De la câte zile se poate boteza copilul?
Botezul copilului ar fi bine să se facă la 40 de zile. Dacă pruncul este în primejdie de moarte se poate chiar din prima zi.
Ce este cristelniţa?
Cristelniţa este vasul din metal în care se face Sfântul Botez.
La botez se pun bani în cristelniță?
Nu se pun bani în cristelniță și nici altceva în afară de untdelemn sfințit, pe care-l pune preotul.
Tăierea moțului este o datină sau o rânduială bisericească; dacă se face și ce reprezintă?
Aceasta nu este ceva legat de credința ortodoxă, ci o datină bătrânească și un prilej de veselie între neamuri. Deci nu are nici o legătură cu credința.
În cazul în care a pierdut sarcina, mama trebuie să respecte toate rânduielile de lăuzie?
În acest caz lăuza trebuie să respecte toate rânduielile lăuziei, dar să spună preotului că a pierdut sarcina, pentru a i se citi o rugăciune specială.
Există în unele locuri obiceiul, dat de unii preoți drept canon, pentru ispășirea păcatului avortului, anume de a boteza copii, iar la botez să aprindă atâtea lumânări și să folosească atâtea crâșme, câte avorturi are. Este bun acest obicei?
A încreștina copii este bine și se poate face această milostenie. Aprinderea mai multor lumânări și folosirea mai multor crâșme este un obicei pe care nu-l găsim nicăieri în cărțile sfinte. Este o invenție. Dar, ca la orice păcat, pentru a fi iertați de Dumnezeu în primul rând trebuie pocăință și hotărârea de a nu mai face astfel de păcate.
Este corect a se repeta botezul?
După cuvântul Sfântului Apostol Pavel care zice „un Domn, o credință, un botez” (Efeseni 1;5) nu, pentru că păcatul strămoșesc nu se poate repeta și atunci săvârșirea unei alte Taine a Botezului în numele Sfintei Treimi ar fi inutilă. Păcatele personale săvârșite după Botez se iartă printr-o altă Sfântă Taină, cea a Spovedaniei, care se mai numește și „al doilea Botez”. Botezul se poate repeta și este strict necesară repetarea lui dacă nu a fost săvârșit în numele Sfintei Treimi. Orice Botez este considerat valabil doar dacă a fost săvârșit în numele Sfintei Treimi. În acest caz, dacă un credincios aparținând Bisericilor Romano-Catolică, Calvină sau Lutherană, ori altor culte neoprotestante care săvârșesc Botezul în numele Sfintei Treimi, trece la ortodoxie, acestuia i se administrează doar Taina Mirungerii. Precum este imposibil ca un om să primească de două ori preoția, așa este imposibil ca același om să fie din nou botezat (acela care a fost corect botezat).
Este corect botezul prin stropire?
Nu. Pentru cei botezați la vârsta maturității, se pot folosi vase mari. Excepțional, oamenilor bătrâni și bolnavi li se poate face Botezul stând în pat și turnând apă peste ei de trei ori, ca și cum s-ar afunda în apă, pentru că Sfântul Apostol Pavel vorbește despre „baia nașterii celei de-a doua” (Tit 3;5).
Copiii morți se botează? Dar cei lepădați sau avortați?
Sfintele Taine, acele lucrări sfinte și sfințitoare, se administrează doar persoanelor vii pentru că acestea să-și poată exprima voința lor în raport cu lucrarea Tainei. Chiar dacă la botez credința e mărturisită de nași, voința copilului nefiind capabilă atunci pentru un asemenea act, botezul nu se poate administra copiilor morți.
„S-a hotărât să nu se dea Euharistia trupurilor moarte, căci scris este: <
„Presbiterii să nu boteze din neștiință pe cei care au murit deja...” (canonul 18 al sinodului de la Cartagina).
„Dacă copilul moare nebotezat din neglijența părinților săi, părinții se înlătură de la Împărtășanie pe trei ani, mâncând în acești trei ani mâncare uscată și să se roage, ca să capete milostivire” (canonul 37 al Sfântului Ioan Postitorul).
Așa expun canoanele această problemă. Deci părinții unui prunc mort nebotezat trebuie să mărturisească în scaunul Spovedaniei, ținând cont de sfatul preotului duhovnic. Referitor la copiii avortați, în Moldova există chiar un obicei de a boteza acești copii în ziua Sfântului Ioan Botezătorul (7 ianuarie). Este chiar o bătaie de joc față de Taina Sfântului Botez! Aceasta înseamnă de fapt o Taină săvârșită fără prezența primitorului, adică a celui asupra căruia acționează harul celor 7 Sfinte Taine. Un slujitor care face o astfel de slujbă nu este decât un fur de cele sfinte. Dacă Biserica ar fi găsit necesară o așa practică, ar fi existat o slujbă sau un ritual care să facă excepție de la slujbă obișnuită a Botezului. Ori, așa ceva nu există. Există însă o „rânduială” foarte ciudată: stropirea unui mormânt cu apă sfințită și rostirea formulei botezului. Însă niciodată botezul unui mormânt nu poate fi unul și același cu botezul unui prunc viu! Iar referitor la pruncii avortați botezul lor e chiar un paradox: încercarea de a sfinți o crimă. Avortul este de fapt ucidere, căci știința a dovedit existența unei ființe vii imediat după momentul fecundației, iar Sfântul Vasile cel Mare a spus: „Femeile care-și omoară copilul în pântece prin meșteșugire se supun canonisirii ucigașilor” (canonul 2). Deci se cuvine ca atât femeia care a săvârșit păcatul, cât și soțul sau să-și mărturisească păcatele, ascultând sfaturile duhovnicului.
Copiii epileptici sunt cei cărora nu li s-au citit la botez rugăciunile de exorcizare (lepădările)?
Bineînțeles că nu, deoarece efectul Botezului nu este condiționat de citirea sau necitirea exorcismelor. Se știe că un botez săvârșit în grabă, prin rostirea doar a formulei botezului, este valabil la fel ca un botez la care s-a oficiat toată slujba. Însă și citirea exorcismelor își are rostul ei: înlăturarea celui rău. Din acest motiv recitirea exorcismelor pentru copilul epileptic mai poate fi îngăduită; repetarea Botezului însă nu. Însă și această repetare a exorcismelor pune multe semne de întrebare, deoarece împotriva celui rău avem alte slujbe (exemplu Molitfele Sfântului Vasile cel Mare ).
Dacă se botează mai mulți prunci la aceeași slujbă a botezului, doar primul este cel botezat deplin?
Categoric nu. Puterea sfințitoare a apei rămâne aceeași pentru toate persoanele care s-ar cufunda în ea. Ea rămâne apă sfințită chiar și după săvârșirea Botezului, dar pentru că în ea s-au cufundat pruncii, nu se consumă, ci se varsă într-un loc curat, special amenajat numit umivalniță. Validitatea Botezului mai multor copii în aceeași apă este atestată și de practica veche a Bisericii, de a boteza mulțimi de catehumeni în bazine special amenajate. Ce s-ar face oare un preot care botează, spre exemplu, un orfelinat întreg?
Botezul se face cu apă caldă sau rece?
În toata istoria creștinismului nu este menționat nici un caz în care s-a folosit apa caldă. Creștinii de azi însă, mai ales pe timpul iernii, dintr-o slăbiciune a credinței lor și necunoașterea lucrării Botezului, obișnuiesc să ceară apă caldă. Deși grija lor este oarecum justificată, totuși ea devine exagerată. Nu se cunosc cazuri de copii care să se fi îmbolnăvit în urma Botezului.
Este bine ca mama și tatăl să participe la botezul propriului său copil?
În toate canoanele Bisericii Ortodoxe nu se găsește nicăieri interdicție asupra părinților de a participa la Botezul propriului prunc. Răspunsul este însa următorul, și vom vedea și de ce: dacă botezul se face până la a 40-a zi de la naștere, mama nu poate intra în biserică; dacă Botezul se face după cele 40 de zile de la naștere, mama poate participa la slujbă, însă cu condiția ca mai înainte să i se fi citit „Rugăciunile care se citesc după 40 de zile femeii care a născut”. În ceea ce-l privește pe tată, el nu are nici o restricție de a nu participa la botezul propriului copil. În zilele noastre se neglijează foarte mult rânduiala femeii după naștere în cele legate de biserică. Există astfel „Rânduiala în ziua întâi la femeia lăuză”, apoi în a 8-a zi de la naștere „Rugăciunile la femeia lăuză” și „Rugăciune la însemnarea pruncului”, iar în ziua a 40-a slujba mai sus menționată. De asemenea după rânduielile canonice, în condiții normale pruncul trebuia botezat în ziua a 7-a de la naștere (canonul 37 al Sfântului Ioan Postitorul), sau mai târziu (secolul al XI-lea), cel mult în a 40-a zi. Se interzicea depășirea acestui termen. Acest obicei, ca mama să nu participe la Botezul pruncului sau s-a păstrat din aceste vremuri. În vremurile actuale ele însă nu se mai respectă și, cum am arătat mai sus, mama poate să participe la slujbă după ce i s-a oficiat rânduiala la 40 de zile, dar și celelalte rânduieli, nu toate deodată, ci fiecare la timpul ei.
Ce este „Rânduiala în ziua întâi la femeia lăuză”?
Este o sfințire mică și specială a apei, legată direct de această zi. Cineva din membrii familiei sau moașa (nu doar moașa, cum se obișnuiește în unele locuri) vine la preot cu puțină apă într-un vas. Preotul o sfințește și din ea gustă lăuza și se stropește ea și pruncul. Se mai obișnuiește ca din această apă să se toarne în baia (scăldătoarea) pruncului. La ziua întâi se face deci sfințirea apei de către preot, pe care o poate folosi lăuza în loc de alte sfințenii pentru ea și pentru copil. Este o slujbă specială, care durează foarte puțin, 3-4 minute doar.
Care este rânduiala în ziua a 8-a de la naștere?
„Rugăciunile la femeia lăuză” sunt molitfe de curățire pentru mama și celelalte femei care s-au atins de ea, rugăciuni care se citesc la 8 zile după naștere. Cu acest prilej preotul stropește casa cu apă sfințită și însemnează pe prunc la frunte, la gură și la inimă, binecuvântându-l. „Rugăciunea la însemnarea pruncului, când i se pune numele” este pentru punerea numelui copilului și încheie molitfa la 8 zile după naștere. Din nefericire această rânduială nu se păstrează decât pe alocuri, mama și pruncul rezumându-se, în cel mai fericit caz, să vină la biserică să li se citească această rânduială, ceea ce este parțial bine deoarece nu se stropește casa cu apă sfințită. Pe de altă parte însă, mama poate fi încă slăbită și acest efort îi poate dăuna. La 8 zile, i se citesc mamei de către preot rugăciunile speciale. În cartea de slujbe numită Molitfenic, este scris că preotul trebuie să meargă la casa lăuzei și să citească aceste rugăciuni. Nu am văzut nicăieri să se respecte această rânduiala. Majoritatea femeilor care au născut fie sar peste această molitfă de 8 zile, fie vin la biserică la 20 de zile după naștere cerând să li se citească „jumătate de molitfă”. Cel mai bine este să respectăm ceea ce se spune în Molitfelnic, adică la 8 zile după naștere.
Cum se procedează în ziua a 40-a de la naștere?
Pruncul e adus la biserică chiar de mama lui, care trebuie să fie însoțită și de naș, prilej cu care preotul citește două rugăciuni pentru curățirea mamei și trei pentru prunc, după care îl îmbisericește, dându-l nașului. Dacă copilul nu a fost botezat până atunci, i se poate face atunci această Sfântă Taină.
Care este rostul nașului la botez?
Nașul (nașa) își asumă răspunderea unei bune educații spirituale pe care o va da copilului. De aceea persoana care joacă rolul de naș mărturisește credința în locul pruncului. Se cuvine deci ca nașul să fie un creștin ortodox capabil să asigure o bună educație creștină pentru copilul în locul căruia a mărturisit credința. Dacă după Botez intervin niște relații reci și distante între nași și familia celui botezat, aceasta e o mare greșeală: între nași și fini, atât de cununie, cât și de botez, există rudenia spirituală de gradul 1, întocmai ca între părinți și fii și apropierea sufletească e mai mult decât necesară.
Este adevărat că mama nu trebuie să iasă din casă până în ziua a 40-a după naștere?
Desigur că nu. Nicăieri în Canoanele Bisericii și nici în istoria ei nu găsim prevederi referitoare la așa ceva. Problema însă trebuie pusă altfel: după naștere femeia este slăbită și se recomandă repaosul și odihna chiar la pat dacă e cazul, și nicidecum efortul fizic. De aceea se mai zice și că, până la 40 de zile, femeia care a născut nu are voie să facă nici una din treburile casei. Deci problema se pune mai mult din punct de vedere medical și nu religios.
Ce trebuie să facă femeia care a născut pruncul mort?
Trebuie să meargă la biserică pentru ca preotul să-i citească rugăciunile corespunzătoare, în pridvorul bisericii, după care poate intra în biserică. De asemenea trebuie să-și mărturisească și acest păcat la Spovedanie, deoarece se socotește a se fi întâmplat așa din cauza păcatelor părinților.
Este adevărat că, în caz de urgență, oricine poate boteza?
Surprinzător, răspunsul este da. Acest botez se numește botezul de necesitate. În mod normal, doar preotul sau episcopul poate săvârși botezul. Însă Canoanele 44 și 45 ale Sfântului Nichifor Mărturisitorul ne spun că în lipsa preotului poate boteza și călugărul simplu sau diaconul, iar la vreme de mare nevoie, dacă pruncul e pe moarte, îl poate boteza orice creștin, bărbat sau femeie, și chiar tatăl pruncului. Cum? Afundând pruncul de trei ori în apă curată și rostind formula botezului: „Se botează robul (roaba) lui Dumnezeu (numele), în numele Tatălui, amin, și al Fiului, amin, și al Sfântului Duh, amin, acum și pururea și în vecii vecilor, amin”, sau mai pe scurt „Se botează robul (roaba) lui Dumnezeu (numele), în numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh, amin”. Deci oricine care este la rândul său botezat, deci este creștin ortodox, poate boteza pruncul, însa numai dacă pruncul este muribund. Dacă timpul îngăduie este de preferință ca cel care botează sa fie un creștin cu o viață mai îmbunătățită și să fie bărbat. Daca nu, chiar și părinții copilului îl pot boteza. Important e ca cel care botează să rostească formula botezului menționată mai sus. Dacă nu există condiții de afundare a pruncului, se poate boteza și prin stropire în chipul crucii. Iar dacă pruncul trăiește, părinții trebuie să-i spună preotului ce au făcut, iar preotul va săvârși toată slujba botezului, în afară de afundarea pruncului în apă. „De nevoie, și monahul simplu şi nepreoţit botează copil, aşijderea şi diaconul.” - Canonul 44 al Sfântului Nichifor Mărturisitorul „Pruncii cei nebotezaţi, când nu este de faţă preotul, se cade a-i boteza oricine s-ar întâmpla, măcar şi însuşi tatăl lor, sau oricare altul, numai să fie creştin. Şi nu păcătuieşte.” - Canonul 45 al Sfântului Nichifor Mărturisitorul. „Se cuvine a şti iarăşi, că de va fi pruncul slab, precum mai sus s-a zis, şi nu s-ar întâmpla preot, atunci ca să nu moară pruncul nebotezat, orice parte bărbătească ortodoxă, sau nefiind nimenea dintre bărbaţi, atunci moaşa sau oricare altă femeie, luând apă, să-l boteze, zicând „Se botează robul (roaba) lui Dumnezeu (numele), în numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh, amin”. Iar de va trăi pruncul după acest Botez, trebuie să fie adus la preot, ca să plinească ungerea cu Sfântul și Marele Mir şi toată slujba Botezului, după cuviinţă.” - indicație din Molitfelnic; Molitfelnicul este cartea folosită de către preot, care cuprinde printre altele și rânduiala slujbei Botezului.
Se fac botezuri în post?
Firește că da. Cum s-ar putea ca un copil să moară nebotezat din cauză că este post? Botezul se poate săvârși în orice zi din an. Slujba Botezului nu are nici o legătură cu postul. Discutabilă este însă petrecerea care se obișnuiește a se face în ziua botezului, aceasta într-adevăr neputându-se face în post.
Ce este crâşma? Ce se face cu ea?
Crâșma este o pânză albă pe care nașa o ține pe mâini pentru a primi de la preot copilul, după ce este cufundat în cristelniță. Ea simbolizează curăția sufletului pruncului celui nou botezat. Nașa înfășoară copilul mai întâi cu această crâșmă, după ce i se face copilului și Taina Mirungerii. Copilul va rămâne înfășurat în această pânză până când i se face baie.
La botez, nașul (nașa) trebuie să se înfășoare cu crâșmă (pânza albă) copilului?
Nu, acesta este un obicei băbesc și trebuie înlăturat.
După ce s-a născut copilul, ca să fie ferit de rău până la botez, să i se pună sub pătuţ o mătură şi un săpun sau să i se lege usturoi la gât.
Dacă diavolul ar fugi de mătură şi de săpun, n-ar mai fi nevoie de post şi rugăciune, de biserici şi de slujbe religioase. Ne-am lega fiecare câte o mătură şi un usturoi de gât, un săpun în buzunar şi gata, ar fugi toţi dracii, n-am mai avea ispite. Dar nu e aşa! Iisus spunea: „Acest neam de demoni nu iese decât numai cu rugăciune şi cu post” (Matei 17;21).
Copilul când se naşte este deja cu şapte păcate.
De ce şapte şi nu nouă, de ce nouă şi nu două, ca în jocul cu portocalele? Noi ştim că ne naştem doar cu păcatul lui Adam - NEASCULTAREA - datorită căruia vom şi muri trupeşte. Întrebat despre copilul născut orb Iisus a spus: „Nici el n-a păcătuit, nici părinţii lui, ci s-a născut aşa ca să se arate prin el slava lui Dumnezeu” (Ioan 9;3).
Dacă moaşa nu este curată la botez, copilul trebuie dus la vrăjitoare.
Nu poţi şti de la naştere cum va fi moaşa la botez. Şi apoi, ce să căutăm la vrăjitoare, când în Vechiul Testament vrăjitoarele erau omorâte cu pietre: „Pe vrăjitori să nu-i lăsaţi să trăiască!” (Ieșire 22;18) şi tot acolo Dumnezeu prin proorocul Isaia ne ceartă: „Ce caută poporul meu la ghicitori, vrăjitori, descântători şi să vorbească cu morţii, nu se cade oare să alerge la Dumnezeul său?” (Isaia 8;19).
Femeia gravida nu are voie să intre în biserică.
Nu este adevărat. Iisus a oprit să intre în biserică pe cel care este neîmpăcat cu aproapele sau. „Dacă îţi vei aduce darul tău la altar şi acolo îţi vei aduce aminte că fratele tău are ceva împotriva ta, Iasă darul tău acolo înaintea altarului şi mergi întâi şi împacă-te cu fratele tău şi apoi venind, adu darul tău” (Matei 5;23-24). O femeie gravidă înseamnă binecuvântarea lui Dumnezeu peste ea şi peste familia ei şi tocmai acum are ea mai mare nevoie să intre în biserică atât pentru ea cât şi pentru „darul lui Dumnezeu” ce-l poartă în pântece. Oare Fecioara Maria după Buna Vestire nu a mai mers la rugăciune? Ba da!
Nu este bine să-i cumperi copilului haine înainte de a se naşte.
Este o superstiţie şi se spunea aşa fiindcă nu se putea şti ce va fi copilul: parte bărbătească sau parte femeiască.
Femeia gravida să nu se uite la pisică deoarece va naşte copilul păros.
Zicala românească „Ce semeni aceea răsare” este adevărată. După ce ai semănat poţi da cu orice, nu va ieşi din grâu secară sau invers. Starea sufletească a femeii se va întipări în sufletul noului născut. Fiţi buni şi veţi avea copii buni!
Să nu-i tai copilului unghiile când este mic pentru că apoi când se va face mare va fi hoţ.
Dacă nu tăiem unghiile copilului când este mic, s-ar putea să se zgârie pe faţă, se poate lovi cu unghiile în ochi, şi atunci vom regreta faptul că plecăm urechea la învăţăturile greşite ale unora. Obiceiurile nu se moştenesc, ci se învaţă, Mântuitorul spunea că sluga va face ce vede stăpânul făcând, iar copilul va face ce fac părinţii. Sunt şi alte cauze care duc la îndeletniciri rele, dar feriţi copiii de ele. Trupeşte, spălaţi-i, tăiaţi-le unghiile şi nu se va întâmpla nimic rău, ba din contră vor fi mai sănătoşi. Cel mai mult contează dacă-i creştem în credinţa ortodoxă, dacă îi împărtăşim la fiecare 40 de zile până la 7 ani, iar după vârsta de 7 ani, spovedanie şi împărtăşanie cel puţin de patru ori pe an. Duminica să meargă la biserică, să postească măcar miercurea şi vinerea, să se roage în fiecare dimineaţă şi seară, să-i ferim de televizor.
Când copilul este mic şi este bolnav, pentru a se vindeca trebuie vândut pe geam şi să-i pună alt nume pentru a nu-l recunoaşte bolile; dacă nu este răscumpărat pe lumea cealaltă nu mai este al părinţilor.
Acest obicei nu numai că nu are nici un fel de legătură cu Sfânta Tradiţie Ortodoxă, dar ne şi intrigă prin aceste poveşti cu tentă vrăjitorească.
Să nu speli lenjeria copilului după asfinţit că este păcat.
Într-adevăr există un verset în Biblie care spune aşa: „Trebuie să fac, până ce este ziuă, lucrările celui ce M-a trimis pe Mine; căci vine noaptea, când nimeni nu poate să lucreze” (Ioan 9;4), însă aceste cuvinte se referă la viaţă şi moarte, la lucrarea spre mântuirea sufletului pe care trebuie să o facă fiecare credincios cât timp este viu. Copilul trebuie ţinut curat, deci nu contează la ce oră din zi îi spală mama lui lenjeria (doar să nu fie cruce roşie în calendar). Contează doar dacă începând cu vârsta de 7 ani, mama lui îl duce la spovedanie şi împărtăşanie cel puţin în cele 4 posturi mari ale anului pentru a-i spăla astfel „cămaşa sufletului”.
Ce se face cu părul pe care îl tunde preotul de la noul botezat?
Aceasta este scrisă în carte (Molitfelnic) la rânduiala slujbei Botezului: părul tuns de la copilul nou botezat se pune în cristelniţă (vasul în care s-a făcut Botezul).
Câte lumânări trebuie să aibă nașii la botez?
O singură lumânare pentru fiecare copil botezat.
Ce trebuie să ducă nașii la biserică pentru botez?
Lumânarea, crâșma, faşa, un prosop şi un săpun, iar în unele locuri şi puțin ulei.
Ce trebuie să ducă părinții la biserică pentru botez?
Certificatul de naștere al copilului și... copilul.
Cine trebuie să țină copilul în brațe? Nașul dacă este un băiat sau nașa dacă este fetiță?
Nu e obligatoriu ca nașul să țină doar băiat și nașa doar fata. Se poate și invers. Nu este o regulă. Oricum este nevoie de ambii soți nași deoarece cel care ține copilul nu poate ține și lumânarea.
„Câți în Hristos v-ați botezat, în Hristos v-ați îmbrăcat”. (Galateni 3;27)
„De nu se va naște cineva din apă și din Duh, nu va putea să intre în împărăția lui Dumnezeu”. (Ioan 3;5)
„Mergând, învățați toate neamurile, botezându-le în numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh”. (Matei 28;19)
Sursa
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu