (Fac. 1, 28), deşi era numai un cuvânt, dar a trecut în faptă, şi a înmulţit omenirea, aşa şi la Cina cea Sfântă glasul acesta al lui Dumnezeu înmulţeşte harul la toţi cei ce se împărtăşesc din ea cu vrednicie.

Aratarea Mantuitorului Iisus Hristos Sfantului Serafim de Sarov

Cuviosul Serafim de Sarov (1759-1833), acest mare sfânt al Ortodoxiei, era întărit în lupte de pronia dumnezeiască, cu care îi alinau sufletul. Diacon fiind, vedea câteodată la slujbe cum sfinţii îngeri slujeau împreună cu monahii.

„Cândva – povesteşte chiar el – slujeam în Joia Mare. Am spus cu umilinţă, de lângă Sfântul Jertfelnic «Doamne, mântuieşte pe cei umili şi acoperă-ne pe noi». După care am ieşit în faţa uşilor împărăteşti şi am spus sfârşitul rugăciunii întreite «şi în vecii vecilor».

În acel moment a strălucit în faţa mea o lumină. Mă uit într-acolo şi văd pe Domnul nostru Iisus Hristos cum strălucea mai mult decât soarele în lumina orbitoare. Îl înconjurau toate puterile cereşti ale îngerilor, arhanghelilor, heruvimilor şi serafimilor.

Intrase prin poarta de vest şi plutind prin aer, a stat în faţa amvonului. Ridicându-şi mâna Sa, a binecuvântat pe slujitori şi pe creştini şi apoi a intrat în locul de lângă uşile împărăteşti unde se găseşte icoana Lui. Inima mea s-a umplut de lumină şi de bucurie pentru El”.

Demn de consemnat este că vedenia a avut loc în timpul intrării preoţilor în Sfântul Altar, care simbolizează intrarea lor în cer.

(Minuni şi descoperiri din timpul Sfintei Liturghii, Editura Egumeniţa, 2000, p. 68) via doxologia.ro

Stihiri Joia Mare, Manastirea Nera, 2023

Sfantul Iosif Marturisitorul, episcopul Maramuresului

In stravechiul pamant romanesc al Maramuresului, a existat o viata si organizare bisericeasca ortodoxa, care poate fi urmarita inca din primele veacuri crestine. Pe la mijlocul veacului al XV-lea, fratii cneji Drag si Dragos (primul "descalecator" in Tara Moldovei), au ctitorit o manastire, cu hramul Sfantului Arhanghel Mihail, in satul Peri (azi in Ucraina subcarpatica). In 1391, la rugamintea urmasilor acestor ctitori, manastirea a fost declarata "stavropighie" a Patriarhiei, cu alte cuvinte ii era subordonata direct. In aceasta manastire si-au stabilit resedinta unii episcopi ortodocsi, care indrumau viata duhovniceasca a credinciosilor din Maramures. Dar in satele din nordul acestui pamant romanesc s-au asezat treptat si unii credinciosi ruteni, care-si aveau propriul lor episcop, cu sediul la Muncaci (azi Mukacevo, in Ucraina).

Episcopii romani din Maramures s-au straduit sa mentina credinta ortodoxa si constiinta nationala in sufletul pastoritilor lor de aici. Acesti episcopi, ca si calugarii din schiturile si manastirile maramuresene, au pastrat stranse legaturi cu fratii lor de-o limba, de un neam si de o credinta din Moldova invecinata.

Sfântul Ioan Rusul: Schimbarea veșmintelor sale a fost finalizată, așa cum ceruse el

În data de 18 apriie 2024 a avut loc schimbarea veșmintelor Sfântului Ioan Rusul, cu ușile Bisericii închise.

Se deschide Altarul și se schimbă veșmintele doar când Sfântul o cere. El apare fie prin vis, fie prin viziune credincioșilor din întreaga lume și le cere să informeze Biserica locală din Procopius că a venit vremea schimbării.

Dorința lui acum a fost: haine albe cu trandafiri. Potrivit preotului Bisericii, Ioannis Markos, Sfântul s-a arătat la aproximativ 35 de persoane.

Cât despre ceea ce a purtat până anul acesta, acestea ajung împărțite ca binecuvântare pentru creștini din întreaga lume.

Ultima dată când a cerut din nou să-i fie schimbate veșmintele de pe Sfintele mMoaște a fost în anul 2005.

Minunat este Dumnezeu întru Sfinții Lui!

Corul Mănăstirii Sihăstria – Prochimenul „Dat-ai moștenire”, glasul VIII, de Ioan Zmeu

Din minunile Sfântului Ioan Rusul: „Trebuie să primeşti operaţia pe creier”

 Un cunoscut inginer din Atena, după mai multe analize de laborator, află de la medici că durerile de cap foarte puternice şi schimbările pe care le simţea în starea de sănătate se datoresc unei tumori maligne, unui cancer la creier. Doctorii îl îndeamnă să se hotărască singur sa i se facă operaţia: trebuie tăiată cutia craniană deasupra frunţii, apoi de jur împrejur şi, după aceea, să i se extragă tumoarea. Întreabă dacă pot apărea şi efecte secundare; i se spune care sunt pericolele, riscurile că operaţia să nu reuşească, tot adevărul. Inginerul nu acceptă operaţia şi începe să aibă crize din ce în ce mai dureroase.

Mai multe icoane din Rusia izvorăsc mir

Sfântul Serafim Sobolev: Rostiți Rugăciunea lui Iisus, lovind pe cuvântul „Doamne” sau „Iisuse” ca un cui în inimă. Atunci inima va fi atinsă treptat de har

Rostiți Rugăciunea lui Iisus, lovind pe cuvântul „Doamne” sau „Iisuse” ca un cui în inimă. Atunci inima va fi atinsă treptat de har, iar numele lui Iisus va alunga din inimă gândurile necurate. Chiar dacă ne rugăm mecanic, este mai bine decât să nu ne rugăm deloc. 

Dacă din o mie de rugăciuni spun una din inimă, cu suspin adevărat, e bine! Și această rugăciune sinceră va înveseli toate celelalte rugăciuni mecanice. Eu însumi am experimentat că lacrimile îmi fac inima mai ușoară. Am observat că Domnul aude și împlinește întotdeauna rugăciunea în perioadele de necazuri mari. Domnul este aproape, dacă Îl chemi, El va răspunde imediat! 

Sfântul Serafim Sobolev

Sfântul Gavriil Georgianul despre cei care părăsesc credința ortodoxă

“Oricine părăsește din anumite motive credința ortodoxă și se convertește la o altă credință, sectă, indiferent dacă este o persoană laică sau una duhovnicească, credeți-mă cu tărie că, chiar și dacă trăiește ca un sfânt, tot nu se va mântui.” 

Sfântul Gavriil (Urghebadze)

Sfântul Luca al Crimeei: Luaţi putere din numele lui Iisus!

O, cât de mare şi de groaznică e oastea dracilor! Fără de număr este hoarda lor întunecată! Aceşti vrăjmaşi nevăzuţi ai lui Dumnezeu au ca singur rost, zi şi noapte, nimicirea noastră. Însă nu vă temeţi! Luaţi putere din numele lui Iisus!”. 

Sfântul Luca al Crimeei

O icoană din Rusia izvorăște mir

Sfântul Nicolae Velimirovici: Membrii individuali ai Bisericii pot pierde lupta, dar Biserica nu poate pierde războiul.

Membrii individuali ai Bisericii pot pierde lupta, dar Biserica nu poate pierde războiul.

Iuda a căzut, dar Biserica a învins. Arie și Macedonie și-au pierdut sufletele prin erezie, dar Biserica a câștigat biruitoare.

Iulian Apostatul a căzut, Biserica a biruit.

Islamizații au cazut, dar Biserica a triumfat.

Puterea ateistă din Rusia s-a scaldat în urale, dar Biserica a triumfat.

Imperiile au căzut, dar Biserica a rămas vie.

Savatie Baștovoi: Ortodoxia nu este o ideologie

Ortodoxia nu este o ideologie care trebuie adaptată la mase. Credincioșii sînt chemați să se adapteze ei la mersul Bisericii, nu invers. Biserica nu se adaptează. Nici nu ar avea cum, pentru că nu are la ce să se adapteze.

De cîte ori oamenii au încercat să facă o biserică de masă, ei au degenerat în ideologii. Toți cei care ne vorbesc azi de "nevoia de adaptare", de "nevoia de reformă" a Bisericii de fapt ne invită la o anume ideologie.

Nimeni nu se gîndește la o adaptare la Vasile, Gheorghe sau Hans, ci la ideologia din capul lor. Pentru aceasta ei se ceartă cu sfinții, nesocotesc milenii de bună rînduială, doar ca să își mai atragă vreun rătăcit la ideologia de care sînt vrăjiți.

Să te desparți de sfinți ca să fii pe placul unor rătăciți și să numești asta înnoire a Bisericii? Iată culmea aiurelii, a necredinței și a trufiei.

Savatie Baștovoi

PR. JUSTIN PÂRVU: AIUDUL – CETATEA DE REZISTENȚĂ A ROMÂNIEI

 Ce reprezintă Aiudul pentru neamul românesc? Și ce a pățit un preot care a încercat să defaime sfințenia unuia dintre sfinții închisorilor. Aflați în cuvântul de mai jos. PR. JUSTIN PÂRVU: AIUDUL – CETATEA DE REZISTENȚĂ A ROMÂNIEI

Puterea Aiudului

Eu cred că adevărată cetate de rezistență și de îndemn pentru țara noastră este Aiudul. Pentru că aici a elita neamului nostru. De aceea, și Dumnezeu cred că va hărăzi ca totdeauna un soare frumos să răsară peste țara noastră – din ostenelile și jertfele atâtor mii de mărturisitori din celulele pușcăriei Aiudului.

Buna Vestire, cea mai importanta veste din istorie

Sarbatoarea Buna Vestire este praznuita pe 25 martie. Buna Vestire inseamna veste buna, anume instiintarea Maicii Domnului de catre Arhanghelul Gavriil, ca Dumnezeu a ales-o ca Fiul Sau sa se intrupeze din ea pentru mantuirea neamului omenesc. Este cea mai importanta veste din istorie, pentru ca vesteste ca umanitatea nu este pentru moarte.

Cuvantul ingerului nu este vestirea unui fapt implinit, el doar a instiintat-o pe Fecioara si a asteptat credinta si invoirea ei. Maica Domnului ramane uimita in fata cuvintelor rostite de inger, pentru ca ceea ce urma sa se petreaca cu ea, era mai presus de legea firii. Din acest motiv intreaba: "Cum va fi aceasta, de vreme ce eu nu stiu de barbat?". Insa, dupa ce ingerul ii comunica modul zamislirii minunate - "Duhul Sfant se va cobori peste tine si puterea Celui Prea Inalt te va umbri", Fecioara a grait: "Iata roaba Domnului, fie mie dupa cuvantul tau" (Luca 1:38). In acel moment a avut loc zamislirea directa a lui Hristos prin puterea si lucrarea Preasfantului Duh. Asadar, venirea la existenta a Fiului lui Dumnezeu ca om are loc numai dupa obtinerea consimtamantului cu totul liber al Sfintei Fecioare.

Ortodoxia, Buna Vestire și religiile asiatice - Părintele Teologos

ÎPS Neofit de Morfu - O minune recentă a Sfântului Ioan Rusul

Arhim. Hariton - Predică la Duminica fiului risipitor

Minunile Maicii Domnului - Părintele Pimen Vlad

Părintele Hariton Negrea - Povestiri minunate despre vindecările Părintelui Justin

Maica Stareță Justina - Dragostea Părintelui Justin față de bolnavi

Arhim. Hariton - Despre dezlegarea blestemelor şi pacea lui Dumnezeu

Cuvinte ale Părintelui Proclu

Sfântul Ilie Lăcătușu se arată unui preot: „Tu n-ai nevoie de telefonul meu, pentru că noi avem legătură directă”

Desigur că cele mai impresionante moaște dintre Sfinții Români din Închisori le are părintele Ilie Lăcătușu – care le are întregi, complet nestricate și bine mirositoare. Desigur, însă, că cea mai impresionantă proprietate a moaștelor este faptul că închid și deschid ochii. Și nu numai atât, fraților, ci își întoarce ușor ochii spre cel care dorește, după cum mi-au mărturisit mulți oameni. Pe net puteți să căutați mărturiile părinților Ioan de la Rarău și a părintelui Calistrat Chifan care vorbesc despre fenomenul acesta. Îți dai seama să vezi tu niște moaște care se uită acolo unde doresc. 

Sfinții români din închisori - Părintele Teologos

Părintele Proclu: Au început anii durerilor

Părintele Eftimie Mitra: Impostura senatoarei Diana Iovanovici Șoșoacă

Arhim. Hariton - Uniţi în rugăciune

Liniștea nopții și duhovnicia - Părintele Pimen Vlad

Părintele Justin se arată în vis unei femei, spunându-i să meargă la biserică

 O MINUNE RECENTĂ CU PĂRINTELE JUSTIN. „CERT ESTE CĂ PĂRINTELE A DEVENIT OCROTITORUL EI”

Aflați o mărturie despre o minune recentă a Părintelui Justin, relatată în ultimul Număr al Revistei Atitudini, Nr. 83:

NEGRIJA DE DUMNEZEU

Vreau să vă mărturisesc o întâmplare legată de Părintele Justin (anul 2023).

Eu lucrez în domeniul tehnologiei, suntem destul de apropiaţi de biserică sufleteşte, dar nu e nici pe departe locul pe care-l frecventam des sau care ne consumă timp notabil în viaţa de zi cu zi (aceasta o zic cu oarecare durere).

Menţionez că ocazional, mai frecventam mănăstiri de prin ţară în scopul de a ne reculege, iar Petru-Vodă este una dintre locaţiile preferate, deşi e la 4-5h de condus faţă de localitatea noastră.

Fiind conştient de relaţia deficitară vizavi de Biserică și Hristos, încercăm duminica să mai mergem la slujbe, dar nu e un obicei şi o facem cu mare greutate de fiecare dată.

Într-o sâmbătă, am decis hotărât să-mi anunţ soţia că trebuie să mergem, pentru că nu se mai poate să stăm în aşa nepăsare, mereu.

Venind ziua de duminică, ca de obicei nu ne puteam trezi, iar eu am zis: „Hai să mergem la biserică!”, iar soţia, care nu e o persoană matinală, nu mi-a dat prea mare importanţă. Eu am aţipit apoi circa 15-30 minute şi m-am trezit că soţia s-a ridicat brusc din pat şi a început să se îmbrace.

Viaţa sfântă a pustnicului Ioan David

Acest creştin, aproape necunoscut, s-a născut în anul 1920 în satul Plai, comuna Strungari, judeţul Alba, din părinţi săraci şi foarte evlavioşi. Rămas orfan la vârsta de trei ani, a fost crescut de o mătuşă, în frica lui Dumnezeu, fiind dat la şcoală. Toată viaţa lui a fost păstor de oi. Păştea oile lui şi ale oamenilor din sat şi se ruga neîncetat, repetând fie „Tatăl nostru”, fie „Doamne Iisuse...”, fie „Doamne miluieşte”. 

Trăia ca un pustnic, izolat de lume; avea adăpost un bordei în pădure, mânca numai pesmeţi, făcea nenumărate metanii şi slăvea pe Dumnezeu ziua şi noaptea. Atât de mult iubea liniştea, tăcerea şi singurătatea, încât foarte rar se întâlnea cu oamenii. Îşi iubea oile în mod deosebit şi pe toate le chema pe nume; iar lupii şi hoţii niciodată nu i le-au răpit. Acest creştin ales a avut în tinereţe povăţuitor pe un sihastru ales, anume Simeon, care se nevoia într-o chilie pustnicească, nu departe de satul Plai, şi era înaintevăzător. 

Botezul Domnului - Stavropoleos

Botezul Domnului

În vremea aceea a venit Iisus din Galileea la Iordan, către Ioan, ca să fie botezat de el. Ioan însă Îl oprea, zicând: Eu am trebuiță să fiu botezat de Tine, şi Tu vii la mine? Şi răspunzând, Iisus a zis către el: Lasă acum, că aşa se cuvine nouă să împlinim toată dreptatea. Atunci L-a lăsat. Iar după ce S-a botezat Iisus, în clipa când ieşea din apă, îndată cerurile s-au deschis şi Ioan a văzut Duhul lui Dumnezeu pogorându-Se ca un porumbel şi venind peste El. Şi iată, un glas din ceruri care a zis: Acesta este Fiul Meu cel iubit întru Care am binevoit.

Ev. Matei 3, 13-17

Mănăstirea Paltin - Tropare de laudă din slujba Sf. Nichifor cel lepros