Valeriu Gafencu (24 ianuarie 1921 – 18 februarie 1952) este unul din cei care au „rămas” prin fapte cu adevărat exemplare. S-a născut în comuna Sângerei (judetul Bălti). Arestat datorită apartenentei la Frătiile de Cruce, după rebeliunea legionară din ianuarie 1941, a rămas în detentie si după lovitura de stat de la 23 august 1944, când a refuzat să semneze cererea de eliberare conditionată. Nu era deloc un fanatic obtuz. Cea mai bună dovadă (tocmai pentru că a avut deplină acoperire în fapte) se găseste în scrisorile sale din închisoare, trimise familiei: „Azi sunt fericit. Prin Hristos iubesc pe toti. Este o cale atât de greu înteleasă si acceptată de oameni, dar sunt convins că ea este singura care duce spre Fericire. Şi dacă privesc la Viata mea, o mărturisesc deschis, regret din toată inima păcatele si greselile săvârsite, dar sunt fericit că Dumnezeu, cu darurile lui minunate, mi-a luminat calea, întărindu-mi credinta spre desăvârsirea Iubirii si spre apărarea scânteii de adevăr, ce ne-a fost sădită în Inimă. Iar dacă-mi văd viitorul, îl văd luminos cu sufletul si mintea luminată de adevăr”; „Nu există fericire adevărată decât în Iisus Hristos. Pe aceea căutati de o realizati. Nu vă uitati la felul cum întelege si trăieste lumea viata. Voi aveti un îndreptar de viată – calea crestină – si după acest îndreptar călăuziti-vă pasii” (Studentul Valeriu Gafencu – „Sfântul închisorilor din România”, coordonare si cuvânt înainte de Nicolae Trifoiu, Cluj-Napoca, Editura Napoca Star, 1998, p.168, 154).Episodul care l-a ridicat pe Gafencu la prestigiul deosebit de care se bucură azi este salvarea pastorului Richard Wurmbrand, cu pretul propriei vieti. Faptele s-au petrecut în penitenciarul Târgu Ocna. Preiau, cu deferenta cuvenită martorului direct, mărturia lui Ion Popescu:
„Gh. Ardeleanu a fost tratat cu streptomicina ce i-a fost dată si s-a însănătosit, cu toate că era la un pas de moarte înaintea începerii tratamentului. Victor Stratan, care nu avea o afectiune TBC gravă, a oferit streptomicina lui Valeriu Gafencu, ca să-l salveze de la moarte. Valeriu însă a socotit că este mai de folos pentru el să ofere această streptomicină unui frate de suferintă din aceeasi cameră cu el, lui Richard Wurmbrand. Acesta fusese, în tinerete, membru de frunte al PCR, apoi s-a crestinat, devenind pastor protestant al unei organizatii protestante cu sediul în Suedia, care milita pentru crestinarea evreilor din orice tară de pe glob.
Wurmbrand era grav bolnav de TBC pulmonar, osos si ganglionar (la fel ca si Valeriu). Medicii detinuti, care administrau tratamentele, au început să-l trateze pe Wurmbrand cu streptomicină. Victor Stratan, auzind acest lucru, s-a dus la Valeriu si i-a cerut să facă el streptomicina, căci pe el vroia să-l vadă salvat, pentru că îl admira si îl aprecia foarte mult. Valeriu i-a răspuns că el a primit streptomicina fără nici o conditie si socoteste că asa este mai bine să procedeze, iar dacă Stratan consideră că i-a dat-o conditionat, el i-o înapoiază, refuzând să o facă. Stratan, în urma acestei discutii, a înteles gestul lui Valeriu si nu i-a cerut să-si schimbe hotărârea.
Richard Wurmbrand, în urma tratamentului, s-a însănătosit si a fost mai târziu eliberat, iar Valeriu Gafencu a murit. Wurmbrand, reusind să plece în străinătate, a făcut cunoscut prin predicile si prin cărtile publicate, trăirea înaltă pe linie crestină a lui Valeriu si a celorlalti detinuti, ceea ce l-a făcut să înteleagă mult mai profund tainele crestinismului” (Nicolae Trifoiu, op. cit., p.112-113). Valeriu Gafencu, legionarul, îl salva astfel pe Wurmbrand, evreul, dincolo de orice bănuială de ipocrizie. După cum mergeau lucrurile în România acelui timp, existau toate sansele ca de acest gest să nu afle, niciodată, nimeni. Acesta era studentul Gafencu, asa cum i-a rămas renumele.
Silviu B. Moldovan
Citeste si 60 de ani de la trecerea la Domnul a Marturisitorului Valeriu Gafencu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu