Ce să facem, ca să împiedicăm dezvoltarea pornirilor senzuale la copii?
Mai întâi de toate să îi învăţaţi să muncească. Să le inspiraţi respectul pentru munca cinstită. Să înveţe pe dinafară şi să poarte în inimile lor cuvintele Sfântului Apostol Pavel:«dacă cineva nu vrea să lucreze, acela nici să nu mănânce» (II Tes. 3,10). Să îi învăţaţi că munca nu este niciodată o ruşine ci dimpotrivă, ruşine pentru om este trândăvia şi nepăsarea.
Să le daţi chiar exemplul Domnului, care a ajutat-o pe Preasfânta sa Maică şi pe Sfântul Iosif, care era tâmplar, la muncile de zi cu zi. Să îi obişnuiţi pe copii cu efortul fizic, mai ales atunci când nu sunt obligaţi să îşi câştige existenţa prin muncă zilnică. În anii din vechime, în familiile regale, toţi membrii familiei erau obligaţi să înveţe o meserie manuală. Vedem în Sfânta Scriptură că şi apostolul Pavel, alesul lui Dumnezeu şi marele predicator al credinţei, nu se ruşina să muncească la împletirea corturilor, meserie pe care o învăţase încă din copilărie.
Vorbiţi-le despre el copiilor voştri şi nu le permiteţi să fie leneşi, pentru că lenevia este începutul tuturor relelor. Să îi obişnuiţi să mănânce mâncăruri simple şi numai la orele stabilite pentru masă. Să nu le îngăduiţi să mănânce multe dulciuri, oricând aceştia ar avea poftă. Să îi învăţaţi să mănânce tot ceea ce le-aţi pus în farfurie şi să mulţumească pentru aceasta lui Dumnezeu. Ajutaţi-i să înţeleagă faptul că omul nu trăieşte ca să mănânce, ci mănâncă pentru a trăi!
Păziţi-i în special pe copii, să nu consume nici un fel de băutură alcoolică. Cele mai sănătoase băuturi pentru copii sunt apa, laptele şi sucurile de fructe. Este un mare rău, fizic şi moral, ca părinţii să îi îndemne şi să-i obişnuiască pe copii să consume vin sau alte băuturi. Sădiţi adânc în inimile copiilor voştri cuvintele Domnului: «Fericiţi cei curaţi cu inima» (Mat. 5, 8). Aveţi grijă ca aceste cuvinte să fie spuse şi despre copiii voştri.
Cum veţi reuşi aceasta? Mai întâi de toate păstraţi în inimile lor puritatea firească a copilăriei. Dumnezeu Însuşi ne ajută să facem aceasta. El ni-i predă pe copii curaţi şi puri şi ne oferă în ajutor pe îngerul păzitor. Dumnezeu a sădit în sufletele copiilor puritatea. Astfel, singura datorie ce le revine părinţilor este de a o păzi şi de a o face să se dezvolte. De cele mai multe ori însă, ei sunt aceia care greşesc şi distrug floarea gingaşă a purităţii copilăriei.
Către aceştia se adresează şi cuvintele Domnului, prietenul copiilor: «Iar cine va sminti pe unul dintre aceştia mici care cred în Mine, mai bine i-ar fi lui să i se atârne de gât o piatră de moară şi să fie afundat în adâncul mării» (Matei 18, 6). Este desigur necesar ca mai întâi înşişi părinţii să aibă inima curată şi pură. Este foarte bine cunoscut faptul că patimile părinţilor se transmit copiilor, fie pe calea moştenirii, fie din cauza exemplului rău. Astfel, patimile şi defectele care îi caracterizează pe părinţi, foarte devreme îşi fac apariţia şi la copii.
(Irineu, Episcop de Ecaterinburg și Irbițk, Mamă, ai grijă!, Editura Egumenița, Galați, p. 49-51)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu