Asculta-ma iarasi! pune temelie buna. Zideste-ti palat frumos in ceruri. Curateste paharul pe dinlauntru, asa cum ne invata Domnul, pentru ca sa fie si pe dinafara curat. Toate cele care sunt savarsite cu trupul sunt ca frunzele care acopera omul pe dinafara. Acestea sunt bune si frumoase. Cele despre care ti-am scris mai inainte, acelea curatesc omul pe dinlauntru. Acelea vor deschide ochii sufletului. Din acelea se va curati inima si va putea vedea pe Dumnezeu in ziua aceea. Fara lucrarea mintii, este putin folosul celor din afara. Daca nu vezi lacrimile curgand la fiecare aducere aminte de Dumnezeu, bolesti de necunoastere, din care se naste mandria si se invartoseaza inima. Sa-ti fie tie smerenia ca imbracaminte in toate miscarile tale. Sa fii ca un burete in obste, luand asupra ta orice ocara sau umilire. Hraneste-ti sufletul nu cu cinstiri si laude, ci cu ocari si invinuiri, ca un fara de minte. Nu cauta sa afli totdeauna ceea ce este drept, pentru ca atunci esti in nedreptate.
luni, 29 iunie 2015
duminică, 28 iunie 2015
Cuvânt profetic al Părintelui Justin despre întinarea memoriei martirilor din temnițele comuniste
Dar şi secolul acesta al XX-lea, care a rodit aceşti tineri ce au luat drumul crucii şi s-au jertfit, şi-au măcinat tinereţile lor în celulele puşcăriilor, dovedeşte că bunul Dumnezeu mai este încă alături de Ortodoxia românească şi totodată este şi un îndemn pentru noi, cei de astăzi, să urmăm nevoinţelor şi martirajului lor. Şi dacă nu ne-a binecuvântat Dumnezeu prin suferinţele lor, măcar să aducem la lumină sfinţenia lor şi să ne închinăm lor ca unor sfinţi, care se roagă pentru noi. Cu cât noi vom avea mai mulţi sfinţi, oficial şi neoficial, cu atât şi mila lui Dumnezeu va fi peste noi şi vom putea avea îndrăznire înaintea lui Dumnezeu, prin sfinţii şi martirii noştri.
joi, 25 iunie 2015
Anecdote duhovnicești. Din povețele duhovnicești ale Părintelui Justin către maicile de la Mănăstirea Paltin
Binecuvântarea și gândurile de mândrie
Sunt maică la mănăstirea Paltin, unde Părintele Justin ne era duhovnic. Într-o perioadă eram foarte luptată de niște gânduri de mândrie și recunosc, le acceptam, mă învoiam cu ele. Părintele venea în fiecare noapte la slujbă și, de obicei, la finalul Sfintei Liturghii, când se citea Acatistul Bunei-Vestiri, Părintele ieșea din biserică și pleca spre chilie. Iar noi, maicile, fugeam repede să luăm binecuvântare de la dânsul, înainte de a apuca să se urce în lift spre chilia sa, din azilul mănăstirii noastre.
Dar în loc să-mi dea binecuvântare, Părintele pe mine mă sărea și nu mă binecuvânta.Așa, o zi, două, trei, părintele nu-mi dădea binecuvântare. A patra zi mă așez prima lângă ușă că poate așa o să-mi dea binecuvântare, dar părintele iar trece peste mine și nu îmi pune mâna pe cap. Mă tot gândeam eu, de ce oare pe mine nu mă binecuvintează părintele? Și tot întrebându-mă, îmi dau seama cu ce gânduri mă învoiam eu, cum că aș fi cineva și din această pricină părintele nu mă binecuvintează.
Atunci, mă fac mică de tot și a cincea zi mă duc lângă lift și aștept să vină părintele, cu gândul că tot nu sunt vrednică să mă binecuvânteze, dar aș vrea măcar să-i sărut mâna, de aș putea. Înainte de a intra însă în lift, Părintele mă binecuvintează, îmi ia mâna și mă strânge tare de mână, apoi intră în lift și tot nu îmi dădea drumul la mână, decât când ușa liftului deja se închidea.
M-am bucurat foarte mult și am înțeles atunci că acesta era unul din darurile Părintelui, de a ne vedea gândurile și a le corecta. Părinte ajută-ne si acum și ne ocrotește cu darul tău! Amin!
(Monahia M.)
Eram cu ascultarea la bucătărie și una din maicile, care erau cu mine în echipă, vorbea foarte impacientat: că acum Părintele e bătrân, că o să moară, că rămânem ai nimănui, ce vom face noi fără părintele, etc. Tot vorbind noi așa, eu am început să mă întristez foarte tare și să mă gândesc serios la moartea părintelui, că dacă moare și eu nu am apucat să-l cunosc decât câteva zile, pentru că eram de abia intrată în mănăstire, și n-am apucat să înțeleg încă nimic din lucrarea dânsului. Și încep a mă ruga: „Doamne, dă-i părintelui ani mulți să trăiască 130 de ani, cât știi tu că-i de folos pentru lucrarea asta”. Și mă tot rugam eu și mă consumam. Noaptea, la fel, am plecat la slujbă și tot așa mă rugam și în timpul slujbei, pentru același lucru.
Când se termină slujba și iese părintele, mă duc și eu să iau binecuvântare pe hol, la azil. Când ajunge Părintele în dreptul meu, îmi zice: „Cântați măi: Mulți ani trăiască!”. Eu m-am blocat. Apoi i-am cântat „La mulți ani!”, până a intrat în lift.
(Monahia O.)
Mai multe in Atitudini
marți, 23 iunie 2015
MITROPOLITUL ANDREI DE KONITA: “Capcana actuală pentru orice cleric ortodox este capcana ecumenismului!”
Marţi, 23 septembrie 2014
Autor: S.M. de Koniţa
Cu deosebit fast a fost prăznuită pomenirea Sfântului Nou Mucenic Ioan din Koniţa, în oraşul său natal, Koniţa, şi anul acesta, în care se împlinesc 200 de ani de la martiriul său (1814-2014).
Ieri, 22 septembrie, în biserica – sfant loc de pelerinaj -a Sfântului Cosma Etolianul din Koniţa, unde este păstrat un fragment din sfintele moaşte ale noului mucenic, Sfântul Ioan, şi unde există şi un paraclis închinat acestuia, a fost oficiată Vecernia Arhierească Praznicală de hram, cu Litie, in prezenta Inaltpreasfintitului Mitropolit de Dryinoupole, Pogoniani şi Koniţa, kyr Andrei.
Sfântul Nicodim Aghioritul: Demonii fug de cel ce se spovedeşte des
Spovedește-te des, aşa încât, dacă este cu putinţă, să alergi îndată la duhovnic, nu doar când vei săvârşi un păcat mare şi de moarte, ci şi când vei săvârşi unul mic şi care se iartă.
Fiindcă, după cum rănile care sunt arătate doctorului nu se măresc, tot aşa şi păcatele, când sunt mărturisite, nu sporesc, după cuvântul Scărarului: „ Vânătăile, care sunt date la iveală, nu se vor înrăutăţi ci se vor tămădui’’ (Cuvântul 4, pentru ascultare)
Berzele au un obicei: când li se strică cuibul, nu se mai duc acolo; aşa şi demonii fug de cel ce se spovedeşte des, fiindcă, prin mărturisirea deasă, îşi pierd cuiburile şi mrejele lor, după cum i-au spus demonii înşişi unui bărbat îmbunătăţit, că nu au înlesnire şi nici putere împotriva cui se spovedeşte des. Şi pe lângă acestea au mai spus că, în vreme ce omul se află nespovedit, toate mădularele lui sunt ca şi legate de păcat şi nu se pot mişca spre a săvârşi binele. Şi, când se va fi spovedit, numaidecât ele sunt dezlegate.
Evanghelistul loan a dat mărturie: „Dacă mărturisim păcatele noastre, El este credincios și drept, ca să ne ierte păcatele” (I Ioan 1, 9).
duminică, 21 iunie 2015
Danion Vasile revine la Biserica cea adevarata
M-am întors în Biserica Ortodoxă Română. Întrucât nu mi-am făcut mirungerea pe stil vechi, ci doar am participat la câteva slujbe, întoarcerea s-a făcut prin spovedanie. Vă rog să mă pomeniţi în rugăciunile voastre. Danion Vasile
danionvasile.ro
danionvasile.ro
sâmbătă, 20 iunie 2015
Parintele Arsenie Boca: Hristos este cea mai mare pildă, cel mai desăvârşit model de luptă pentru toată lumea
Omul, dacă apucă pe drumul arătat de Iisus, nimeni şi nimic nu-l mai poate smulge din dragostea Domnului: nici plăcerea, nici suferinţa, nici bogăţia şi puterea şi nici sărăcia şi nedreptatea. Domnul doreşte mereu revenirea la Sine şi mântuirea oamenilor. Dorul lui Dumnezeu pentru întoarcerea păcătosului este mai mare decât dorul celui mai mare sfânt după Dumnezeu. Să ne trezim la chemarea sfântă a Domnului.
Dar chiar acum, cu toată inima să ne întoarcem, să pregătim din timp untdelemn în candele, căci nu se ştie când va veni Mirele şi să nu ne surprindă nepregătiţi. Să ne grăbim deci, să ajungem la drumul care duce la Hristos, pe drumul mântuirii, fără nici o teamă de suferinţă, cu convingerea că Hristos ne va ajuta şi ne va primi. „Pe cel ce vine la Mine, nu-L voi scoate afară, căci Eu nu doresc moartea păcătosului, ci să se întoarcă şi să fie viu” (Ioan 6, 37). Deci, dacă vrei să-Mi urmezi Mie, ia-ţi crucea ta (suferinţa ce te întâmpină în viaţă), căci numai cu crucea în spate urcăm drumul mântuirii.
Iată cum Hristos este cea mai mare pildă, cel mai desăvârşit model de luptă pentru toată lumea. Mântuirea vine numai prin luptă, o luptă în care Iisus ne ajută şi ne îmbărbătează mereu. Iată cum ne încurajează prin cuvintele: „Îndrăzniţi, Eu am biruit lumea” (Ioan 16, 33).
vineri, 19 iunie 2015
A apărut Revista ATITUDINI, NR. 39 – în memoria Părintelui Justin Pârvu
pg. 8. Părintele Justin, povățuitor duhovnicesc. Din povețele duhovnicești ale Părintelui Justin către maicile de la m-rea Paltin
pg. 16. Părintele Justin la Părintele Paisie Olaru: Vii de departe, nu? Vii de departe!
pg 20. Părintele Justin Pârvu: Așa trebuie să începi: cu jertfa!
pg. 28. Părintele Justin, un înțelept povățuitor și înainte-văzător. Minuni adunate din mărturiile pelerinilor
pg. 32. Pr. Mihai Andrei Aldea: Cea mai mare bucurie pentru Părintele Justin, în această zi, ar fi să ne aducem aminte că suntem copiii lui Dumnezeu. Predică
pg 38. Părintele Justin Pârvu – încă speranța și solutia poporului român, de Monahia Ecaterina Fermo
pg. 42. Părintele Roman Braga – instantanee la trecerea în veșnicie
pg 50. Părintele Gheorghe Calciu Dumitreasa: Așa cum nu uit suferința, așa nu uit pământul românesc!
pg. 58. Nicolae Purcărea: Examenul din fața primejdiilor vieții
pg. 64. Micile fapte mari ale Sfinților închisorilor, de Ciprian Voicilă
pg.68. Nouă mărturisire de credință împotriva panereziei ecumenismului
pg. 78. Sf. Nectarie de Eghina: „Dacă Fotie nu exista, cu adevărat n-ar fi existat nici schisma, însă n-ar fi existat nici Ortodoxie”.
pg. 82.Cine va încheia lanțul dintre Apus și Răsărit? Despre ereziile bisericii catolice, de Pr. Constantin Catană
pg. 96. Eurovision – un Big Brother muzical…, de N.M. Popescu
și altele.
Comenzi se pot face aici sau la adresa de email:
joi, 18 iunie 2015
Părintele Paisie Olaru: Lumea este plină de vorbe, dar puţini sunt care pun poruncile Evangheliei în practică
Dacă nu poţi face fapta bună, nu este păcat. Iar dacă poţi s-o faci şi nu o faci, este păcat. Sunt oameni care nu au copii, sau nu au vrut să aibă, sau nu le-a dat Dumnezeu.
Cei care nu i-au dorit, la bătrâneţe ii doresc şi plâng că nu au copii, dar este prea târziu. Când darul lui Dumnezeu se apropie de inima omului, atunci toate i se par uşoare; iar când se departează harul, atunci toate i se par grele. Atunci suferă, strigă şi plange, cum face şi copilul părăsit de mama lui.
Uneori mă întreb, oare suferinţa mea şi a fiecărui om nu este cumva o arvună a vieţii veşnice? Că suferinţa ne smereşte şi ne învaţă a striga la ajutorul lui Dumnezeu. Când suntem la o răscruce în viaţă, să facem două lucruri: să ne rugăm şi să întrebăm. Eu mai degrabă mă rătăcesc în oraşe decât în pădure! Noi trebuie să ajungem de la gândirea de Dumnezeu, la simţirea lui Dumnezeu. Una este vorbirea de Dumnezeu şi alta este simţirea lui Dumnezeu. Una este vorba şi alta este fapta.
miercuri, 17 iunie 2015
Sfantul Cuvios Justin Parvu: “Noi niciodată nu am ştiut să ne apărăm sufletul"
“Noi niciodată nu am ştiut să ne apărăm sufletul. Ne-am revoltat cînd nivelul material a fost sever redus, dar niciodată nu ne-am revoltat cînd sufletul nostru a început să fie atacat şi distrus”.
Rețeta de mântuire a părintelui Paisie Aghioritul pentru toți cei osteniți și împovărați
traducere şi adaptare: Laura Enache
sursa: http://www.agioritikovima.gr/didaches/geronta-paisiou/27038-gerontas-paio
Limitați-vă nevoile materiale pentru că acestea creează poveri înfricoșătoare și neliniști.
sursa: http://www.agioritikovima.gr/didaches/geronta-paisiou/27038-gerontas-paio
Limitați-vă nevoile materiale pentru că acestea creează poveri înfricoșătoare și neliniști.
Nu râvniți la oamenii care au bani, confort, slavă și putere, ci la cei care trăiesc în virtute, înțelepciune și dreaptă credință.
Nu cereți de la Dumnezeu lucruri care întăresc numai trupul, ci cereți, în primul rând, ceea ce este bun și folositor pentru suflet.
Schimbați-vă viața, descoperiți sensul vieții, câștigați timpul pe care l-ați pierdut în călătoria voastră de până acum pe acest pământ.
marți, 16 iunie 2015
Împărtăşirea frecventă cu Sfintele Taine e lucru folositor şi mântuitor
Şi înainte de a se împărtăşi, şi atunci când se împărtăşeşte şi după ce se împărtăşeşte, creştinul primeşte un mare folos de la dumnezeieştile Taine atât în suflet, cât şi în trup. Înainte de a se împărtăşi cineva trebuie să facă cuvenita pregătire, adică să se mărturisească duhovnicului, să-şi zdrobească şi străpungă inima, să se îndrepte, să ia seama la el însuşi; să se păzească, pe cât e cu putinţă, de gândurile pătimaşe şi de orice altă răutate.
De asemenea, să se înfrâneze, să se roage, să privegheze, să se facă mai evlavios şi să facă toată fapta bună gândindu-se ce înfricoşător Împărat va primi în sinea sa. Mai cu seamă atunci când în pregătirea pe care o face se gândeşte ce har i se dă din sfânta Cuminecătură. Şi pe cât mai des face cineva această pregătire, e vădit că primeşte şi mai mult folos.
Iar atunci când creştinul se împărtăşeşte, cine poate să înţeleagă iarăşi darurile şi harurile pe care le primeşte de la dumnezeiasca Împărtăşanie? Sau cum poate limba noastră neputincioasă să le înfăţişeze una câte una? Drept pentru care să-i aducem iarăşi pe dumnezeieştii şi sfinţii Dascăli ai Bisericii noastre să ni le spună una câte una cu gurile lor cu limbi uşoare şi insuflate de Dumnezeu.
luni, 15 iunie 2015
PĂRINTELE JUSTIN PÂRVU – Biografia unei biruinţe
Părintele Justin Pârvu s-a născut în 1919 în satul Petru Vodă la 10 Februarie într-o familie de români ortodocşi foarte evlavioşi, şi a fost botezat cu numele Iosif. A iubit de mic frumuseţea credinţei creştine, s-a închinoviat în 1936 în Mănăstirea Durău şi a fost călugărit în 1939, după care începe studiile la Seminarul Cernica, unde deprinde dogmele tâlcuite patristic în formele rânduite pentru liturgică, tipic, psaltică, iconografie, apologetică. Întotdeauna într-o desăvârşită împreună-glăsuire cu Biserica, niciodată nu s-a oprit din sârguinţa de a învăţa, astfel că la 94 de ani încă citea nu doar toate cărţile patristice care apăreau, dar şi cele de cultură, istorie, filozofie şi politică, pătrunzând idei complexe pe care, cu memoria sa extraordinară, le sintetiza uluitor de repede şi de plin de o seninătate milosârdnică (dar totodată şi cu note de umor), ce se pot numi cu adevărat drept apoftegmele cele mai reprezentative spiritului creştin al acestui popor.
Şi-a făcut un ideal din a împlini toate poruncile Noului Testament, între care dragostea este cea mai mare, şi Dumnezeu i-a ajutat să-şi împlinească acest dor, astfel că dragostea de Dumnezeu şi de oameni a devenit trăsătura sa fundamentală. A priceput Botezul ca pe o chemare de a împlini Evanghelia prin slujirea tuturor nevoilor de mântuire fie a Cetăţii, fie a Mănăstirii, ca pe o armonie unitară între toate mădularele Trupului lui Hristos, Biserica.
Tocmai de aceea, asemenea unui milion de români care prin naturaleţea sentimentului patriotic şi prin nobleţea celui creştin aderaseră deja la Mişcarea Legionară, atunci când părintele a intrat la seminarul de la Cernica, aflând atât profesorii, cât şi elevii, în integralitatea lor, membri ai acesteia, el însuşi astfel s-a alăturat. A avut colegi pe mulţi dintre marii părinţi şi arhierei, precum Patriarhul Teoctist, Mitropolitul Bartolomeu Anania, Arhimandriţii Sofian Boghiu, Grigorie Băbuş, Ioasaf Popa, şi Gherasim Iscu. Râvna sa pentru studiile teologice l-a numărat între cei mai buni elevi ai seminarului, dovadă că la sfârşitul anilor 60 părintele încă dădea meditaţii seminariştilor de la Mănăstirea Neamţ la dogmatică, greacă veche, franceză şi germană. După desfiinţarea Seminarului Cernica de către mareşalul Antonescu, părintele continuă studiile la Seminarul de la Râmnicu Vâlcea, iar în anul 1941, la Iaşi, este hirotonit preot de arhiereul Valerie Moglan, vicar al Mitropoliei Iaşilor. În anul 1942 se înrolează ca preot misionar pe frontul de Răsărit, de unde se întoarce cu Armata Română, în care slujeşte Sfânta Liturghie pentru soldaţii de pe front până la 23 August 1944, dată după care se întoarce la mănăstirea sa. În 2012 părintele a ctitorit primul monument pentru pomenirea eroilor români căzuţi în luptele crâncene de la Codrii Paşcanilor, locul unde se afla în August 44.
duminică, 14 iunie 2015
joi, 11 iunie 2015
ICCJ: Cimitirul Vesel din Sapanta ramane la ortodocsi
Cimitirul Vesel din Sapanta va ramane in continuare parohiei ortodoxe din localitate, conform unei decizii a Inaltei Curti de Casatie si Justitie din data de 10 iunie.
“Decizia nr.1553: Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamanta Parohia Romana Unita cu Roma Greco-Catolica Sapanta impotriva deciziei nr. 440/A/2011 din 11 martie 2015 a Curtii de Apel Cluj – Sectia I civila. Irevocabila”, se arata in decizia ICCJ.
In urma cu mai multi ani, comunitatea greco-catolica a revendicat in instanta averea detinuta de parohia ortodoxa din Sapanta, printre care se numara si celebrul cimitir.
luni, 8 iunie 2015
duminică, 7 iunie 2015
Orthódoxos Týpos: Și Sinaxa Clericilor și Monahilor Ortodocși din Grecia a adoptat o nouă Mărturisire de Credință întocmită de Schitul românesc Prodromou din Sfântul Munte
NOUĂ MĂRTURISIRE DE CREDINȚĂ ÎMPOTRIVA PANEREZIEI ECUMENISMULUI
După cum se știe, ”Sinaxa Clericilor și Monahilor Ortodocși” a întocmit și publicat în anul 2009 <<Mărturisirea de Credință împotriva ecumenismului>>, care a devenit deja istorică prin ecoul pe care l-a avut, fiind semnată de un mare număr de arhierei, clerici și monahi și de mii de credincioși ortodocși din toată lumea. Trezirea duhovnicească pe care a provocat-o a fost impresionantă. În vremea din urmă ne gândeam că, după trecerea atâtor ani, ar fi nevoie de o înnoire și o întărire a acelui text și, iată, ca un răspuns și dar de la Dumnezeu, ne-a parvenit un text excepțional de <> , pe care l-a întocmit și l-a publicat Schitul românesc Prodromou din Sfântul Munte, ce aparține Sfintei Mănăstiri a Marii Lavre. Textul, semnat de toți monahii Schitului, peste treizeci la număr, dimpreună cu întâistătătorii și duhovnicii lor, a circulat în România și a adus bucurie creștinilor, dar și furie și oprobriu din partea ecumeniștilor.
joi, 4 iunie 2015
A aparut cartea Parintele Justin, Duhovnicul inimilor - Marturii si minuni
La Editura Ortodoxia a aparut cartea Parintele Justin, Duhovnicul inimilor - Marturii si minuni (volum coordonat de Vlad Herman). Multumiri tuturor celor care au contribuit la realizarea si aparitia ei!
Sfinte Parinte Justin, roaga-te lui Hristos Dumnezeu pentru noi, pacatosii!
Arhimandrit Placide Deseille: Să zdrobim gândurile rele de Piatra care este Hristos
Pentru a fi creștin, nu este de ajuns să mergi în fiecare duminică la Liturghie, să spui în fiecare zi câteva rugăciuni sau să ții posturile rânduite de Biserică, iar în rest să trăiești ca toți ceilalți. Pe lângă asta mai trebuie, și asta este esențial, să ducem ceea ce Părinții numesc războiul nevăzut sau să zdrobim de Piatră – care este Hristos – pruncii Babilonului – care nu sunt altceva decât gândurile rele.