miercuri, 26 martie 2014

Cluj-Napoca, un oraș retrocedat. Ce le mai rămâne românilor?

Capitala Transilvaniei este asaltată de cereri de retrocedări de imobile, venite în special din partea bisericilor maghiare, ale bisericii greco-catolice și ale comunităților evreiești. În urma înțelegerilor politice  de la București, se va da deschide Cutia Pandorei, cu efecte dramatice asupra orașului Cluj-Napoca. Este vorba de solicitări de restituiri, în mare parte,  de clădiri monumente istorice, multe sedii de școli, licee, grădinițe, clinici medicale,  chiar și proprietăți ale Universității Babeș -Bolyai, dar și terenuri intravilane.
  Trebuie precizat că o parte din aceste imobile au fost deja restituite, unele se află in instanță, alte urmează a fi restituite doar pe baza unei înțelegeri politice, odată cu intrarea UDMR la guvernare. În unele cazuri ar trebui sesizată Curtea Constituțională pentru a da o soluție privind legalitatea unor retrocedări către cultele religioase a unor instituții de învățământ public ( grădinițe, școli, licee, colegii, universități),  care apoi sunt transformate în școli cu predare în limba maghiară, sub oblăduirea bisericilor maghiare. Unde există oare separarea statului de biserică, așa cum se prevede în Constituția României?
Peste 60 de imobile, cerute de catolici

Arhiepiscopia Romano-Catolică de Alba-Iulia a depus la Primăria Cluj-Napoca cereri de retrocedări a peste 60 de imobile și terenuri situate în capitala Transilvaniei, cele mai multe situate în centrul orașului. Această instituție religioasă maghiară  s-a autointitulat moștenitoarea bunurilor deținute în perioada interbelică  de cultul catolic din Ardeal ( nu știm pe ce considerente o instanță din Miercurea Ciuc i-a recunoscut acest drept). În virtutea acestui drept, Arhiepiscopia de Alba Iulia  cere retrocedarea unui număr mare de clădiri din Cluj-Napoca, fiind vorba despre  spații deținute de Universitatea Babes-Bolyai, licee, biblioteci, grădinițe, hoteluri, cămine de bătrâni, școli pentru persoane defavorizate, terenuri și apartamente.
Universitatea Babeș-Bolyai,  în pericol
Nu au obținut divizarea Universității Babeș-Bolyai, dar ungurii încearcă obținerea unor clădiri ale prestigioasei școli românești. Biserica catolică revendică sediul Univertății Babeș-Bolyai din străzile Universității nr.7-9,  Kogălniceanu nr.1 și 2,  dar și sediul Facultății de Litere a acestei universități din strada Horea nr.31. 
Arhiepiscopia Romano-catolică a depus cereri de revendicare a sediilor unor licee cu renume în Cluj-Napoca, unde studiază atât elevi maghiari, cât și români și germani , fiind vorba despre instituții multculturale. Astfel, sunt cerute liceele de muzică, S. Toduță,  de  coregrafie, liceul romano-catolic, un teren aparținând  liceului  Anghel Saligny și   Școala ajutătoare nr.1. Până acum, a fost retrodecedată în natură Școala ajutătoare nr.1. De asemenea, sunt revendicate biblioteca Octavian  Goga, școala “Bob”, Clinica de neurologie și psihiatrie din str. Pasteur nr.3-7, Căminul de bătrâni din bdul 21 decembrie nr 136-138, Hotelul Melody din str Piața unirii nr.29.
De asemenea, biserica catolică maghiară solicită retrocedarea a numeroase terenuri intravilane, administrate de Camera Agricolă,  cu valoare financiară foarte mare. Astfel, potrivit tabelului de la primăria Cluj-Napoca, cultul maghiar a depus cereri de restituire pentru terenuri  La Vale nr.4,  în  str. Uliului ( Vulturului),  La Dealul Steluței, la  Drum la Dealul Steluței,  La fața din Valea Chintăului, casă și teren La Dealul Steluței,  La Fața de la Coada Teleacului,  în Colonia Breaza,  La Pietroasa, La Miriște, La Gela,  La Dosul de la Coada Teleacului,  La Valea Treia.
Reformații vor grădinițele din Cluj
Parohia și Eparhia Reformată Maghiară au depus cereri de retrocedare, în special pentru  sedii ale instituțiilor de învățământ: grădinițe, școli, licee, biblioteci,  sedii ale unor clinici medicale, hoteluri. Astfel, cultul maghiar a revendicat grădinițele nr.42, nr.21, nr.43, nr. 46 “Bambi”, nr. 57. În mare parte, toate aceste imobile au fost retrocedate, iar copii, mutați în alte grădinițe. Eparhia Reformată a revendicat și a primit integral Liceul Emil Racoviță, inclusiv terenul aferent, fiind retrocedate și liceele forestier și Apaczai. Eparhia a cerut  și internatul Liceului Gheorghe Șincai, nefiind restituit,  încă.  În schimb, liceul Șincai,  cu predare în limba română și maghiară,  a fost retrocedat acestui cult, care l-a transformat în liceul reformat, cu predare exclusiv în limba maghiară. Cu alte cuvinte, o școală publică este transformată în școală religioasă, de propagandă maghiară.
 Același cult a depus cerere de restituire pentru clinica de pediatrie din strada Câmpeni nr.2-4, pentru Policlinica CFR,  dar și pentru  Stația de salvare din strada Horea nr.55. O adevărată controversă a iscat retrocedarea către Colegiul Reformat de la Debrețin a Hotelului Continental, hotel ce a fost revendicat și de Eparhia Reformată din Ardeal. Oare cum a putut fi restituit un imobil de pe  teritoriul românesc unei biserici dintr-o altă țară? Oare procurorii DNA nu au habar de acest lucru?
O fundație revendică în numele comunității evreiești
De asemenea, multe clădiri din Cluj-Napoca sunt revendicate de Federația Comunităților Evreiești din România, prin intermediul Fundației Caritatea. Nu știm cum poate avea o fundație calitatea procesuală pentru a solicita retrocedarea unor imobile, dar știm sigur că unele au fost deja restituite. De exemplu, această fundație a cerut Școala de Muzică și a primit-o, a solicitat o grădiniță din str. Horea nr. 21 și a primit-o. A mai făcut cereri de retrocedare pentru sediul unei clinici medicale din strada Iașilor nr. 16, dar și a unor imobile din străzile Someșului nr.30, Brașov, nr 32, str. Constanța nr.12, Traian Vuia, nr 6-8-10, Oțetului nr.3,  Andrei Șaguna nr. 28-30.
Greco-catolicii sunt refuzați
Multe cereri de retrocedare au făcut și reprezentanții bisericii greco-catolice, dar în mare parte au fost respinse, mai ales din cauza conflictelor existente cu biserica ortodoxă. Spre exemplu a cerut Casa parohială din strada Războieni, nr 21, dar cererea a fost respinsă pe motiv că imobilul se află în proprietatea bisericii ortodoxe. De asemenea, nu au fost acceptate solicitările pentru imobilul din str Avram Iancu nr.44-46, unde funcționează un dispensar sportiv, pentru clădirea Conservatorului G. Dima, a seminarului liceal I. Micu, pentru două clădiri din strada Eroilor, nr 10, si strada Napoca nr.6, declarate monument istoric. 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu