Imi amintesc de o intamplare dintr-o frumoasa zi de Pasti. Dupa Vecernie, multi oameni si copii mergeau alaturi de Parintele Arsenie pe aleea care duce spre chiliile preotilor. In calea noastra a aparut o femeie. In dreptul ei, Parintele s-a oprit si i-a zis:
- Hristos a inviat!
Femeia n-a raspuns la salut. Atunci a repetat Hristos a inviat! de trei ori, dar femeia tot n-a raspuns. Parintele a cunoscut cu duhul taina ei – ca era vrajitoare si venise la manastire cu gand de castig, doar, doar va pacali pe cineva — si i-a zis:
- Adevarat ca hristosul tau n-a inviat, ca e diavolul! Maria, noi iti facem o casuta si iti asiguram totul pana la sfarsitul vietii tale, cu conditia sa-ti arzi cartile de vrajitorie si sa te lasi de lucrarea diavolului.
- Asta n-o pot face, nici daca mi-ati da toata avutia, ca eu am facut legamant cu diavolul.
- Marie! Tu sa nu mai stai nici o clipa pe pamantul manastirii si sa pleci chiar acum!
Dar ea nu putea sa se miste si ramanea pe loc. In timpul acela, Parintele a zis unui baiat:
- Ce vezi, Ilie, este adevarat!
A spus apoi unor barbati s-o ia pe sus si s-o scoata afara de pe pamantul manastirii. Pe baiat il chema Ilie Boier si era din Recea. Eu eram prieten cu el si l-am intrebat ce a vazut. Mi-a zis ca vedea un sarpe incolacit peste picioarele vrajitoarei si de aceea nu putea sa mearga.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu