luni, 17 februarie 2020

Un român, misionar al religiilor asiatice, calomniază ortodoxia și Biserica Națională


În urmă cu 14 ani (în februarie 2006), părintele Visarion Tuderici, secretar eparhial al Episcopiei Ortodoxe române din Ungaria, încă de când era preot la schitul Huta (jud. Bihor) a atras atenția asupra învățăturilor religioase ale lui Ovidiu-Dragoș Argeșanu, care a adus înșelare în plan spiritual multor suflete. Acesta se pretinde a fi doctor în psihologie și un "evoluat spiritual". Realitatea este că, nu găsim la dânsul nici o formă de trăire duhovnicească autentică, ci doar aroganță și dispreț față de Biserica Neamului Românesc. Dacă o face din convingere sau doar pentru a-i crește vizualizările nu ne putem pronunța, dar putem spune că încă nu ne-a convins că domnia sa poate fi un exemplu pozitiv pentru spiritualitatea românească. În ce privește diploma de doctor, noi nu i-am văzut-o. Indiferent că ar exista sau nu, este puțin important atâta timp cât modul său de viață și învățăturile sale lasă de dorit...

În cele ce urmează vom reda articolul părintelui Visarion Tuderici, în care vedem câteva dintre contradicțiile domnului Argeșanu și blasfemiile acestuia la adresa Bisericii Naționale Române:


REIKI – sau cum dracul vrea să se ascundă sub numele lui Hristos


A apărut de curând o carte scrisă de un anume Ovidiu-Dragos Argeșanu, mare maestru reiki. Cartea se numeste -Reiki intre mit si realitate- si este dedicata lui Hristos, dupa cum aflam din pagina de titlu. Este o carte care o dedic lui Iisus Hristos, Lui cred ca merita sa ii dedic toate eforturile mele. Care eforturi? Ne intrebam noi. Cred ca acelea de a ponegri Biserica Ortodoxă si pe slujitorii ei, deoarece cartea cuprinde o groaza de calomnii aduse Bisericii Ortodoxe.

Din pagina 41 a acestei carti aflam ca …a te ruga,a posti, a merge la slujbele ortodoxe… face sa crească puterea practicantului reiki, chiar daca, dupa acelasi autor, Biserica face prea putin voia lui Dumnezeu si că este precum Titanicul care, merge spre propria scufundare, fără să se poată  opri din cauza inerției (pag.119). La pagina 115 aflam ca preasfintiilor ortodoxe nu le cade bine cand porumbelul (Duhul Sfant), la Liturghie, nu se mai pogoară pe capul preoților, ci pre al vreunui practicant reiki sau radiestezist care -chipurile- sunt mai curati: Vine Duhul sfânt si fâl! fâl! fâl! Nu are unde se așeza și se întoarce de unde a venit!... Normal că preoții ortodocși sunt frustrați cand văd lumina venind din altă parte decat din altar și că nu mai pricep nimic din toate astea și atunci pentru că le fuge pământul de sub picioare odata cu recunoașterea, banii sau mă rog bunurile materiale, în loc să-și reconsidere atitudinea față de divinitate, om și cunoaștere, încep să arunce cu noroi în ceea ce nu înțeleg și nu pot accepta. Si aici maestrul reiki iar se contrazice. Chiar daca Duhul Sfant nu se mai pogoară peste preoții ortodocși, ci vine la ei doar dând din aripi și făcând fâl! fâl! fâl!, totuși rugaciunile lor sunt valabile. Chiar autorul cărții îi îndeamnă pe ucenicii lui să meargă si la dezlegarea unui preot (pg. 24), deoarece aceasta alături de post negru, rugaciune sau împartașanie, ajută la creșterea vibrației.

Apropo de împartășanie, domnul Argeșanu îi informează pe cititorii cărtii, adresandu-se direct preoților, că împărtășania din Biserica Ortodoxă nu este Trupul si Sângele Mântuitorului, ci Hristos vine în pâinea si vinul pe care el le "sfințește".: Io iau un pahar de vin și înmoi în el pâinea de la masă și spun cuvintele Mântuitorului: «Luați, mâncați, acesta este Trupul Meu» și continui: «Acesta este Sângele Meu, al Legii celei Noi, carele pentru mulți se varsă!» Mc. 14:22-24 Și dau să mănânce celor de la masă. Are valoare de Împărtășanie?Are, domnilor, o valoare mai mare decât cea din bisericile voastre, pentru că Iisus nu mai vine la voi!  (pg.119). Ne întrebăm atunci de ce domnul reikist îi învață pe învățăceii lui să se împărtășească la biserică și nu le dă chiar el împartasania lui? Si totuși cum se pogoară Duhul sfânt peste pâine și vin fără rugăciunile de invocare rostite de un episcop sau preot? Probabil că domnul Argesanu nu a auzit înca de epicleză.

Cu privire la sfinți, iar găsim contradicții. La pagina 75 citim ca voia unui om curat este mai presus decat voia unui sfânt din cer!, cu toate că, o pagină mai înainte, acelasi autor, afirma: Sfinții sunt pe pământ, sunt încarnați sau mai exact, s-au reîncarnat ca să treacă ultima oară prin chinurile si ispitele lumii si trupului.

Asupra reîncarnării nu vom insista prea mult aceasta învațătură neavând nici un temei biblic, patristic sau din Sfanta Tradiție. Mantuitorul spune: „Vine ceasul în care toți cei din morminte vor auzi glasul Lui si  vor iesi cei ce au facut cele bune, spre învierea vieții, iar cei ce au făcut rele spre învierea osândei.” (In 5, 28-29/ Vezi Iov 19,25 / Isaia 26, 19 /I Cor 15, 12-22, 36-42). Si dacă va fi așa, și credem cu tărie că va fi, atunci cei reîncarnați cu care trup vor învia, daca au trecut prin mai multe vieti? Asadar, cei care cred în reîncarnare nu mai pot să creadă si in Înviere, în Hristos, sunt păgâni, eretici sau atei și nu pot avea nici o împartașire cu Hristos, cu Biserica, facandu-se de bună voie moștenitori ai iadului (pr. Simeon Adrian, în "S.O.S. - Despre reincarnare si invazia extraterestra", de Danion Vasile, Ed. Buna Vestire, Galati, 2003, pg. 72).

Nici în ceea ce privește minunile, maestrul reiki mai sus amintit nu este prea hotărât. Dacă la pagina 74 citim, fiind scris cu litere mari "NU EXISTA MINUNI!", doua pagini mai înainte, același autor povestește despre minunile care se fac la moaștele sfinților.

Biserica mai este acuzată că a inventat povestea ca în afara ei nu este mantuire, ca să nu-si piardă musteriii si-i da drept exemple pe pustnici: Pustnicii Ioan de la Prislop, Teodora de la Sihla. Nu au avut nici în clin nici în manecă cu Biserica Ortodoxă, o șleahtă de funcționari impotenți spiritual care își sug banii și puterea de convingere de pe urma unora care s-au nevoit cu adevărat pentru Dumnezeu (p.88). În contradicție cu ce spune Argeșaniu, Mantuitorul a spus: "Eu sunt ușa, dacă va intra cineva prin Mine se va mântui" (In. 10,9), iar apostolul Pavel scrie Efesenilor: Hristos este cap Bisericii, trupul Sau, al carui Mântuitor este ( Efes 5,23 ).

Și Sfântul Ciprian (+304) spune: Afara de Biserica nu este mântuire și cine nu are Biserica ca mamă, nu-L poate avea pe Dumnezeu ca Tată.

Referitor la Sfinții Ioan de la Prislop și Sf. Teodora de la Sihla, precum și toți sfinții ce au trăit în pustietăți, nu au fost deloc rupți de Biserică: au fost botezați în Biserica Ortodoxă, s-au spovedit si împartășit în Biserica Ortodoxă, au primit ”jugul cel bun”, tunderea în monahism, în Biserica Ortodoxă, s-au întărit duhovnicește citind scrierile și viețile sfinților din Biserica Ortodoxă, au postit și s-au rugat după rânduielile Bisericii Ortodoxe etc. Așadar, n-au fost nici o clipă străini de Biserică, ci, am putea spune au și respirat ortodox.

Acest maestru reiki susține că L-a vazut chiar pe Mântuitorul Hristos. Îndoielnice sunt însă împrejurările în care a avut loc această „întalnire”. Autorul stătea la o terasă, în parc, la o bere, când deodată, avu loc călătoria minunată în astral unde s-a întalnit cu Hristos (pg.117). Ne întrebăm dacă patriarhul Avraam, care a vazut pe Preasfânta Treime în chipul a Trei Tineri, sau Moise, care a primit Tablele Legii din mâna lui Dumnezeu, sau Sfântul Alexandru Svirski care L-a vazut pe Însusi Mantuitorul Iisus Hristos, sau toți ceilalți sfinți care s-au învrednicit sa-L vadă pe Dumnezeul Cel adevarat, au fost atat de „induhovniciti” încât să iasă cu Dumnezeu la o bere? De asemenea, domnul Argesanu i-a văzut și pe Sfinții Arhangheli Mihail si Gavriil, Sfântul Gavriil chiar însărcinându-l pe autor să învețe un preot ortodox cum să săvârșească slujbele. Referitor la aceasta Sfântul Apostol Pavel, scrie corintenilor: insuși satana se preface in inger al luminii (II Cor 11,14). Și în Pateric sunt o mulțime de povestioare în care diavolul, luând chiar chipul Mântuitorului Hristos sau al Maicii Domnului, se arată unora pentru a-i arunca în mândrie, Sfinții Părinți ne învață că orice vedenie am avea să nu o primim, socotindu-ne nevrednici de avedea sfinți, pe Maica Domnului sau pe Hristos și chiar dacă vedenia ar fi de la Dumnezeu, El nu se supără, văzându-ne smerenia. Totusi, trebuie facută o diferență între cei care au ajuns la o anumită înalțime duhovnicească (la sfințenie), care, într-adevăr L-au văzut pe Adevăratul Dumnezeu, pentru că acesta a vrut să li se arate, fără ca ei să ceară lucrul acesta, iar mai apoi tăinuind din smerenie aceste descoperiri (ele fiind povestite de ucenicii lor apropiati) și cei care pentru a-și atrage slava și lauda oameniloir se bat cu pumnii-n piept ca fiind mari clarvăzători, Sfântul Ignatie Briancianinov  spune: Dorința de a vedea duhuri, curiozitatea de a afla ceva despre ele și de la ele, este semn al unei cât de mari nechibzuințe și a unei desăvârșite necunoașteri a predaniilor morale și făptuirtoare ale Bisericii Ortodoxe. Cunoasterea duhurilor se dobandeste întru cu totul alt chip decât presupune iscoditorul neîncercat și nesocotit. Împartașirea pe fata cu duhurile este pentru cel neîncercat o cât se poate de mare nenorocire sau slujeste drept izvor al celor mai mari nenororciri (op.cit., pg 88).
În viziunea domnului reikist, o familie sunt doi șerpi intr-un borcan! Legati pe toată viața pentru că așa juri în fața lui Dumnezeu! Scuze, preasfintiilor voastre. Faceți-o voi! Nu aveti decăt să vă legați singuri, dar eu unul nu voi mai jura în fața altarului (pg.132). Prin taina cununiei bărbatul și femeia se unesc prin Biserică pentru a fi amandoi un trup, conform Evangheliei de la Matei 19,6: asa încât să nu mai fie doi, ci un trup. Noi în continuare vom face cununiile în biserică, în fața Sfântului Altar, așa cum s-a făcut de la început în Biserica Ortodoxă, care nu-i poate vedea pe cei căsătoriți niște șerpi, ci niște oameni ce vor să se mântuiască, prin nașterea și creșterea de prunci, precum și prin ajutorare reciprocă. Pentru a ne da seama mai bine de unde vin toate acele calomnii aruncate asupra Bisericii Ortodoxe și a slujitorilor ei, precum si contradicțiile, ereziile si ideile strainii de învățătura Mantuitorului, vom reda felul în care domnul Argesanu îl vede pe Dumnezeu:
Poate că nu îl am eu la inimă pe Șeful (așa îi spun lui Doamne-Doamne) pentru că nu îl înțeleg, dar trebuie să recunosc că de multe ori mă minunez ce lucruri minunate a creat. Chiar și când mă uit la o femeie frumoasă și îi admir ochii, picioarele sau sânii mă gândesc că este dat naibii Șeful (în sensul bun) și este de admirat ce a mai putut scorni. Nu pot să nu îl admir. E cel mai deștept tip pe care îl cunoasc. Stă cam prost la capitolul tactică de război și luptă corp la corp, de-asta a și luat-o în freză de la cel care ulterior a fost numit Izrael, dar nu cred că putea să fie un războinic bun, un individ care are înclinații spre artă. (pg.143). Acest citat nu-l mai comentam, lasandu-l pe cititor sa traga concluziile.
Nu ne miră toate cele afirmate de domnul reikist, având în vedere că vrea să intre în Împărăția Cerurilor „pe aiurea” și nu prin „poarta cea strâmtă și îngustă” (Mt. 7,14). Înaintea prefeței acesta scrie: Lui Iisus Hristos și lui Mikao Usoi, mulțumiri pentru apariția unui sistem care permite oricui să acceadă la Dumnezeu fără să treacă prin filtrul unei instituții, biserici, religii, dogme sau credințe. Amintim din nou că la Dumnezeu nu se poate ajunge decât prin Biserică. Mântuitorul a spus: ”Cel ce nu intră pe ușă este fur și tâlhar.” (In. 10,1). De asemenea, și Apostolul Pavel scrie: când se luptă cineva la jocuri nu ia cununa dacă nu s-a luptat după legile jocului (II Tim 2,5).

Asadar, reiki-ul propovăduiește o cale spre Dumnezeu (care Dumnezeu?), o cale ce ocolește Biserica și Tainele ei. Nu mă interesează ritualurile ortodoxe: sincer mă plictisesc, sunt lungi și obositoare, deși trebuie să recunosc, îi plac lui Dumnezeu  (pg. 114).

Fiind atât de înverșunat împotriva Bisericii, acest maestru se vrea totuși, și un „binefăcător” al acesteia, scăpând-o de preoții care nu-s pe placul lui: Am recunoscut că i-am lovit pe cei de la UNA, dar dacă nu au vrut să învețe de voie, ce să le fac? La fel am de gând să fac și cu preoții ortodocși. Văd că nu vor să se deschidă cunoașterii (carei cunoasteri? -astrale?- n.n.). Fiind însă păstori ei nu-și mai aparțin sieși, așa că atunci când am să mai aud de vreunul așa de inteligent încât neagă valorile spirituale ale altor neamuri, mă voi ocupa personal de el.

Am mentionat aici doar cateva din nefondatele aprecieri ale unui maestru reiki.

Ieromonah Visarion Tuderici
Sursa: revista „Credinta Ortodoxa” Anul X, Nr.2 (108), Februarie 2006, pg. 1, editată de Episcopia Alexandriei și Teleormanului.

*      *      *      *      *      *      *

Acest articol a fost publicat și în revista "Buna Vestire", organ de presă al protopiatului ortodox din Beius, în febr. 2006, pg 11-12. La final a fost tipărită și mărturia unui fost practicant reiki, George Busnea, care, încă de atunci, spunea:
«Reiki, asemenea radiesteziei, yoga și bioenergiei, precum și alte asemenea practici demonice își are rădăcina în patria vrăjitoriei: Tibetul. Propovăduiește credința în reîncarnare, călătoriile astrale, diferite erezii (ca purgatoriul), disprețul față de Biserica Ortodoxă și slujitorii acesteia etc. Induce în eroare persoanele în căutare de "minuni" printr-un misticism bolnăvicios, îndemnându-i spre despărțirea de trupul lui Hristos care este Biserica.
Maestrul oriental este genul omului modern cufundat în rătăcirile unui sincretism religios de tip New-Age, lipsit de trăire duhovnicească, încrezător în sine și nu în Dumnezeu, căutător al faimei celor în mijlocul cărora trăiește, și înșelat de propriile gânduri și păreri despre el însuși. Critică păcatul mândriei, dar se crede pe sine superior celor din jur.
 Mulți astfel de maeștri care nu au nici în clin, nici în mânecă cu creștinismul se folosesc de citate biblice, învățături și elemente de cult creștine pentru a-i atrage în rătăcirea lor pe occidentali, iar apoi încet, încet, să se îndrepte către ortodocși. Acestei înșelări i se opun în mod direct și hotărât învățăturile Sfinților Părinți ai ortodoxiei.»

În aceeași revistă, de la Beiuș, părintele Visarion a făcut o introducere în care reda mărturia Sfântului Ignatie Briancianinov despre cei care au căzut în înșelare datorită mândriei. Menționăm că la mulți "maeștrii spirituali" din tagma ezoterică întâlnim o forma a mândriei prin care, se cred mai înțelepți decât Dumnezeu, Iisus Hristos, astfel încât își dau cu părerea să ne învețe dacă învățăturile Bibliei sunt bune sau greșite. Aceasta nu este altceva decât o degradare spirituală care culminează cu hula împotriva Duhului Sfânt:
«Mijloacele și chipurile în care ajută Dumnezeu sunt cele mai înțelepte. El ajută în sărăcie, în nevoie și nu lucrează fără noimă. Cel ce cutează să Îl roage pe Dumnezeu pentru săvârșirea unui lucru neobișnuit, fără a fi silit de nevoie, cel ce dorește ca prin mâinile lui să se săvârșească minuni și semne, este ispitit în mintea sa de diavol, care-și bate joc de el; se arată stăpânit de slava deșartă și neputincios cu conștiința. Se cuvine a cere ajutorul lui Dumnezeu la necaz; a-L ispiti pe Dumnezeu fără nevoie este un lucru aducător de nenorocire. Cu adevărat, nedrept e cel care dorește lucrul acesta.» (Sf. Ignatie Briancianinov, "Despre vedenii, duhuri și minuni", Ed. Sofia, București 2002, p. 44-45.

În încheiere, ne cerem scuze față de cititorii noștri că am reprodus citatele hulitoare de cele sfinte ale domnului O. D. Argeșanu, dar acestea fac parte din articolul original al autorului, care a redat, prin citare, cuvintele hulitorului de cele sfinte, care se prezintă pe canalele TV ca fiind un "evoluat spiritual". Se pare că evoluția spirituală a acestuia lasă de dorit, ba chiar mai mult, se face hulitor de cele sfinte.




Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu