România nu a reușit să absoarbă de la Comisia Europeană, în perioada 2007-2013, decât puțin peste jumătate din suma cu care a cotizat la bugetul UE • „Birul” pe care țara noastră l-a plătit Uniunii a fost de aproximativ nouă miliarde de euro, în șase ani • CE ne-a pus la dispoziție puțin peste 19 miliarde de euro, din care am reușit să absorbim doar 5,91 miliarde euro, adică 30,77% din cât ni s-a pus la dispoziție • Analistul economic Ilie Șerbănescu a făcut, pentru ZIUAnews, o dezvăluire șocantă • În opinia acestuia, României i se pun bețe în roate la atragerea fondurilor europene, pentru că, de fapt, acestea nu ar exista • Iar „bâlbâiala” pe banii europeni s-a repetat și în cazul ajutoarelor de minimis pentru IMM-uri, despre care Ilie Șerbănescu spune că sunt, de fapt, pentru „cei mai nenorociți dintre nenorociți”
Comisia Europeană a alocat României suma de 19,213 miliarde de euro, pentru ciclul financiar 2007-2013, ceea ce ne situează pe locul 9 în clasamentul referitor la sumele alocate pentru fiecare stat membru în parte. În același interval, țara noastră a contribuit la bugetul Uniunii Europene cu aproximativ nouă miliarde de euro – în niciun an nu am dat mai puțin de un miliard. Când vine vorba de absorbție, lucrurile sunt dramatice: România este pe ultimul loc, cu o rată de absorbție de 30,77%, adică aproximativ 5,91 miliarde, până la sfârșitul lunii septembrie. Practic, suntem departe de a fi reușit să atragem cel puțin cât am cotizat la bugetul Uniunii Europene. Analistul economic Ilie Șerbănescu a făcut, pentru ZIUAnews, o afirmație surprinzătoare, care, în cazul în care s-ar proba ca reală, ar arunca în aer tot ceea ce se știa despre fondurile europene. Pe de altă parte, mulți dintre cei care nu au reușit să le acceseze ar putea găsi o explicație.
„Banii ăștia nu există. Probabil, la începutul crizei au existat și în timpul crizei au luat alte destinații. Acum banii ăstia nu există și se face tot posibilul să nu se ajungă la ei. Vorbesc deocamdată de sumele pentru 2007-2013. Sunt făcute regulile de asemenea natură încât să nici nu ajungi la ei. Că nu-i iau românii, hai să spunem că sunt incapabili. Dar de ce nu-i iau străinii? Străinii din România, firme, dacă au cel puțin trei ani aici, pot să ridice fonduri europene. De ce nu le ridică? Eu zic că au consemn: nu vă strofocați cu această chestiune, că nu ridicați nimic, pentru că ei nu sunt. Este o problemă fundamentală”, ne-a spus acesta.
Ilie Șerbănescu: 80% din contractele incriminante sunt cu străinii
Explicațiile date de Ilie Șerbănescu s-au fundamentat și pe discriminarea care se abate asupra României și Bulgariei: „Cine are probleme cu tratamentul forței de muncă? România și Bulgaria. Cine n-are voie în Schengen? România și Bulgaria. Dar nu pentru că este Justiția în urmă, că e corupție … Cu cine e corupție? Nu e cu ei? 80% din contractele incriminate, care sunt producătoare de corupție, sunt făcute cu străini. Care străini? Ăștia din Uniunea Europeană, că alții nu bântuie pe aici (…) Vă atrag atenția că sunt banii care sunt destinați sectorului privat. De ce nu-i iau? N-au programe? N-au expertiză, n-au experiență? Au! Făceau ceva aici. Făceau niște reutilări, ca să spun așa, moderne, în Moldova sau la București. Nu mai erau atâtea pene de curent și explozii la gaze. Prin ei, ne alegeam și noi cu ceva”.
Minimis – circ, fraudă și blat
Pe lângă absorbția redusă a fondurilor europene, autoritățile din România au dat chix, încă de acum trei luni, și în ceea ce privește ajutoarele de minimis pentru investiţiile realizate de întreprinderile mici si mijlocii, provenite tot din fonduri comunitare. Inițial, Ministerul Finanțelor Publice a anunțat ziua de 1 iulie ca fiind data în care reprezentanții întreprinderilor mici și mijlocii, doritori să obțină o finanțare de până la 200.000 de euro, trebuiau să depună documentele. Criteriul era „primul venit, primul servit”, iar autoritățile estimau că vor împărți suma de aproximativ 100 de milioane de euro la 1.000 de IMM-uri. Vigilența celor interesați de Schema de minimis și multiplele sesizări ale acestora au scos în evidență discriminarea făcută între întreprinderile din provincie și cele din Capitală. Practic, lucrurile stăteau în felul următor: sesiunea se deschidea în 1 iulie, ceea ce făcea aproape imposibil ca solicitanții din provincie să depună la dosare certificatele de atestare fiscală privind obligațiile la bugetele locale, emise de primării, din cauză că acestea sunt valabile doar pentru luna în curs. Cu alte cuvinte, un certificat emis pentru luna iunie era nul în luna iulie.
Astfel, a avut loc prima amânare: perioada de solicitare a ajutoarelor de minimis trebuia să fie între 16 august – 31 octombrie. Numai că s-a reprogramat, pentru data de 26 august, pe motiv că ministerul de resort dorește suplimentarea bugetului cu încă 100 de milioane de lei. Cu 36 de ore înainte de începerea sesiunii pentru depunerea proiectelor, s-a anunțat o altă modificare a calendarului: data de 28 august trebuia să fie ziua în care solicitanții se puteau înscrie online. Zis și făcut, însă succesul preconizat s-a transformat într-un eșec, soldat cu acuzații de fraudă și blat în cadrul Ministerului condus de Daniel Chițoiu: serverul a fost blocat în dimineața zilei de 28 august, de la 8:30 și până la 8:35. În minutele următoare, au apărut ca admise și înregistrate 644 de firme, care ar fi reușit „performanța” chiar în intervalul în care altor solicitanți le apărea mesajul „sesiune de înregistrare online închisă”.
Criterii modificate, bani mai puțini
Procedura a fost, din nou, amânată, însă, ce-i drept, s-au produs mai multe schimbări cu privire la schema de acordare a ajutoarelor de minimis: criteriul „primul venit, primul servit” nu mai este valabil, înscrierile se vor face pe o perioadă de 10 zile, iar de procedură se va ocupa Departamentul pentru IMM-uri, condus de Maria Grapini. Suma maximă ce ar putea fi obținută de o întreprindere a fost redusă de la 200.000 de euro, la 100.000 de euro. Firmele nu mai sunt obligate să mențină 5-7 locuri de muncă pentru trei ani de la finalizarea investiției, ci să le păstreze tot pentru trei ani, pe cele noi, create pentru cei care nu au avut contract de muncă în ultimele 90 de zile. Totodată, întreprinderea care dorește să beneficieze de ajutorul de minimis trebuie să aibă acordul pentru finanțare din partea Oficiului Teritorial pentru IMM-uri și Cooperație (OTIMMC). Proiectele se înregistrează online, primesc un punctaj în funcție de criterii diverse, iar apoi reprezentanții OTIMMC verifică, la sediul firmelor înscrise, autenticitatea documentelor privitoare la cheltuielile eligibile prevăzute în schema de finanțare. Însă nici aceste noi prevederi nu au fost pe deplin agreate de specialiștii din piață, care au motivat că este posibil ca persoanele care vor analiza documentațiile să fie „influențate”.
„Minimis, pentru cei mai nenorociți dintre cei nenorociți”
Analistul economic Ilie Șerbănescu a comparat, într-o declarație acordată în exclusivitate pentru ZIUAnews, blocarea sistemului în cazul ajutorului de minimis cu ceea ce se petrece când se acordă ajutoare umanitare: „Economia din România este dusă, în proporție de 99%, de 35.000 de companii, restul de 600.000 nu au nicio importanță. Minimis-urile alea sunt pentru cei mai nenorociți dintre cei nenorociți. Nu se schimbă nimic. Despre blocare este exact ce se întâmplă la Constanța când se dau ajutoarele de făină. Despre asta vorbim. Nu aia schimbă economia. Economia din România este dusă de 35.000 de firme. Nu spun că 50% din astea sunt străine, care sunt în primele 17.000. Niciuna nu e în partea a doua. Noi nu câștigăm! Este vorba de statut! România e colonie și nu este prevăzut în statutul unei colonii să câștige, ci doar să piardă”.
Ziua News
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu