sâmbătă, 31 octombrie 2015

Mărturisitorii Ortodoxiei din lagărele şi temniţele comuniste

La "Canalul morţii", a fost decimată cea mai mare parte a elitei neamului românesc.1 Lagărul de la Poarta Albă, adăpostea peste 10.000 de oameni.2 Aici s-a format o brigadă specială pentru tortură şi nimicire, numită brigada "Haş", în care erau adunaţi toţi preoţii din colonie. În această brigadă erau circa 80 de preoţi, dintre care un preot romano-catolic, trei greco-catolici şi în rest toţi erau preoţi ortodocşi.

C. Baciu, "Brigada "Haş":... În mijloc o baracă în sârmă tot ghimpată, / De-un temnicer păzită, în post ca de ostaş; / Aici sunt strânşi "bandiţii" şi preoţimea toată / Din neagra colonie numiţi brigada "HAŞ".4

Preoţii au fost închişi "pentru Biserica lui Hristos".5 Sinistra existenţă a acestor brigăzi de preoţi, a fost o dovadă că Biserica s-a împotrivit regimului ateu comunist şi că ura ateee a lovit în slujitorii credinţei creştine pe care comuniştii doreau să o desfinţeze. În anul 1951, la Canal se aflau 3000 de preoţi.

Parintele Arsenie Boca: "Neascultând învăţătura dreptei credinţe şi a vieţii în Dumnezeu, îşi strică mintea cu părerile lor"

Este un duh vrăjmaş care întunecă minţile oamenilor şi îi răscoală pe unii împotriva neputinţelor omeneşti ale păstorilor, dându-le impresia că nu sunt obligaţi să asculte de ei (de preoţi), fiindcă au păcate. 

Iisus nu a avut nici un păcat şi, cu toate acestea, ce puţini L-au ascultat! Este un cerc vicios, în care se încurcă sufletul multora, a prea multor oameni: cercul rătăcirilor. Aceştia, din anumite “mo tive”, nu vor să asculte de preoţii Bisericii. Drept aceea, neascultând învăţătura dreptei credinţe şi a vieţii în Dumnezeu, îşi strică mintea cu părerile lor. 

Aşa se cufundă în păcate, din neascultare. Omul se întunecă dinspre adevăr şi ia rătăcirea de bună. Unii se trezesc că au trăit în rătăcire. Vrăjmaşul, de care prin amăgire au ascultat, nevrând să-i piardă din gheare, le pune înainte neputinţele oamenilor, ale slujitorilor legali ai Bisericii, acoperindu-le darurile şi harurile. Şi aşa îi duce de minte, să-şi facă singuri “credinţa”, care trece peste taina pocăinţei, administrată valid exclusiv prin preoţi şi arhierei, indiferent de neajunsul lor de oameni.

Parintele Arsenie Boca

Părintele Justin: „Să nu risipim turma!” Controlul total şi închisoarea invizibilă

„Să nu risipim turma! Cum să nu fie risipite oile când păstorii sunt bătuţi şi pironiţi de propria lor frică şi laşitate”?

Părinte, știți foarte bine că a fost acest miting împotriva actelor cu microcip, la care am participat și noi. Mulți spun că atmosfera de acolo a fost una de rugăciune şi un protest paşnic prin care s-a cerut alternativă simplă la cardurile de sănătate electronice. Din păcate majoritatea reprezentanţilor mass-mediei au prezentat manifestația în defavoarea noastră, încercând să ridiculizeze prezența noastră acolo, intervievând mai mult bătrâni sau cerșetori care se aciuaseră pe lângă manifestanți și banalizând evenimentul. Credeți că a avut vreun efect pozitiv acest miting?

Bineînțeles că cei care au fost prezenți acolo și-au făcut datoria față de societatea în care trăiesc, față de neamul din care se trag, față de generația de mâine. Acești oameni au riscat atât imaginea și poziţia lor socială, cât poate și pâinea de la gură. Aceștia sunt modele și repere pentru generația de mâine și sunt dovada existenței unei rezistențe de luptă împotriva abuzurilor acestui sistem ce se impune din ce în ce mai dictatorial. Acest sistem de control total la un moment dat se va întoarce împotriva noastră, a cetățenilor şi abia atunci vor înţelege cei care au ridiculizat și nu au înțeles jertfa acestor oameni.

vineri, 30 octombrie 2015

Pr. Mihai-Andrei Aldea: E greu să crești copii astăzi

Spune cineva, apropo de afirmaţiile Părintelui Arsenie Boca împotriva avorturilor:"E foarte greu in zilele noastre sa crestem un copil,asa ca nu e de mirare ca romanii nu fac copii..."

Răspunsul meu către cei care gândesc aşa:

Desigur, era mult mai uşor să creşti un copil în secolele XIII-XVIII, când omul trăia între năvala tătarilor, invazia ungurilor, incursiunile polonezilor, atacurile turcilor, jafurile tâlharilor, loviturile grindinei şi furtunilor; pe atunci era şi mai uşor să găteşti ori să faci alte treburi casnice, doar nu aveai frigider, nici magazin din care să cumperi ceva, apa se aducea cu găleata, lemnele cu spatele sau căruţa, focul se făcea cu greu - nici chibrituri nu erau! - iar geamuri de sticlă nu se pomeneau. Hainele se făceau în casă, din lâna sau inul muncite de femei. Mobila era făcută de bărbat, cu multă osteneală. Şi tot aşa. Trai pe vătrai, cum s-ar zice, nu ca astăzi, când o ducem atât de greu!

Sfântul Dimitrie al Rostovului: In trei chipuri se întâmplă tulburarea în gânduri: pentru necurăţie, pentru necredinţă şi pentru defăimare

Fiindcă mulţi sunt supăraţi şi tulburaţi de gânduri rele, iar mai mult de cele hulitoare pe care vrăjmaşul le aduce, drept aceea de folos ne este să le cunoaştem şi să le deosebim când sunt spre păcat şi când nu. Să ne deprindem a ne tămădui de ele şi să le izgonim. Că în trei chipuri se întâmplă tulburarea în gânduri: pentru necurăţie, pentru necredinţă şi pentru defăimare. Asupra acestor tulburări, doctoria este în acest fel.

Mai întâi, trebuinţă este să ştim că a avea gânduri rele nu este nici un fel de păcat atunci când mintea şi voia omului nu se unesc cu aceste gânduri şi, mai ales, când le şi urăsc şi nu le vor.

luni, 26 octombrie 2015

In cine nu Se poate odihni Duhul Sfant?

În cei ce mănâncă până la îmbuibare. În cei ce dorm mult. În cei spurcați și desfrânați. În cei ce vorbesc mult. În cei gălăgioși și cei ce iubesc zgomotul. În cei ce fumează sau sunt împătimiți de vicii grele. În cei ce trăiesc numai cu glume și râd cu lacrimi. În cei mândri și neînduplecați. În cei ce iubesc să facă rău altora. 
În cei ce nu iubesc pe Dumnezeu și lucrurile sfinte. În cei ce înjură. În cei ce stau nepăsători față de suflet. În cei ce nu au gândurile îndreptate spre Dumnezeu. În cei vicleni. În cei nemiloși. În cei ce poartă ură și sunt plini de dușmănie. În cei ce trăiesc doar pentru trup. 

În cei ce nu iubesc pacea. În cei răzbunători. În cei ce judecă aspru pe alții. În cei ce înșală și nedreptățesc pe săraci. În cei răi. Duhul Sfânt Se odihnește numai în inimile blânde, curate, smerite, tăcute, milostive, virtuoase, în stomacurile goale și postitoare și în oamenii care fac nevoință.

Elena J. https://luminapentrucandeladinsuflet.wordpress.com/

duminică, 25 octombrie 2015

Parintele Arsenie Boca - Vindecarea celor doi demonizati din tinutul Gadarei

DUHURILE RELE

Existenţa lor e afirmată de Iisus; e confirmată de Biserică, şi împotriva lor s-au luptat toţi sfinţii. Demonii există real: sunt ceata îngerilor căzuţi în sfatul lui Lucifer, începătorul trufiei, vrând a fi el mai presus de Dumnezeu.

Dracii nu sunt idei sau sentimente neobişnuite, sau stări de nervi, căci acestor păreri le punem precis întrebarea: ce a intrat în turma de porci de s-a înnebunit toată şi s-a aruncat în mare? - Au intrat ideile, sentimentele sau vreo stare colectivă de nervi?!

Dacă admitem Noul Testament şi întreita mărturie a evangheliştilor sinoptici, atunci trebuie să admitem că ei sunt fiinţe spirituale decăzute şi antrenând decăderea. Ca fiinţe spirituale intră fără piedecă şi trec prin materia vie sau moartă a lumii văzute. Pot intra în oameni, şi încă legiuni de duhuri.

sâmbătă, 24 octombrie 2015

Sfaturi duhovnicesti de la Sfantul Parinte Paisie Aghioritul

Atunci când îi încredinţăm lui Dumnezeu viitorul şi nădejdile noastre, îl obligăm într-un anume fel să ne ajute. Atunci când omul primeşte cele ce i se întâmplă cu gând de-a dreapta, se ajută, în timp ce, dacă lucrează în partea stângă, se chinuieşte, se topeşte, se zăpăceşte.

– Părinte, mă neliniştesc atât de mult atunci când am de rezolvat o problemă, încât nici nu pot dormi.

– Problema ta sufletească sunt gândurile cele multe. Dacă nu ai avea aceste gânduri de multe feluri, ai putea da mult mai mult atât în ascultarea ta, cât şi în nevoințele tale duhovniceşti. Ascultă un mod de a evita gândurile cele multe: Când îți vine în minte o treabă pe care va trebui, de pildă, să o faci mâine, să-i spui gândului: „Treaba aceasta nu este pentru astăzi; mă voi gândi la ea mâine”.

vineri, 23 octombrie 2015

Arhimandritul Emilian Simonopetritul: Căsătoria, Taina cea mare

Casatoria, Taina cea mare – Predică ţinută în biserica Sfântului Nicolae din Trikala, Grecia, la 17 Ianuarie 1971, de Arhimandritul Emilian Simonopetritul* – Muntele Athos

Nimeni nu va tăgădui că cea mai însemnată zi din viaţa unui om, după naştere şi botez, este cea a nunţii. De aceea, nu este surprinzător faptul că mişcările contemporane lumeşti şi instituţionale au ca scop anume nimicirea preacinstitei şi sfintei taine a cununiei. Pentru mulţi, căsătoria este doar un prilej de plăceri şi distracţii. Viaţa, însă, este un lucru serios. E o luptă duhovnicească, un urcuş înspre un ţel – cerul. Punctul cel mai crucial şi mijlocul cel mai însemnat al acestui urcuş este căsătoria. Nimănui nu îi este îngăduit să se ferească de legătura căsătoriei, fie că va face o nuntă de taină (mistică), dăruindu-se pe sine lui Dumnezeu [în monahism], fie că va face o nuntă de sfinţire (sacramentală) cu un partener de viaţă.

joi, 22 octombrie 2015

Parintele Paisie Olaru unui ucenic, dupa adormirea sa: "Luati seama ca tare este scump Raiul si tare este greu de ajuns la Rai"

“In zorii zilei de 18 octombrie 1990, marele duhovnic Paisie Olaru, in varsta de aproape 94 de ani, si-a dat sufletul in mainile lui Hristos, insotit de doi din ucenicii sai apropiati.

Dupa 40 de zile, savarsindu-i-se toata randuiala cuvenita, unul dintre ucenicii sai apropiati se ruga noaptea singur in chilia Parintelui Paisie. De oboseala, a atipit putin in genunchi, si l-a vazut pe batranul imbracat cu rasa, cu schima si epitrahil, stand la marginea patului sau, cu crucea in mana, unde zacuse in suferinta sase ani de zile, si plangand. Ucenicul intristat, i-a sarutat crucea si mana, si l-a intrebat: ‘De ce plangi, Parinte Paisie? Te doare ceva?‘.

Iar el i-a raspuns: ‘Nu dragii mei. Dar daca voi nu plangeti, plang eu pentru voi, ca tare este greu de ajuns la Rai. O, cata nevoie si cata frica are sufletul atunci! Si daca nu plangi tu pentru tine aici, cine sa te planga dupa moarte?

marți, 20 octombrie 2015

De ce ii este frica diavolului cel mai mult

Odată, pe când fericitul Ioan Bostrinul se afla cu treburi în Antiohia Siriei, au fost duse la el 4 femei demonizate, care spuneau multe, fiind înrâurite de diavoli.

Ioan, ascultându-le, le-a întrebat despre diferite lucruri, cum ar fi căderea demonilor din rai, despre fructul pe care l-a mâncat Adam, despre şarpe şi altele, pe care nu le vom spune aici, din pricina slăbiciunii multora. Însă, pe două dintre acestea, care sunt spre zidirea sufletului, le vom povesti în continuare.

- Vă e frică de rugăciunea împărătească „Tatăl nostru”, de Psalmul 90 „Cel ce locuieşte întru ajutorul Celui-Preaînalt” şi de „Cu noi este Dumnezeu” al proorocului Isaia?

Despre rugăciunea lui Iisus din Pelerinul Rus

Măreţia rugăciunii lui Iisus se descoperă în însăşi forma ei care este alcătuită din două părţi: prima, care cuprinde cuvintele „Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu” ne duce cu mintea la istoria vieţii lui Iisus Hristos sau, după cum spun Sfinţii Părinţi, „prescurtează în sine întreaga Evanghelie”, iar partea a doua, adică „miluieşte-mă pe mine păcătosul”, ne pune înainte istoria neputinţei şi păcătoşeniei noastre.

Astfel stând lucrurile, am băgat de seamă că nu poţi rosti într-un chip mai înţelept, mai adânc şi mai bine dorinţa şi cererea unui biet suflet păcătos şi smerit decât prin cuvântul: „miluieşte-mă”. Nici un alt cuvânt nu este atât de rotunjit şi plin ca acesta. Dacă, de pildă, am spune: „Iartă-mi păcatele”, „Slobozeşte-mi fărădelegile”, „Îndepărtează-mi nelegiuirile”, toate acestea ar scoate la iveală o simplă cerere de izbăvire de pedeapsă, care nu e decât urmarea unei sfioase temeri şi a unui suflet lăsător. Pe câtă vreme cuvântul „miluieşte-mă”, nu exprimă numai simpla dorinţă de a primi cele cerute sub imboldul fricii, ci înfăţişează un strigăt de adevărat fiu al dragostei, care nădăjduieşte spre mila lui Dumnezeu şi care îşi recunoaşte cu toată smerenia neputinţa în ce priveşte tăierea vrerii şi veghea duhovnicească asupra noastră înşine.

Cuvinte de aur ale Parintelui Paisie Olaru: "Dacă nu cerem iertare şi nu iertăm, în zadar aşteptăm Paştele!"


El a zis: "Eu sunt calea şi viata
Eu sunt păstorul cel bun 
Eu sunt usa oilor 
Eu sunt lumina lumii 
Eu sunt pâinea cea din cer."

Aşadar: - strâmtă este calea care duce la viaţă,
- păstorul cel bun sufletul şi-l pune pentru oi;
- cel ce nu intră prin uşă este fur şi tâlhar;
- aşa să lumineze lumina voastră înaintea oamenilor;
- cel ce mănâncă Trupul meu are viaţă veşnică; 
- să nu cauţi înapoi ca femeia lui Lot ;
- să nu sari peste gardul Sfinţilor Părinţi ;
- să fii ca o lumină, nu sub obroc, ci pe masă;
- să hrăneşti oile cu cuvântul lui Dumnezeu;
- să nu fii năimit, ci adevărat păstor;
- să ne pomeneşti la rugaciunile frăţiei tale.


Despre aproapele şi legătura cu el

Să-l socoteşti pe aproapele tău mai bun decât tine, să-i ceri sfat în loc să-i dai tu, iar lipsurile lui să i le completezi cu dragostea ta. Fă aceasta şi te mântuieşti.

Să vă păziţi să nu auziţi, nici să vedeţi slăbiciunile altora, ci numai şi numai păcatele voastre...

Niciodată să nu scoţi la iveală vorbele auzite şi să nu faci răzbunare, că nu-i creştineşte. Ci să vezi şi să nu vezi; să auzi şi să nu auzi.

Multe să asculţi, dar puţine să vorbeşti.

sâmbătă, 17 octombrie 2015

Din efectele cardului de sanatate

cristi o. said, on octombrie 17, 2015 at 1:15 am

@tataia
Un caz real: persoana in varsta, cumsecade, cu greutati in viata, cu scoala, dusa la biserica… La inceput a inteles si n-a luat cardul de sanatate. Apoi, de frica si de gura copiiilor (intelectuali…) se duce, sta la coada pana ii vine rau si ia cardul… Incep diverse „mici” necazuri in familie, starea sanatatii mai face un pas in jos, apar neintelegeri cu o parte din copii… Incep sa se imbolnaveasca si din copii, vine mai rar la biserica desi face eforturi. Etc. Recent, i-am trimis o brosurica ce atragea atentia asupra pericolului ecumenist. Toti care n-au card, chiar si cei mai obtuzi, au priceput tot ce scria acolo. Persoana in cauza s-a fortat s-o citeasca, de mai multe ori, nu se putea concentra deloc si intr-un final, dupa ce a reusit s-o citeasca, mi-a returnat-o spunand ca n-a putut intelege absolut nimic din ce era scris! – N.B.: Aceasta persoana era obisnuita sa citeasca frecvent rugaciuni, unele chiar lungi si mergea la biserica mult mai des ca mine. Concluzia e simpla: cu cipul, codurile de bare si cardurile – vin si parazitii incornorati la pachet… De vreme ce tulbura mintea omului in asa masura ca nu-ti vine a crede ce salturi uriase fac unii de la o gandire logica la o gandire de-a-ndoaselea ori lipsita de logica…

Preluat din grupul de Facebook "Ingerul Digital"

vineri, 16 octombrie 2015

Manuscris din secolul al III-lea – cea mai veche dovadă scrisă că poporul creştin se ruga Maicii Domnului

Foto: Oana Nechifor
Încă din primele zile ale religiei creştine a existat conştiinţa faptului că Maica Domnului este mijlocitoarea noastră în faţa Sfintei Treimi. Icoane ale Fecioarei Maria sunt menţionate în documentele şi scrierile creştine din primele patru secole, provenind atât din Răsărit, cât şi din Apus. Pe lângă icoanele Născătoarei de Dumnezeu au existat şi alte mărturii prin care ne este demonstrat că Sfânta Fecioară era invocată în rugăciunile creştinilor din primele secole creştine, cu mult înainte de Sinodul III ecumenic de la Efes, care a stabilit dogma mariologică în învăţătura creştină. O astfel de mărturie este cea mai recentă descoperire din Egiptul actual.

joi, 15 octombrie 2015

Culmea cinismului! Guvernul a decis ca un imigrant musulman să primească cu 25% mai mult decât pensia medie din România

La presiunile Comisiei Europene şi Berlinului, România va trebui să primească anual cote obligatorii de imigranţi musulmani. România trebuie să-i întreţină pe imigranţi cu cazare, masă şi plata îndemnizaţiilor lunare. Guvernul a aprobat miercuri în sedința de guvern un proiect de lege conform căruia fiecare solicitant de azil trebuie să primească, lunar, 1.117 lei în sezonul cald și 1.185 lei în sezonul rece.

Suma este cu circa 25 la sută mai mare decât pensia medie din România, estimată de Institutul Naționalde Statistică la 890 lei. La extreme se afla din nou Bucurestiul, cu o pensie medie de 1121 lei, si judetul Giurgiu, unde pensia medie a fost de doar 711 lei.

miercuri, 14 octombrie 2015

Cuvânt al Sfântului Antioh despre mitã, dobândã si iubirea de arginți

Preluare dupa Ortodoxia Tinerilor

Cel ce ia dobândă, cel ce ia mită, ca şi iubitorul de arginţi şi răpitorul sunt ca o căruţă cu patru cai, având ca vizitiu pe satan cel mandru, căruţa pe care Dumnezeu a surpat-o. Satan adună încă pe toţi cei ce-l urmează, spre a lor pierzare. Deci, nu se cade celor ce au minte a fi purtaţi de vrăjmaşul, ca nu împreună cu el să ajungă în groapă şi în focul cel veşnic, ci în viaţă, spre mai bine, să se îndrepteze, precum şi Apostolul zice: "Având hrană şi îmbrăcăminte, să fim îndestulaţi cu acestea." Iar cei ce vor să se îmbogăţească au parte de nenorociri şi de cursele vrăjmaşului, nepăzind poruncile apostoleşti, iar, mai bine zis, ale lui Dumnezeu, care grăieşte: "Să nu câştigaţi nici aur, nici argint, nici să vă îngrijiţi ce veţi mânca sau ce veţi bea şi cu ce vă veţi îmbrăca!"

Că pe cel ce aduna bogăţie pe această cale, îl surpă Dumnezeu şi cu ale sale picioare îl calcă. Încă şi în cartea Proverbelor, înfruntă pe cel ce ia mită, zicând: "Cel ce iubeşte argintul, nu se va sătura de argint; şi să nu apuci de la cel sărac, ca sărac este şi nu ştie umbla". Că zice Domnul: "Mai bine este a da, decât a lua". Iar în Lege zice: "Să nu dezvinovăţiţi pe cel necurat, pentru mită, şi nici să nu iei mită, fiindcă mita creşte şi orbeşte ochii celor ce văd". Că şi Samuil ţinând porunca Legii, grăia către norod: "Oare din mâinile voastre am luat izbăvirea? Iată martor este Domnul, că n-a ajuns mita în mâinile mele".

marți, 13 octombrie 2015

Parintele Justin Parvu: Creștinul poate simți Raiul prin Împărtășanie

Frumuseţea Raiului nu este asemenea acestei frumuseţi pământeşti, cu râuri, cu pomi fructiferi; ea este cu totul nepământească, de aceea şi unii Bătrâni din vechime, după cum se povesteşte la Pateric, re­fuzau să se îndulcească până şi de frumuseţile naturii, ca astfel nevoindu-se, să câştige adevărata frumuseţe cerească. 

Raiul, această dragoste dumnezeiască, Pâinea cea cerească, se revarsă în inimile noastre ori de câte ori ne împărtăşim cu Trupul şi Sângele lui Hristos, în Sfânta Împărtăşanie. Şi fiecare, după vrednicia lui, simte mai mult sau mai puţin mireasma acestui Rai, pe care ni-l dăruieşte Domnul prin Sfânta Împărtăşanie. 

Două minuni ale Sfântului Paisie Aghioritul povestite de Arhim. Efrem, Egumenul Mănăstirii Vatopaidi

Vreau să vă spun că aceşti sfinţi care s-au sfinţit în vremurile noastre au parte de mare slavă, au mare îndrăznire înaintea lui Dumnezeu şi ne ajută foarte mult. În urmă cu trei luni s-a întâmplat următorul fapt. Un şofer plecase din regiunea Thermei spre Tesalonic. La un moment dat, îl opreşte un călugăr care îi spune:

- Voinice, mă iei şi pe mine până la Tesalonic?

- Desigur, urcaţi!

Şoferul era singur în maşină. Călugărul se aşezase lângă el şi îi spuse:

marți, 6 octombrie 2015

Mănânci mezeluri? Ești în mare pericol!

Consumul de carnati, sunca si alte carnuri procesate este asociat cu decesul prematur. Cu alte cuvinte, persoanele care mananca mezeluri mor mai tinere, arata un studiu efectat pe jumatate de milion de oameni din Europa.

Cercetarea publicata in jurnalul de specialitate BMC Medicine arata ca alimentatia bogata in carnuri procesate, adica mezeluri, este asociata cu aparitia bolilor cardiovasculare, a cancerului si a decesului prematur.

Sarea si substantele chimice folosite pentru consercvarea mezelurilor sunt responsabile pentru degradarea mai rapida a sanatatii umane.

SFÂNTUL TEODOR STUDITUL DESPRE DATORIA MIRENILOR DE A MĂRTURISI CREDINȚA

Preluare din Familia Ortodoxa

“Atunci cînd Credinta e primejduitã, porunca Domnului este de a nu pãstra tãcere. Dacã e vorba de Credintã, nimeni nu are dreptul sã zicã: “Dar cine sunt eu? Preot, oare? N-am nimic de-a face cu acestea. Sau un cîrmuitor? Nici acesta nu doreste sã aibã vreun amestec. Sau un sãrac care de-abia îsi cîstigã existenta? … Nu am nici cãdere, nici vreun interes în chestiunea asta. Dacã voi veti tãcea si veti rãmîne nepãsãtori, atunci pietrele vor striga, iar tu rãmîi tãcut si dezinteresat?”

“Sinodul nu este aceasta: sa se întruneascã simplu ierarhi si preoti, chiar dacã ar fi multi; ci sã se întruneascã în numele Domnului, spre pace si spre pãzirea canoanelor… si nici unuia dintre ierarhi nu i s-a dat stãpînirea de a încãlca canoanele, fãrã numai sã le aplice si sã se alãture celor predanisite, si sã urmeze pe Sfintii Pãrinti cei dinaintea noastrã… Sf. Ioan Gurã de Aur a spus deschis cã dusmani ai lui Hristos sunt nu numai ereticii, ci si cei aflati în comuniune cu ei.”

sâmbătă, 3 octombrie 2015

Conferinta Virgiliu Gheorghe - Timisoara 24 septembrie 2015

Dr. Virgiliu Gheorghe, biofizician, a sustinut pe 24 septembrie, in Aula Magna a Universitatii de Vest din Timisoara, in cadul Zilelor Educatiei Ortodoxe, o conferinta despre "Succesul si insuccesul scolar, atentie si motivatie". Subiectele abordate au fost legate de cauzele care afecteaza atentia, motivatia si concentrarea la copii si ulterior a caracterului viitorului adult.

Sarea pamantului 3 - Părintele Nikolai Gurianov despre vremurile din urma

Demonul prin gura unei femei posedate (secventa poate fi urmarita incepand cu minutul 52.00): ”Nu suport ortodocsii, ii urasc, cea mai dezgustatoare credinta, toate celelalte credinte vor merge in iad…nu ne e frica de cei care nu-si fac crucea corect…mmm…bravo sa-ti faci cruce gresit…nu-i invata…lasa-i sa pacatuiasca, in iad cu ei, prostii…alearga dupa stareti, mai bine ar fi stat acasa la televizor, icoanele lui antihrist…mmm
[...]
Sa mearga in iad, nu trebuie sa auda adevarul, sa fie mintiti, mmm… sa se uite la televizor, sa se joace pe computere, sa moara…sa mearga cu toti in iad, in iaaad”

joi, 1 octombrie 2015

Noi pasi spre imparatia anthiristica - Bănicioiu: Vrem să extidem varianta de card și pentru categoria 0-18 ani

Ministrul Sănătății Nicolae Bănicioiu a declarat miecuri că ia în calcul extinderea cardului de sănătate pentru copii, această măsură putând fi implementată cel mai probabil în lunile martie-aprilie anul viitor.

"Vreau să extindem varianta de card, varianta informatică și pentru categoria 0-18 ani. Ne gândim să facem lucrul acesta de anul viitor, probabil dau orientativ lunile martie-aprilie anul viitor, când ar putea intra în vigoare", a afirmat Bănicioiu, prezent la festivitatea de deschidere a evenimentului "Zilele Institutului Clinic Fundeni".

Ministrul a spus că, în prezent, se lucrează la identificarea celei mai ușoare modalități de implementare a acestei măsuri.

"Identificăm în momentul de față modalitatea cea mai ușoară de implementare", a afirmat Bănicioiu.

Parintele Serafim Rose: "În calitate de creștini trebuie să fim diferiți de lume"

Dar se poate întreba cineva ce are de-a face acest lucru cu noi, care încercăm să ducem, după putințe, o viață creștin-ortodoxă sinceră? Acest lucru ne afectează în multe privințe, dacă suntem suficient de smeriți să vedem că mediul nostru, prin faptul că este anormal, ne perturbă indiscutabil viața. Întrebarea care se pune este: ce putem face?

Există două atitudini greșite față de viața din jurul nostru pe care le adoptă mulți ortodocși din zile noastre. Cea mai răspândită este adaptarea la spiritul veacului. Lipsindu-le un exemplu puternic în părinții lor, mulți tineri ortodocși nu sunt nici măcar conștienți că trebuie să lupte împotriva acestei ispite universale a acestei epoci „narcisiste”. Ei se amestecă bucuros cu lumea anticreștină din jurul lor. Iar acesta înseamnă moartea sufletului. În calitate de creștini trebuie să fim diferiți de lume și să-i învățăm pe copii noștri să observe această diferență. Altfel nu ne putem numi creștini, și chiar creștini ortodocși.
(Ne vorbește părintele Serafim Rose - Scrisori, traducere de Ștefan Francisco Voronca, Editura Egumenița, Galați, 2003, p. 15)