"Mânaţi mai adânc" - Părintele Arsenie Boca

Cu aceste cuvinte a sfarsit Iisus zdroaba de toata noaptea a unor pescari, intorcandu-o intra o asa bucurie, incat printr-insa au cunoscut ca Iisus e Dumnezeu, Stapanul marilor si al vietatilor dintr-insa.

Oricine dintre noi poate ca s-ar multumi cu atata; cu bucuria ca Dumnezeu i-a ajutat la necaz, cu recunostinta pentru un moment.

Simon pescarul a mai facut ceva: si-a simtit toata nevrednicia sa de om in preajma lui Dumnezeu, si, neputand scapa de simtamantul nevredniciei, a spus o vorba, care poate fi si potrivita si nepotrivita: „Doamne, iesi de la mine, ca om pacatos sunt!"

Domnul, nu numai ca nu l-a ascultat sa se duca de la el, dar l-a chemat la Sine, printre primii ucenici. L-a chemat din marea pestilor, unde n-a avut necaz decat o noapte, in marea societatii omenesti: apostol, pescar de oameni, unde „necazurile Evangheliei" tin toata viata.

Ca pescar de oameni, ca vestitor al Evangheliei lui Dumnezeu, s-a indoit de cateva ori in misiunea sa. Odata - dorind el - Iisus l-a chemat pe valuri. In curtea lui Pilat de trei ori s-a lepadat de Iisus. Iar ultima data - spune o predanie - Petru, vazand urgia prigoanei lui Neron-Cezarul, a fugit, vrand sa scape. Atunci, spune predania, Iisus i s-a aratat mergand spre cetate. Petru - „pescarul", cum il numeau crestinii in ascuns - L-a intrebat: „Unde mergi Doamne ?" Iar Iisus i-a raspuns: „Merg la Roma sa ma rastignesc a doua oara !" Petru si-a inteles gresala si dojana pe care i-a facut-o Iisus.

Intors de Dumnezeu iarasi la misiunea sa, la necazurile mortii pentru Viata, sigur ca, - dupa cuvantul ce-l auzise odinioara: „mana mai adanc" - a simtit din nou nevrednicia sa de om si bucuria pe care i-a facut-o Dumnezeu, bucurie care a covarsit necazul firii, cu adancurile rostului dumnezeiesc. In necazurile, pline de bucurie, ale Evangheliei, mult mai multa roada a adus crestinatatii moartea sa muceniceasca pentru Iisus, decat daca si-ar fi crutat viata pentru sine.

lata ce rosturi au avut cuvintele lui Iisus „mana mai adanc", in viata si misiunea ucenicului Sau Petru - „Pescarul".

***

Ce invataminte putem desprinde noi din cuvantul lui Iisus: "manati mai adanc" ?

- Ca in toata stradania noastra buna, sa manam mai adanc. Necazul, piedicile sau incercarile sunt puse ca sa le trecem, iar nu ca sa ne oprim sau sa ne intoarcem pagubasi.

- Incercarile de tot felul sunt binecuvantate de Dumnezeu si trimise oamenilor, cu rostul ca din prilejul lor sa ne intalnim cu El, caci de la El primim puterea neobisnuita, care intoarce necazul in bucurie.

- Ca intotdeauna, ori de cate ori ne intalnim cu Dumnezeu in necazuri, toate sunt chemari de-a-I fi mai aproape, de-a-I fi ucenici, de-a nu tacea binefacerile Sale catre noi, - Ca mare trebuinta au oamenii, confratii nostri, de marturia noastra, precum ca in incercari e mai aproape Dumnezeu de noi si noi de EL

- Sa manam deci mai adanc rosturile vietii acesteia si ale tuturor incercarilor ei, ca sfarsitul lor e moartea pacatului si intalnirea nedespartita cu Dumnezeu.

- Ca fara gasirea lui Dumnezeu in incercarile vietii, viata noastra ar fi o noapte de zdroaba zadarnica, mai zadarnica decat odinioara cea a lui Simon pescarul.

Nu pricepem viata fara Dumnezeu. Dar II pricepem pe Dumnezeu din necazurile vietii - bune toate - si din ele propoveduim pe Dumnezeu.

- Si propoveduiti-L si voi !

Părintele Arsenie Boca - Cuvinte vii