„Compania noastră primise ordin să cucerească o înălțime pentru a folosi drept cap de pod. Am făcut baricade printre stânci și după ce le-am aranjat pe toate, a început să ningă. A nins continuu două zile și două nopți, încât în multe locuri zăpada ajunsese până la doi metri. Am rămas izolați și fiecare avea hrană în ranița sa numai pentru o zi. Din pricina frigului și a foamei nu ne-am mai îngrijit pentru „ziua de mâine” și astfel am rămas fără alimente.
De atunci înainte a început mucenicia noastră. Setea ne-o potoleam cu zăpadă, însă foamea ne secera. Am petrecut așa cinci zile și cinci nopți. Am ajuns niște schelete. Moralul ni-l păstram la înălțime, însă firea are și ea limitele ei. Unii au murit. Același sfârșit îl așteptam și noi „pentru Credință și Patrie”. Atunci un gând mântuitor al comandantul a făcut minunea. A scos din sân o icoană de hârtie a Maicii Domnului, a pus-o pe o ridicătură, ne-a chemat pe toți în jurul său și ne-a spus:- Voinicilor, în această situație critică numai o minune ne mai poate izbăvi. Îngenuncheați cu toții și rugați-o pe Preasfânta Fecioară, Maica lui Dumnezeu să ne ajute!
Am căzut cu toții în genunchi, am ridicat mâinile în sus și ne-am rugat cu căldură. Nu am apucat să ne ridicăm în picioare când am auzit niște clopoței. Am fost surprinși și am pus mâna pe arme. Eram în poziție de tragere. Nu a trecut un minut, când deodată vedem că se apropie de noi un catâr uriaș supraîncărcat. Am tresărit. Animal fără stăpân să treacă muntele pe o zăpadă de un metru?! Cel puțin aceasta era ceva neobișnuit.
Apoi am înțeles: îl îndrumase Preasfânta Născătoare de Dumnezeu. I-am mulțumit și cu toții am cântat încet, dar din toată inima: „Apărătoare Doamnă” și alte cântări închinate ei. Catârul avea pe el o întreagă intendență de alimente: pâini, brânză, conserve, coniac și altele.
Suferințe multe și de necrezut am trecut în timpul războiului, însă aceasta îmi va rămâne de neuitat pentru că nu avea explicație. A dat-o însă Maica Domnului.
Din Cartea: Aparițiile și minunile Maicii Domnului, Sfânta Mănăstire Paraclitu.
Preluare dupa Marturie Athonita
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu