sâmbătă, 30 ianuarie 2016

Valaam - Insula Mântuirii


marți, 26 ianuarie 2016

Valeriu Gafencu: "Sa raspundem la rau prin bine si la ura prin dragoste"

22 noiembrie 1943

Scumpul meu Emil, draga mea Lizuta si Fanel

Miscat pana la lacrimi de iubirea voastra pentru mine, cu dor mult in inima, va comunic acum multumiri, ganduri bune si dragoste la dragostea voastra. Dumnezeu sa va ajute! Sunt sanatos si ma gandesc intr-una la voi, dragii mei, la toate incercarile prin care a trebuit sa treceti spre a va da seama de desertaciunea acestei lumi, de ajutorul si dragostea lui Dumnezeu, de Viata Vesnica, pe care noi o putem castiga cu mila Domnului, daca ne vom trai viata in iubire curata, fapte bune si rugaciune.

Viata e un dar al lui Dumnezeu, si noi trebuie sa stim a o trai in chipul cel mai vrednic. Sa ne curatam de pacate, care ne urmaresc la tot pasul, sa fim cu iubire fata de semenii nostri, sa ajutam, sa raspundem la rau prin bine si la ura prin dragoste, sa ne marturisim pacatele si sa luam temeinic hotararea de a nu le mai savarsi.

sâmbătă, 23 ianuarie 2016

Arhimandritul Tavrion: "Cel mai ingrozitor si mai degradant pentru suflet este sa fie inregistrat in computer-ul universal"

"Semnul (666 n.r.) poate fi recunoscut in felul urmator: o sa aiba 30 de linii (dupa numarul celor 30 de arginti), la margini mai lungi si in centru. O sa fie pus pe alimente, pe documente, peste tot.

Cel mai ingrozitor si mai degradant pentru suflet este sa fie inregistrat in computer-ul universal. Cand sufletul este inregistrat in el, primind un numar omenesc, diavolul il inscrie in cartea sa a mortii.

Acest computer va functiona normal, va primi informatii despre toti oamenii de pe planeta care vor primi documente, dar puterea lui cea mare se va vedea cand va fi instaurat antihristul, caruia i se va prezenta cati oameni de pe pamant au primit deja aceste documente si cati nu"

Arhimandritul Tavrion (1898-1978)

Extrase din filmul documentar Sarea Pamantului


duminică, 17 ianuarie 2016

O noua "saptamana de rugaciune pentru unitatea crestina"

Sfantul Justin Popovici: “Ecumenismul este numele comun pentru pseudo-creştinismul pseudo-bisericilor din Europa Occidentală. Înlăuntrul său se află inima umanismului european, având papalitatea drept cap al ei. Tot acel pseudo-creştinism, toate acele false biserici nu sunt nimic altceva decât o erezie după alta. Numele lor evanghelic comun este panerezie. De ce? Întrucât, de-a lungul istoriei, felurite erezii au tăgăduit sau au deformat anumite însuşiri ale Dumnezeu-omuluişi Domnului Iisus Hristos, aceste erezii europene se îndepărtează cu totul de El, înlocuindu-L cu omul european. Nu există nici o diferenţă esenţială între catolicism, protestantism, ecumenism şi alte erezii ale căror nume este legiune”.

---------------------------------------------------

Ca în fiecare an, în a treia săptămână a lunii ianuarie (18-25 ianuarie 2016), Bisericile creştine din întreaga lume organizează seri de rugăciune pentru unitatea creştină.

Tema Săptămânii de Rugăciune pentru Unitatea Creştină din anul 2016 esteinspirată din textul scripturistic „Ca să vestiţi în lume bunătăţile Celui ce v-a chemat” (1 Petru 2, 9).

În Bucureşti, Săptămâna de Rugăciune pentru Unitatea Creştină se va desfăşura după următorul program:

  • Luni, 18 ianuarie 2016, ora 16.00, la catedrala patriarhală Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena din Dealul Mitropoliei;

  • Marţi, 19 ianuarie 2016, ora 17.00,la biserica reformată Calvineum din strada Luterană 13 bis;

  • Miercuri, 20 ianuarie 2016, ora 17.00, la catedrala episcopală evanghelică luterană din strada Luterană 1;

  • Joi, 21 ianuarie 2016, ora 17.00, la catedrala episcopală greco-catolică Sfântul Vasile cel Mare din strada Polonă 50;

  • Vineri, 22 ianuarie 2016, ora 17.00, la catedrala episcopală armeană Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil din bulevardul Carol I 43;

  • Sâmbătă, 23 ianuarie 2016, ora 17.00, la biserica anglicană din strada Xenopol 2A;

  • Duminică, 24 ianuarie 2016, fiecare Biserică va face rugăciuni pentru unitatea creştină în cadrul slujbelor duminicale;

  • Luni, 25 ianuarie 2016, ora 17.00, la catedrala romano-catolică Sfântul Iosif din strada General Berthelot 17.

BIROUL DE PRESĂ AL PATRIARHIEI ROMÂNE


sâmbătă, 16 ianuarie 2016

Cuviosul Paisie Aghioritul despre ecumenism

Epistola Cuviosului Paisie către Orthodoxos Typos, Sfântul Munte, 23 ianuarie 1969

Prea Cuvioase Părinte Haralambie,

Văzând marea furtună care a fost stârnită în Biserica noastră din pricina diferitelor mişcări filo-unioniste şi a legăturilor Patriar­hului [Atenagora] cu Papa, am fost cuprins şi eu de durere ca cel ce sunt şi eu fiu al ei şi am considerat că este bine ca, în afară de rugăciunile pe care le fac, să trimit şi eu o bucăţică de aţă – ca un monah sărac ce mă aflu – pentru a fi de folos, fie şi pentru a face o mică cusătură la veşmântul rupt în bucăţele al Maicii noastre. Cred că veţi face dragoste şi o veţi folosi, publicându-o în ziarul religios al Sfinţiei Voastre. Vă mulţumesc.

Mai întâi, aş vrea să cer iertare de la toţi pentru că îndrăznesc să scriu ceva, deşi nu sunt nici sfânt, nici teolog. Cred că vor înţe­lege toţi că cele scrise de mine nu sunt altceva decât o durere pro­fundă a mea pentru, din păcate, poziţia şi iubirea lumească a Pa­triarhului nostru Atenagora. Precum se vede, el a iubit o altă fe­meie, una modernă, care se numeşte Biserica papistaşă, deoarece Bise­rica noastră Ortodoxă nu-i face nici un fel de impresie, fiindcă este foarte cuviincioasă.

miercuri, 6 ianuarie 2016

Parintele Arsenie Boca - Botezul lui Iisus

Viaţa publică a lui Iisus e cuprinsă între cele două botezuri: Botezul în Iordan, de la Ioan, şi Botezul sfintelor Sale pătimiri, de la iudei.

Alarma pe care o dase Ioan, din pustia Iordanului, străbătuse toată Palestina; şi oameni simpli o aduseră şi în atelierul de tâmplărie al lui Iosif din Nazaret.

Iisus recunoscu chemarea. Timpul Lui venise.

Deşi era văr bun cu Ioan, nu s-au cunoscut, nu se văzuseră.

Lui Ioan i se descoperise doar atât: că şi Mesia va cere botezul său. Deci în zilele acelea a venit Iisus din Nazaretul Galileii la Iordan, amestecându-se în mulţimea care se boteza.

luni, 4 ianuarie 2016

Puterea Sfantului Maslu. Convorbirea demonului din timpul exorcizarii

Sursa: Luminapentrucandeladinsuflet

Va rog sa cititi cu atentie si cu rabdare ca sa luati mult folos ! Redam in scris toate Sfintele Masluri cat si convorbirea demonului, dupa cum urmeaza:

O tanara crestina din partile Dambovitei,chinuita de duhuri rele datorita unei vrajitoare din sat,a venit la manastire cu multa credinta pentru Sfantul Maslu,insotita de rudele ei.Dupa ce a fost marturisita,i s-au facut 9 Sfinte Masluri cu sapte preoti,fiind greu muncita de demoni.Pe langa marea credinta a bolnavei,intarita de multa rugaciune si de post,de smerenie si rabdare, uimesc,mai ales,cuvintele rostite de demoni in timpul sfinteleor slujbe,pe care le redam in contiuare,spre folosul credinciosilor.Acesta este un caz foarte rar,diavolii din ea fiind siliti de Hristos sa se marturiseasca public cum si de ce se lupta atat de mult cu crestinii ortodocsi,de ce nu vor sa iasa ei din oameni si ce scop urmaresc.

LA AL DOILEA SFANT MASLU in seara zilei de 24 ianuarie 1993

In timp ce rudele aduceau bolnava Maria la Sfantul Maslu,diavolul din ea spunea:

-Nu te mai lupta cu mine,ca ai sa mori!Degeaba te lupti cu noi,ca nu plecam!Santem tot iadul pe tine.Santem capetenie.Fa voia noastra,esti tanara,ai sa mori!Nu plecam din tine decat moarta…
Unde sa ne ducem?… Unde sa ne ducem? intrebau diavolii.

Iar din mijlocul celor sapte preoti,preotul proiestos(pr Ioanichie Balan) le-a zis:

Duceti-va in locuri pustii si fara apa! Diavolii au raspuns:
Nu plecam in pustie,ca acolo nu sunt oameni!
Pleaca,duhule necurat,in iad! i-a spus acelasi preot.
Iar diavolul a raspuns din nou:
Nu plec fara sufletul asta. 
Pleaca,duhule rau,dintr-ansa,a zis iarasi preotul.
Este al nostru sufletul ei,au raspuns diavolii din ea.
Dupa inceperea Sfantului Maslu cand preotii o insemnau cu  Sfanta Cruce,diavolul striga cu groaza: Ma arde!…Ma arde!…
In momente linistite,cand bolnava se inchina si se insemna cu semnul Sfintei Cruci,diavolul din ea urla ,amenintator:
Nu te inchina! fa crucea stramb,caci toti care fac crucea stramb sunt ai nostri,iar cei ce o fac drept ne biruiesc!

In timpul molitfelor de dupa Sfanta Evanghelie, diavolii din nou strigau cu manie:

joi, 31 decembrie 2015

O călătorie în Muntele Athos


Ce face Sfântul Vasile în noaptea de Revelion

Prelure dupa doxologia.ro

Traducere și adaptare: Lucian Filip


După ce praznicul Nașterii Domnului s-a încheiat, Sfântul Vasile cel Mare și-a luat toiagul și a început să meargă prin cetăți ca să vadă cine s-a pregătit cu inimă curată și pentru sărbătoarea sa. A traversat tot felul de regiuni și sate mari de la acea vreme, însă, oriunde ar fi bătut, nimeni nu avea să îi deschidă, crezându-l cu toții un cerșetor. Simțea câtă durere au îndurat inimile săracilor din cauza nepăsării pe care i-au arătat-o și lui și de aceea, pleca amărât de la fiecare, deși el nu dorise nimic de la ei. Într-o zi, pe când ieșea dintr-un sat fără milă precum acesta, a trecut pe lângă cimitir, unde a văzut mormintele aflate în paragină, pietrele de mormânt sfărâmate și răsturnate, iar mormintele proaspăt acoperite, scurmate de către animale. Fiind sfânt, a auzit pe morți vorbind și spunând: Când eram pe pământ, am lucrat, am trecut prin munci grele și am lăsat ca în urma noastră să vină copiii și nepoții noștri să ne aprindă o lumânare sau să tămâieze la mormântul nostru pentru noi; dar n-am văzut niciuna dintre acestea petrecându-se, niciun preot nu a venit să ne facă o slujbă de pomenire, nici colivă, nici nimic, de parcă n-am fi lăsat pe nimeni în urmă. Astfel, Sfântul Vasile cel Mare s-a tulburat din nou și pe când se îndepărta de cimitir, singur, prin zăpada rece a iernii, a spus în sinea sa: oamenii acestui sat nu-i ajută nici pe cei vii nici pe cei morți.

Parintele Calciu despre sarbatoarea Revelionului

“Acest sfârşit de an – Anul Nou pe care noi îl sărbătorim – nefiind stabilit şi sfinţit de Biserică, nu este un lucru sacru. Este un lucru omenesc. Noi n-avem de ce să-l sărbătorim. Noi n-avem de ce participa la artificii, la cântece, la tot felul de scandaluri, la dansuri deşucheate… Noi îl slăvim pe Dumnezeu în biserică. Noi aici aşteptăm sfârşitul, dacă Dumnezeu ar fi rânduit ca sfârşitul lumii să fie acum. Ce relaţie este între un eveniment sacru şi întâi ianuarie? Absolut nici una. De ce se zice că sfârşitul va fi atunci când a hotărât lumea că începe alt mileniu şi nu atunci când va veni Hristos? Sau cel mult, să zicem, la un praznic, la Naşterea Domnului, sau la Buna­vestire?

Toate acestea sunt înşelări diavoleşti. Ingrămădiri de oameni, delirul care-i apucă pe toţi, nebunia, artificiile, băuturile, şampania care curge… Mă uitam aseară. Vorbeam despre ce s-a întâmplat la Paris. Cineva spunea că la Roma, unde a fost adunarea Papei – nu înţeleg de ce s-a ţinut la 1 ianuarie 2000 şi a dat binecuvântare lumii şi cetăţii, când nu este nici un eveniment care să fie celebrat – spunea că au curs nu ştiu câte milioane de sticle de şampanie. Şi venea altcineva şi ne spunea: mai multă şampanie a curs la Paris! Atunci în Germania mai multă bere! Deci aceasta era măsura „sfinţeniei” Anului Nou!

marți, 29 decembrie 2015

Dumitru Staniloae: Soții care evită nașterea de prunci ajung să se dușmănească

Preluare dupa Ortodoxia Tinerilor

"Unde se evită naşterea de prunci şi creşterea lor ca o povară, dintr-o menajare a comodităţii individuale, folosindu-se raportul între sexe numai pe muchia îngustă a satisfacerii pasiunilor cărnii, s-a produs o mare cădere din umanitate, s-a redus considerabil platforma comuniunii dintre bărbat şi femeie.

Acolo, cei doi poli complementari ai umanităţii nu-şi mai aduc toată bogăţia lor specifică în existenţă, noutatea şi bucuria continuă care îmbogăţeşte existenţa; reducându-se comuniunea între ci, nu se mai efectuează nici armonizarea bogată între ei, iar urmarea este înduşmănirea şi lupta între ei sau scârba învinsă numai carnal în momente izolate.

Oamenii care nu mai vor să aibă copii, care nu se mai bucură de copii, cad la o treaptă mai jos decât cea a animalelor şi la o existenţă chinuită, pe care acestea nu o cunosc. Uscăciunea vieţii lor e întreruptă numai de beţia sincopată, lipsită de bucurie bogată şi substanţială, manifestată în dezlănţuirea de scurtă durată a pasiunilor carnale".

(Pr. Dumitru Stăniloae - "Reflecții despre spiritualitatea poporului român", Editura Elion, București 2004, p.113)

marți, 22 decembrie 2015

Ajunul Crăciunului, zi de post aspru

Ajunul Craciunului este ultima zi de post din Postul Nasterii Domnului. Acest post, care incepe in ziua de 15 noiembrie si se incheie in ziua de 24 decembrie, ne aduce aminte de patriarhii si dreptii Vechiului Testament, care au petrecut timp indelungat, in post si rugaciune, asteptand venirea lui Mesia, Mantuitorul lumii.

Daca primele 39 de zile ale acestui post sunt mai usoare, din punct de vedere alimentar, intre ele existand mai multe zile in care Parintii Bisericii au randuit "dezlegare la peste", cea de-a patruzecea zi a postului este una de aspra postire, adica de ajunare. Obiceiul de a ajuna in aceasta ultima zi a postului este consemnat inca din secolul al IV-lea.

Parintele Justin - 5 feb. 2009: "Ori cu cipul, ori cu Hristos"