Minuni din vremurile noastre ale Parintelui Arsenie Boca - Ce spune o cititoare a blogului

O cititoare a blogului a comentat la articolul Întâmplări minunate în care am simțit ajutorul Părintelui Arsenie Boca cateva fapte ce i s-au intamplat recent si in care a fost ajutata de Parintele Arsenie Boca:

roxette spune:

Referitor la ajutorul Parintelui Arsenie, ma vad datoare sa amintesc o intamplare, astazi in ajunul zilei sale de nastere. Eram cu soltul in masina si ne deplasam pe un drum de tara si cand am ajuns in dreptul unui sat din masina a iesit un fum alb si s-a oprit. Motorul era mort. Ne-am speriat. Eram departe de orasul in care locuim, in sat nu cunosteam pe nimeni si nici nu mai stiu daca aveam semnal la mobil. Aveam la mine o poza cu parintele Arsenie (pe care o port mereu cu mine) si m-am uitat la el si l-am rugat sa ne ajute. Nu au trecut nici 5 minute si apare un taximetrist care se ofera sa ne tracteze pana in oras contra unei sume modice. Parintele ajuta intotdeauna la nevoie!

O alta intamplare pe care am sa v-o povestesc pe scurt, fara a intra in detalii este urmatoarea: sotul meu si-a pierdut portmoneul cu actele si cu banii. Nu avea multi bani la el dar avea multe acte, inclusiv actele de la masina, etc, acte care unele ar fi fost greu de refacut. Ne-am rugat la Parintele Arsenie si la Sf Mina (Sf Mina este pentru lucrurile pierdute) ca sa ne ajute sa recuperam actele. Si am recuperat intr-adevar portmoneul sotului intact, cu absolut toate actele. In portmoneu avea si o poza a Parintelui Arsenie si o iconita a Maicii Domnului. Parintele face minuni!

Poate o sa auda si conducerea bisericeasca de minunile Parintelui Arsenie si de minunile altor sfinti necanonizati, cum este Parintele Cleopa, incat sa se decida sa-i canonizeze?! Nu stiu ce mai asteapta?! Minunile curg valuri de la acesti doi sfinti si conducerea bisericii nu ia nici o masura?! E trist ca nu stim sa ne apreciem mostenirea spirituala, ca nu stim sa ne respectam sfintii romani?!

Dezastru. România, campioană europeană şi mondială la avorturi

Dezastru pentru România! Ţara noastră a devenit campioană europeană şi mondială la avorturi.

Dezastru. România, campioană europeană şi mondială la avorturi (mamebune.ro)

Aproape 400 de românce recurg în fiecare zi la o întrerupere de sarcină, arată un studiu al Institutului de Politici Publice. Anual, se înregistrează mai mult de 120.000 de astfel de intervenţii, transmit RRA şi Rador.

Documentul relevă în egală măsură că această statistică îngrijorătoare plasează ţara noastră pe locul al patrulea înUE şi al şaselea la nivel mondial. Institutul solicită investiţii mai mari din partea statului în campanii de prevenţie a sarcinilor nedorite şi monitorizarea atentă a Programului Naţional de specialitate.

De altfel, institutul atrage atenţia şi asupra insuficienţei fondurilor alocate în domeniu, evidenţei incorecte a avorturilor şi a creşterii semnificative a numărului de mame care mor la naştere. Cercetarea a fost făcută publică joi, cu ocazia Zilei Mondiale a Contracepţiei.

Ziua Veche

Mai jos, cateva articole referitoare la acest subiect... criminal.

Parintele Arsenie Papacioc despre avort

Jurnal neterminat – pledoarie împotriva avortului

De ce nu ar avea şi familia drepturile ei?

Tot mai puţini: Populaţia României scade de la lună la lună

Întâmplări minunate în care am simțit ajutorul Părintelui Arsenie Boca

Întâmplările pe care le veţi citi în continuare reprezintă ajutorul concret pe care părintele Arsenie Boca l-a acordat în diverse circumstanţe, întâmplări pe care nu dorim să le trecem cu vederea, căci minunile sunt pentru a fi povestite şi celorlalţi, spre sporirea credinţei noastre a tuturor.

În perioada de început a misiunii româneşti în Japonia, pe când ne aflam în clădirea pe care o închiriasem pentru parohie, a izbucnit un incendiu care a cuprins biroul părintelui paroh, aflat sub biserică. În acest birou, pe perete se afla înrămată o poză a părintelui Arsenie. Rama era reprezentată numai de marginile de plastic, fără însă ca poza să fie protejată de sticla aferentă multor rame.

În momentul în care a izbucnit incendiul, mă aflam în biserică, săvârşind slujba Sfintei Liturghii. La sfârşitul acesteia, am deschis uşa bisericii şi am observat că holul care dădea către intrarea în clădire, era plin de fum. Văzând acest lucru, am alergat să văd ce anume s-a întâmplat – constatarea pe care am făcut-o m-a pironit locului. În încăperea biroului parohial, izbucnise un incendiu de la o sobiţă cu combustibil ce fusese lăsată nesupravegheată, spre a încălzi încăperea. În momentul în care am deschis uşa biroului, flăcările s-au înteţit aşa de mult încât au început să se ridice către tavanul încăperii şi să se propage către celălalt capăt al acesteia, unde pe perete se afla poza părintelui Arsenie Boca, înrămată.

Cu noi este Dumnezeu

Arsenie Boca: "Când te scoli dimineaţa din somn, gândeşte-te că Dumnezeu îţi dă ziua pe care n-ai fi putut să ţi-o dai singur"

Când te scoli dimineaţa din somn, gândeşte-te că Dumnezeu îţi dă ziua pe care n-ai fi putut să ţi-o dai singur, şi pune deoparte prima oră sau măcar un sfert de oră din ziua care ţi s-a dat şi adu-o drept jertfă lui Dumnezeu într-o rugăciune de mulţumire şi de cerere bună. Cu cât vei face mai cu osârdie acest lucru cu atât mai mult îţi vei sfinţi ziua, cu atât mai puternic te vei îngrădi în faţa ispitelor pe care le în decursul zilei.

Tot aşa, când mergi la somn gândeşte-te că Dumnezeu îti dă odihnă de ostelile tale. Consacră lui Dumnezeu o curată şi smerită rugăciune. Buna ei mireasmă îţi va apropia pe îngerul tău spre paza ta.

Rugăciunea de dimineaţă pentru om este întocmai ca roua de dimineaţă pe plante. Cine se roagă lui Dumnezeu de dimineaţă, cu o cuvenită luare aminte, e mai fericit şi mai liniştit tot restul zilei aceleia. Mintea se ocupă toată ziua cu ceea ce o preocupă de dimineaţă, ca o piatră de moara, care macină în restul zilei grău sau neghină.

Indemn la simplitate - Ernest Bernea

Omul a purtat în decursul vremurilor o luptă tragică pentru câstigarea unui prisos de bine. In epoca modernă acest bine a fost văzut sub forma progresului şi a civilizatiei. Singur, sau în mijlocul societătii, omul s’a străduit în acest sens.

Socotit în roadele sale, astăzi după trecere de vreme, progresul continuu s’a dovedit înşelător. Omul modern a avut o sete de mai bine, dar nu s’a aplecat îndeajuns asupra naturii acestui bine. Punctul luminos, unificator, a lipsit. Lumea nouă s’a încrezut prea mult in civilizatie şi progres, dar nimeni nu sta să gândească ce anume sunt acestea pentru fiinta spirituală a omului. Şi atunci drumurile s’au deosebit, după cum deosebite erau idealurile.

Civilizatia acestei ultime epoci istorice a făcut din om “o fiintă complexă”. Găsim in această tendintă şi stare a sufletului contemporan o caracteristică a vietii moderne, dornică de progres.

De ce sunt depresivi şi chiar se sinucid mulţi dintre tinerii zilelor noastre?

În urma articolului Pornografia modifică creierul dând dependenţă, am primit o scrisoare de la o elevă de liceu din Bucureşti care ne-a impresionat în chip deosebit. Zbuciumul unei întregi generaţii care nu-şi găseşte reperele şi sensul răzbate în cuvintele sincere, dar dureroase, ale acestei adolescente. Irina ne-a povestit situaţia ei şi ne-a cerut cumva ajutorul, ţinând în acelaşi timp să nu-i publicăm scrisoarea. Îi vom respecta dorinţa, dar pentru ca răspunsul nostru să aibă sens pentru toţi cititorii nu putem să nu descriem puţin frământarea prin care trece, ca o problemă care este comună multora dintre tinerii zilelor noastre.

Din câte am înţeles, Irina a primit o educaţie frumoasă de la părinţii săi, care au iubit-o şi încă o iubesc mult. De mică a avut legătură cu Biserica, împărtăşindu-se regulat mai mulţi ani la rând. În perioada liceului a început să meargă tot mai rar la Biserică, păstrând însă în sufletul ei amintirea anilor frumoşi şi plini de har ai copilăriei.

De ce suferă unii tineri azi de tristeţe? Cum să iasă din ea?

Tristeţea este de fapt confuzia indusă tinerilor de către societate. Duhovnicul este persoana care poate salva orice tânăr şi care poate lucra în fiecare. (Toader Radu, 18 ani, Teologie)

Tinerii sunt din ce în ce mai trişti deoarece nu mai găsesc lucruri potrivite pe care să le aducă fericirea, dar şi pentru că epuizează la maxim lucrurile la care se raportează. Pentru a ieşi din tristeţe, tânărul trebuie să găsească lucruri simple pe care să le aprecieze. Fericirea stă în lucrurile mărunte cu care Dumnezeu ne-a binecuvântat.(Alexandra, 21 ani, Medicină)

Poate că unii tineri suferă din tristeţe din cauza societăţii, a conducătorilor, a banilor, anturajelor care produc necazuri sau diferite mentalităţi. Ar putea ieşi prin puterea lui Dumnezeu, cu ajutorul prietenilor, a faptelor. (Alexandru Furtună, 19 ani, Politehnică)

Suferă pentru că nu au nădejde în Dumnezeu, pentru că au aşteptări prea mari de la viaţă, care de multe ori sunt nefolositoare pentru că nu se lasă în voia Domnului. Singura cale prin care poţi ieşi din tristeţe este dată de rugăciune, Spovedanie şi Împărtăşanie. (Anca-Maria Mateiciuc, 18 ani, elevă)

Părintele Arsenie Boca în inima Covasnei

În ultimul Post al Crăciunului, în zilele premergătoare marelui Praznic al Naşterii Domnului, în care îngerii binevestesc noua bucurie mare, am primit într‑adevăr un dar neaşteptat: icoana Maicii Domnului cu Pruncul pictată de Părintele Arsenie Boca, icoană păstrată, nu se ştie foarte exact de când, în Biserica Sfânta Treime din satul Chichiş, judeţul Covasna! Chipurile Preasfintei Născătoare de Dumnezeu şi ale Pruncului Iisus, braţele larg deschise a chemare ale acestuia (“Eu sunt cu voi şi nimeni împotriva voastră”, “Veniţi la Mine, toţi cei osteniţi şi împovăraţi, şi eu vă voi odihni pe voi…”) transmit o aşa bucurie sfântă, emană o aşa stare de bine, încât primul gând a fost: iată o reprezentare a BUCURIEI! Părintele paroh Ioan Florin Gavrilă a şi confirmat acest gând, spunându‑mi: Într‑adevăr, în această biserică simţi mereu o bucurie; şi eu vin cu tot felul de gânduri şi griji, şi la urmă ies zâmbind; am observat că aşa se întâmplă cu toată lumea. Chiar acum, duminică, la finalul slujbei, i‑am întrebat pe oameni: Câţi aţi venit întristaţi şi câţi sunteţi acum senini, câţi plecaţi acasă bucuroşi? Şi au început să ridice mâinile: şi eu, şi eu, şi eu… Parcă Maica Domnului îşi adună pruncii lângă ea şi îi binecuvântează!

 Darul lui Dumnezeu de la Chichiş

Satul Chichiş este situat pe DN11, în drumul dinspre Braşov către Moldova, fiind primul sat din judeţul Covasna (la 22 km distanţă de Braşov şi la 12 km de Sf. Gheor­ghe). Localitatea aceasta de 1075 de locuitori nu atrage cu nimic

Pomul cu roade

Un om credincios fiind asuprit de necredincioşi, merse într-o zi la duhovnicul său şi i se plânse, zicându-i:

-„Ce au cu mine, părinte, de nu mă lasă în pace?”

Părintele, un om bătrân şi plin de înţelepciune, îl luă şi îl duse în grădină. Acolo se aflau şi pomi roditori şi alţii neroditori.

-„lată fiul meu, ai aici pilda vieţii. Crezi tu oare că aruncă cineva cu pietre în pomii aceştia cari au numai frunze? Nu, fiule - oamenii aruncă cu pietre numai în pomii cu roade. Fii vesel că te asupresc oamenii - căci asemeni pomului cu roade eşti.”

De-atunci, omul acela nu s-a mai văitat de asupririle semenilor.

VIAŢA CREŞTINĂ ÎN PILDE, DE AL. LASCAROV-MOLDOVANU

„Fericiţi cei ce n-au văzut şi au crezut”

Un călător mergea odată printr-un ţinut cald, ai cărui locuitori nu văzuseră niciodată un râu îngheţat. Călătorul le spunea cum îngheaţă apele iarna şi cum poţi merge cu piciorul sau cu căruţa pe gheaţă ca şi pe drum. Deşi nu văzuseră niciodată asemenea lucru, oamenii aceia crezură pe călător, cunoscându-l ca pe un om înţelept şi cinstit.

Aşa e şi cu aceea ce ne spune Dumnezeu.

Dacă putem crede pe un semen al nostru despre lucruri pe care nu le-am văzut - cu atât mai mult cuvânt trebuie să credem pe Dumnezeu, care nu minte niciodată.

VIAŢA CREŞTINĂ ÎN PILDE, DE AL. LASCAROV-MOLDOVANU

Parintele Arsenie Boca străluceşte de dincolo de catapeteasma timpului

După douăzeci de ani de la plecarea din lumea aceasta Părintele Arsenie este mai viu ca oricînd.

,,Temeţi-vă de oamenii aceştia şi lăsaţi-i; că dacă planul acesta sau acest lucru e de la oameni, de la sine se va nimici; dar dacă-i de la Dumnezeu, nu veţi putea voi să-i nimiciţi; ba nu cumva să vă pomeniţi şi luptători împotriva lui Dumnezeu! Şi l-au ascultat"(F.Ap. V, 38-39).

Între 30 şi 40.000 de oameni au venit să se întîlnească cu Părintele Arsenie, ca un nor de martori ai sfinţeniei lui. ,,Măcar jumate din Sf. Sinod ar fi trebuit să fie aici!" spunea Prea Sfinţitul Daniil de Vîrşeţ aflat în mijlocul acestei mări de pelerini. Oameni din toată ţara, de la Constanţa la Suceava, Botoşani, Piatra

Arsenie Boca: Mandria alunga linistea

Care sunt formele în care se dezvoltă si se înmulţeşte mândria în suflet?

Viaţa duhovnicească are multe greutăţi de învins, mai ales din partea mândriei.
Patima importanţei, boala locului de cinste sau a numelui de cinste, boala obrăzniciei, neascultarea, grăirea împotrivă, mutrele, posomorârea, groaza de umilinţă, toate acestea sunt forme în care se dezvoltă şi se înmulţeşte mândria în suflet.

Mândria şi toţi puii ei sunt pricini de conflicte, de nemulţumiri, de făţărnicii, de răcire a dragostei şi de umplere a sufletului de răutate. Sub influenţa acestei patimi mintea alunecă pe panta nebuniei.

Ce e de făcut?

În momente de limpezime de minte - că sunt - să ne dăm seama că la mijloc e o patimă, un duh rău care ne trage de minte cu o logică foarte strânsă, ca să ne scoată afară din ascultarea de Dumnezeu.
Să ne dăm seama că mai avem ceva în noi neatins de logica aceasta: conştiinţa.
Deci să ascultăm conştiinţa, nu dreptatea noastră.

Să căutăm că mai este cineva care ne-ar putea ajuta să ajungem la linişte.

Dacă întinzi mâinile către ajutor, vei fi ajutat. Inima înfrântă şi smerită Dumnezeu nu o va urgisi.

Faci răul, te va pedepsi Dumnezeu; faci binele, te pot pedepsi oamenii!

UNUI TÂNĂR CARE SUFERĂ ŞI ÎNTR-UN FEL, ŞI ÎN ALTUL 

"Scrisoarea ta m-a mişcat mult. N-am să-ţi ascund: am plâns asupra ei, citind-o şi recitind-o de mai multe ori. În ea este înscrisă întreaga dramă a vieţii omeneşti. Îmi scrii că ai crescut cu totul în ticăloşie. Mai ales furtul îţi stătea în obicei – dar te păzeai cu îndemânare, şi toţi te lăudau ca pe un tânăr de treabă. Odată, însă, ai fost prins furând şi fugărit. Ai fugit şi ţi-ai rupt piciorul. Nimeni nu a aflat taina ta. Au chemat doctorul. Doctorul ţi-a zis că s-a terminat cu piciorul.

Au chemat preotul să citească rugăciune. Rugăciunea, spui tu, nu a ajutat piciorului tău rupt, dar ţi-a cutremurat sufletul.

De ce grecii, cand isi cer drepturile, sunt cu episcopii si preotii infrunte?

Pentru ca:

1. Atunci cand episcopul se afla in mijlocul unei multimi, Insusi Hristos este prezent.

2. Grecia este o tara binecuvantata de Dumnezeu prin “Gradina Macii Domnului”- Sf Munte Athos, un loc unde zeci de sfinti se roaga pentru tara lor si pentru intreaga omenire. Gheron Iosif spunea (in cartea Pustnicii nevazuti ai Athosului) ca “atunci cand nu vor mai fi acei pustnici, care tin lumea cu rugaciunea lor, va veni bezna peste tot pamantul”.

3. Parlamentul Grec se afla pe terenul aflat in proprietatea Bisericii Elene.

4. Biserica Greciei detine 51% din Banca Nationala a Greciei.

5. “Democratia” este un cuvant grecesc, si semnifica “conducerea este a poporului”. Ceea ce in Romania, inca mai e cale lunga pana acolo: atata vreme cat te aleg in 2008- 5 milioane de oameni, iar in 2012 te resping 7 milioane, iar tu te tii cu dintii de un scaun, asa ceva este o bataie de joc, o umilire la adresa poporului “care conduce”.

6. Grecii au credinta, demnitate, curaj, bun simt, iau atitudine impotriva legilor anti-crestine si ne-democratice, ceea ce in Romania nu se intampla, sau daca se intampla cei care iau atitudine sunt intimidati, judecati, supusi linsajului mediatic, ironizati.

7. Grecii nu se tem sa aiba “nelinistea cea buna” (Ava Paisie Aghioritul) prin care somnul ratiunii, (care naste monstri), nepasarea, nesimtirea, uitarea, inselarea, lasitatea si egoismul iau sfarsit.

Sa dea Prea Bunul Dumnezeu sa avem si noi ceea ce ne lipseste pentru mantuire si pentru binele aproapelui si al tuturor!

Sacciv

Beţivul si nevasta lui

O femeie credincioasă avea un bărbat beţiv.

Mai în fiecare seară, el venea beat acasă şi asuprea pe nevastă-sa şi pe copii.

Femeia, în loc să-l urască pentru faptele lui, dimpotrivă: se ruga necontenit lui Dumnezeu să-l întoarcă pe calea cea bună.

Bărbatul, cu cât vedea pe femeia lui supusă şi bună, cu atât se înfuria mai tare şi o bătea fără milă.

Într-o zi, el, ieşindu-şi din fire, răcni la ea:

-„De ce taci? De ce nu mă loveşti şi tu pe mine? De unde ai tu puterea asta?”

Iar femeia îi răspunse:

-„Puterea asta o am de la Domnul Iisus!”

Atunci omul, înfrânt şi ruşinat, îi zise:

-„Tot tu eşti mai tare ca mine!”

Şi din ziua aceea, bărbatul s-a întors la calea cea bună, pe urma bunătăţii şi rugăciunilor nevestei sale.

VIAŢA CREŞTINĂ ÎN PILDE, DE AL. LASCAROV-MOLDOVANU

Ce-i mai mare?

Ce-i mai mare: cinstea sau averea?

Un om înţelept şi credincios a zis:

„E mai mare cinstea... Dacă ai pierdut averea, o poţi face din nou cu cinstea; dar dacă ai pierdut cinstea, n-o poţi căpăta din nou, oricâtă avere ai cheltui întru aceasta.”

VIAŢA CREŞTINĂ ÎN PILDE, DE AL. LASCAROV-MOLDOVANU

Bunatatea

Doi oameni

Un sătean rău şi fără teamă de Dumnezeu, prinzând în fâneaţa sa un bou al vecinului său, îl lovi şi-i rupse un picior.

Vecinul, care era un om bun şi credincios, găsi, în altă zi, în ţarina sa, oile celui care-i lovise boul.

I le aduse în curte şi-i zise:

-„Iată, vecine, am găsit oile tale în ţarina mea, şi ţi le-am adus”.

Săteanul cel rău se ruşină şi-i zise:

-„Tu vecine, eşti mai bun ca mine…”

Biruind dragostea, vecinii se făcură prieteni buni.

Ce te costă?

Un mare înţelept din vechime întrebă într-o zi pe un împărat, care fără vină şi fără pricină era necontenit rău:

-„Ce te costă să fii bun şi milostiv?”

La o asemenea întrebare, împăratul neavând ce răspunde, s-a ruşinat, şi de mânie, a dat poruncă să se taie capul înţeleptului.

Atunci înţeleptul surâzând, i-a zis:

-„Iată o răutate care are temei, şi de aceea o primesc cu plăcere.”

Împăratul îl întrebă:

-„Cum asta?”

-„Foarte bine - răspunse înţeleptul - această răutate dovedeşte că am dreptate când spun că eşti rău fără vină şi fără pricină”.

Împăratul a căzut pe gânduri şi, văzând că înţeleptul are dreptate, l-a iertat de pedeapsă, iar el s-a făcut de atunci bun şi iertător.

VIAŢA CREŞTINĂ ÎN PILDE, DE AL. LASCAROV-MOLDOVANU

Din cuvantul Sfantului Ioan Gura de Aur despre betie

„Vrei să vezi cum bețivul e mai ticălos și decât cel îndrăcit? Spre un îndrăcit are fiecare compătimire, iar pe cel bețiv noi îl urâm. Pe epileptic îl jelim; iar pe bețiv suntem supărați și mânioși. Pentru ce aceasta? Pentru că boala unuia e o nefericire, iar a celuilalt e o ușurătate de minte supusă pedepsei. Bețivul are de suferit aceleași patimi ca și cel îndrăcit.

El de asemenea se clatină în toate părțile. Tot așa este smintit, tot așa cade la pământ, tot așa zgâiește ochii, tot așa bate cu picioarele după ce a căzut și tot așa spumegă la gură. Un bețiv este prietenilor săi spre îngrețoșare, vrășmașilor săi spre râs, slugilor lui spre dispreț, femeii sale spre pagubă, tuturor nesuferit și mai disprețuit decât dobitocul cel fără de minte”.

Pelerinaj la Manastirea PRISLOP (noiembrie 2010)

"La Manastirea Prislop poti sa nu mergi niciodata. Insa, daca ai fost o singura data... Va trebui sa te intorci mereu, sa multumesti pentru rugile indeplinite!"

Impresionant: Moastele Noilor Mucenici de la Aiud, izvorand mir la Iasi, pe 19.03.2012 (VIDEO)

După ce s-a închinat toată lumea și s-a făcut Acatistul Noilor Mucenici și Mărturisitori din Temnițele Comuniste, când deja ne pregăteam de plecare, deodată, moaștele din racla hexagonală (cuprinzând bucata de coastă și vertebra; împreună cu acestea este și o bucată albă de os deshumată anul trecut la Târgul Ocna, dar care nu a izvorât mir nici atunci, nici altă dată), au izvorât abundent mir, astfel încât racla se umpluse și a dat pe afară, scurgându-se pe procovățul pe care era așezată.

Sursa

Ilie Tudor, tatal rapsodului Tudor Gheorghe, a tinut o cuvantare laAiud ! Sa speram ca nu-l vor aresta pe motiv ca este mistic religios siterorist legionar!

Minuni ale sfintilor martiri din Aiud

Mărturii ale minunilor Sfinților închisorilor

M‑am întors de curând de la Mă­năs­tirea Că­şiel, o oa­­ză de linişte şi bu­cu­rie întru Dom­nul. Mergeam pentru pri­­ma da­tă şi am avut bu­curia să stau două zile a­colo. Aşa cum se în­tâm­plă de multe ori, bu­curia se face tot mai ma­re şi mai mare. A­colo, în a doua zi, a venit o doam­nă în­so­ţită de o prie­tenă. Doamna s‑a a­şe­zat a­lă­turi de noi şi a început şi dân­sa să a­ju­te la bucătărie, că e toamnă deja şi se pregă­tesc le­gumele pentru iarnă. Eram acolo cam de toa­te vârs­te­le, tinere şi mai puţin ti­nere. Se vorbea des­pre mă­năs­tiri, des­pre viaţa în mănăstire, des­pre cum se face dul­­cea­ţa de struguri, despre ser­viciu, des­pre neputinţe omeneşti, des­­pre cărţi du­hov­niceşti, despre boli, despre sfinte moaş­te… Aşa am ajuns să vorbim despre sfin­ţii în­chisorilor şi des­pre Aiud.

Doamna, mică de statură, cu ochii lu­mi­noşi şi faţa zâm­bitoare, stătea în dreap­ta mea. Îmi arată braţele şi îmi spu­ne că erau negre şi cu găuri, iar acum nu mai

Cel mai bine se vinde hrana otrăvită-monoglutamatul de sodiu, aditivul alimentar care ne omoară încetul cu încetul

Care este secretul pentru care mezelurile şi margarina, cipsurile, dresingurile şi supele la pachet, carnea şi multe altele sunt atât de gustoase că nu ne mai putem sătura de ele? Care sunt riscurile acestor nevinovate plăceri culinare? Monoglutamatul de sodiu este unul din micile secrete ale industriei alimentare care-i hrăneşte pe oameni astfel încât să nu se simtă niciodată sătui, poate doar mai umflaţi, mai somnoroşi şi mai neputincioşi. Este preferatul concernurilor alimentare şi farmaceutice pentru că, proporţional cu cantitatea folosită, cresc vânzările, bineînţeles, de alimente şi medicamente.

Deja celebra vorbă a nu mai puţin cunoscutului Henry Kissinger, unul dintre strategii de vârf ai politicii americane, „Cine controlează hrana va controla populaţia” nu are nevoie, credem, de prea multe comentarii. Sau nu a devenit oare în ultimii 20 de ani tot mai evident pentru oricine are ochi de văzut şi urechi de auzit că populaţia României se hrăneşte tot mai prost, iar numărul afecţiunilor fizice şi psihice a crescut şi s-a diversificat într-un ritm îngrijorător?

Nucile si beneficiile lor

Nucile au fost, inca din timpuri stravechi asociate cu intelectualii deoarece forma lor seamana cu cea a creierului. Acum stim insa, ca pe langa aceasta, ele sunt pline de factori care ajuta la pastrarea unei sanatati optime. Nucile contituie o bogata sursa de energie, continand multi nutrienti, antioxidanti si vitamine esentiale pentru o buna functionare a organismului.

Beneficii pentru sanatate

Nucile contituie o bogata sursa de energie, continand multi nutrienti, minerale, antioxidanti si vitamine esentiale pentru o buna functionare a organismului.

• Sunt extrem de bogate in acizi grasi monosaturati (aprox 72%), cum este acidul oleic si o excelenta sursa de acizi grasi esentiali de omega 3 ca acidul linoreic, acidul alfa linoreic(ALA) si acidele arachidonice.

Parintele Arsenie Papacioc: “Să ai la tinereţe puţină bătrâneţe, că atunci sigur vei avea la bătrâneţe multă tinereţe”

“Să ai la tinereţe puţină bătrâneţe, că atunci sigur vei avea la bătrâneţe multă tinereţe.”

“Să ştiţi să iertaţi şi pe faţă şi în ascuns. Trebuie să daţi valoare timpului acestuia, singurul, absolut singurul pe care îl avem. Iertarea, nimic nu va zgudui ca iertarea, atunci când cineva se aşteaptă, după fapta lui rea, la pedeapsă.

Totul este să ai inima prezentă şi un zâmbet ascuns în ea.

Fără de Mine nu veţi putea face nimic! Şi din moment ce nu putem face nimic fără puterea lui Dumnezeu, cerem harurile Lui ca să putem face. Dar Dumnezeu nu dă harul ca la un milog. Îţi dă să te ridici, să rupi din tine pentru alţii, să-ţi pui viaţa interioară la punct, să gândeşti frumos, să ştii să suferi pentru adevăr! Şi chiar pentru fratele tău.

Atunci, da, harurile vin din abundenţă.Recomand o nesfârşită veselie în ascunsul tău, că aceasta mărturiseşte că eşti cu Iisus Hristos în inima ta şi-n respiraţia ta. Inima ta va vibra mereu o rugăciune fără cuvinte.” (Parintele Arsenie Papacioc)

Inca o palma pe obrazul crestin al acestui neam - Curtea Supremă:„Mişcarea Legionară a fost, în esenţă, o organizaţie de tip paramilitar terorist”

„Mişcarea Legionară a fost, în esenţă, o organizaţie de tip paramilitar terorist”

Statul, prin ministerul de Finanţe, a făcut recurs, iar Curtea de Apel Bucureşti şi Curtea Supremă au decis că în acest caz nu este vorba de o condamnare politică, iar Gheorghe Stănică nu are dreptul la despăgubiri morale. „În speţă, conform celor anterior arătate, condamnarea reclamantului s-a dispus pentru activitatea legionară desfăşurată de acesta. Or, Mişcarea Legionară a fost, în esenţă, o organizaţie de tip paramilitar terorist, de orientare naţionalist fascistă, cu caracter mistic religios, violent anticomunist, dar, printre altele, şi antisemit. Ca atare, raportat la dispoziţiile art. 7 din Legea nr. 221/2009, condamnarea pentru activitatea legionară nu intră în sfera de aplicare a acestei legi”, susţin judecătorii Curţii Supreme de Justiţie.

Ce spun şi românii (în acelaşi articol) care n-au fost intoxicaţi de propaganda comunistoidă de-a lungul ultimelor decenii:

19 septembrie, 19:44. mihail

Personal nu putem crede ca minti sclipitoare ale Romaniei,cum ar fi Nae Ionescu, Mircea Eliade, Emil Cioran, Eugen Ionescu, membri, militanti si simpatizanti ai Miscarii Legionare, genii prezente in Universitatile si casele intelectualilor din intreaga lume, pot fi considerate "fanatici religiosi".

Sa ne intrebam de ce un savant luminat ca Mircea Eliade, autorul randurilor despre “De ce cred in biruinta Miscarii Legionare” si a zeci de articole nationaliste in presa legionara, nu s-a dezis niciodata de crezul sau legionar?

Daca era sustinatorul unui crez criminal de ce nu a fost arestat ca terorist si interzis in Universitatile din intreaga lume?

PS:Corneliu Codreanu a fost ucis fiindcă s-a opus sistemului.

Paradoxurile Romaniei de azi

Deși se fură de peste tot, nu există pagube și nici hoți.
Deși nu avem hoți, avem politicieni.
Deși avem politicieni nu avem clasă politică.
Deși nu avem clasă politică România este guvernată.
Deși România este guvernată nu avem economie.
Deși nu avem economie, România este o țară bogată.
Deși România este o țară bogată, majoritatea trăiește în sărăcie.
Deși majoritatea trăiește în sărăcie, avem cei mai bogați parlamentari din Europa.
Deși avem cei mai bogați parlamentari, veniturile declarate sunt mici.
Deși veniturile declarate sunt mici își fac vacanțele în cele mai scumpe locuri.
Deși își fac vacanțele în cele mai scumpe locuri, se plâng că lucrează prea mult.
Deși se plâng că lucrează prea mult chiulesc pe capete.
Deși chiulesc pe capete își primesc indemnizațiile ca prezenți.
Deși își primesc indemnizațiile, locurile în scaune sunt goale.
Deși scaunele sunt goale, legile se votează.

Întrebare:
Dacă scaunele goale votează în locul parlamentarilor, de ce mai avem nevoie de ei ?

În loc de epilog:
Un cetățen vine cu bicicleta pe lângă Palatul Parlamentului și vrea să intre într-un magazin. Neavând unde să lase bicicleta o parcheazăși o leagă de un copac lângă intrarea în zona Parlamentului. Un jandarm vine și îi spune că nu poate lăsa bicicleta acolo.
-De ce ? întreabă omul .
-Păi că pe aici vin parlamentarii, de aia spune jandarmul victorios.
- Nu-i nimic, spune cetățeanul, am legat-o de copac.

in-cuiul-catarii.info

Declarația dată de Parintele Arsenie Boca în arestul Siguranței (7 iunie 1948)

Declarație

Subsemnatul, Ieromonah Arsenie Boca, de la mănăstirea Brâncoveanu, Sâmbăta de Sus-Făgăraș, declar următoarele:

Întrebare: ”Când v-ați înscris în mișcarea legionară?”

Răspuns: În mișcarea legionară n-am fost înscris niciodată.

Î: ”Cine va înscris?”

R: Neînscriindu-mă, nu m-a înscris nimeni.

Î: ”Dac-ați fost simpatizant?”

R: Neutru și independent de orice politică.

Î: ”Ce legionari ați cunoscut?”

“Fericit este omul care-şi va umple casa de copii”

De vorbă cu Aglaia Mihoc, mama cu cei mai mulţi copii preoţi din ţară

Sfântul Ioan Gură de Aur a spus: „ Daţi- mi o generaţie de mame bune creştine şi voi schimba faţa lumii!” De-a lungul istoriei creştinismului, s-au evidenţiat mai multe mame care şi-au crescut copiii cu dragoste, dăruire, înţelepciune şi nădejde în Dumnezeu, punând pe primul plan educaţia creştină. Emilia – mama Sfântului Vasile cel Mare, Irina – mama Sfântului Fotie cel Mare, Marta – mama Sfântului Simeon Stâlpnicul sunt doar câteva pilde de mame vrednice de urmat, care, prin viaţa pe care dus-o, au ajuns ele însele în Sinaxare. Dacă vom privi atent în jurul nostru, vom vedea oameni care caută să se asemene sfinţilor din vechime. Pe suceveanca Aglaia Mihoc, Dumnezeu a binecuvântat-o cu zece copii – şase băieţi şi patru fete –, fiind mama cu cei mai mulţi copii preoţi din România. Toţi băieţii au urmat Facultatea de Teologie şi au fost hirotoniţi, iar trei din cele patru fete sunt căsătorite cu preoţi. Pentru a-i încerca credinţa, Domnul i-a chemat la El pe doi dintre copiii dânsei – pe părintele Constantin în august 2009 şi pe părintele Viorel în mai anul acesta. La 90 ani, Aglaia Mihoc este o bătrână înţeleaptă, ce are multe de povestit despre necazurile şi greutăţile prin care a trecut. Merge des la biserică, citeşte din Sfânta Scriptură şi alte cărţi creştine şi este mai tot timpul cu rugăciunea pe buze şi în suflet.

- Cum a fost să creşteţi zece copii?…

Jertfelnicia ortodoxă în anii comunismului

Jertfelnicia ortodoxă în anii comunismului[1]

 Răzvan Codrescu

Prejudecăţi şi mistificări curente

Din păcate, un gen imund de propagandă antiortodoxă (şi până la urmă – cu sau fără voie – antinaţională), provenind din anumite medii de secesiune confesională (îndeosebi greco-catolicii) sau intelectuală (îndeosebi aşa-numiţii „postmodernişti”), cu contribuţia unei părţi în­semnate a vechiului exil românesc, a reuşit să acrediteze în multe conştiinţe superficiale sau neavizate, mai ales după 1989, ideea fixă că Biserica Ortodoxă Română ar fi fost, prin aproape toţi slujitorii şi diriguitorii ei, o simplă unealtă obedientă şi chiar monstruoasă a re­gimului comunist, faţă de care n-ar fi schiţat nicio opo­ziţie semnificativă, în timp ce alte confesiuni creştine, în frunte cu romano-catolicii şi greco-catolicii, ar fi rezistat eroic, umplând închisorile şi dând cohorte de martiri.

M-a pus pe gânduri, bunăoară, alter­caţia pe care am avut-o relativ recent cu un prieten apro­piat, botezat ortodox şi declarat „om de dreapta”, care dez­voltase (într-un eseu pe care până la urmă a avut de­cenţa de a nu-l publica) o întreagă critică internă a Orto­doxiei româneşti contemporane, bazându-se pe o afirmaţie radicală şi veninoasă a nefericitului Onisifor Ghibu (alt­minteri personalitate intelectuală de prim rang): „În epoca de teribile încercări inaugurată de ocupaţia comunistă, Bi­se­rica Ortodoxă Română, care nu a dat în întreagă această epocă niciun singur luptător eroic şi niciun singur mar­tir, ci a scos la suprafaţă numai profitori şi trădători, în­gri­jaţi să se salveze numai pe ei înşişi, gata spre «slava lui Stalin», afişată chiar în localul aşa-zisului Sfânt Sinod al patriarhului roşu Justinian, Biserica Ortodoxă Română, ca organizaţie, s-a dovedit cea mai slabă şi mai meschină din­tre toate Bisericile din cuprinsul ţării, abandonând a­proa­pe toate poziţiile sale de onoare de până aci şi îm­părţindu-şi activitatea între servilismul odios faţă de regi­mul comunist şi un ritualism

Parintele Arsenie Papacioc: "În afară de Biserică, nu există nimic"

Credeti că se poate trăi o viată total în afară de Hristos?

- Nu se poate! În afară de Biserică, nu există nimic, nu există mântuire! Nu există decât esecuri si, dacă vreti - trebuie să o spun - există iad, în afară de Biserică. Dacă dumneavoastră puneti în slujba lui Dumnezeu toate gândurile, atunci, într-adevăr, sunteti omul lui Hristos, omul de valoare al Bisericii. Si, ca să fii omul lui Hristos, este să stii să te smeresti cu adevărat. Să nu se creadă că fără smerenia aceasta va primi cineva câtusi de cât bucuriile raiului si ale fericirii vesnice! Nu există, dragii mei! Si pe urmă, dacă trăiesti cât de cât într-o viată crestină, a iubirii si smereniei lui Hristos, deja esti în vesnicia fericirii, deja se conturează mai pe văzute chiar, împărătia lui Dumnezeu, în tine.

Noi nu trebuie să vorbim de împărătia vesnică din viitor, trebuie să recunoastem că există în noi această fericire. Dar, mai întâi de toate, nu trebuie să ne gândim la mântuire, ci la cucerirea lui Dumnezeu, care se realizează prin smerenie, si atunci esti asigurat pentru mântuire.

Dialoguri cu Parintele Arsenie Papacioc

Parintele Arsenie Papacioc - Intelectualii de azi

- Eu, când am citit Patericul [egiptean], am văzut ce putere de concentrare era într-o simplă frază în comparatie cu romanul Mizerabilii a lui Victor Hugo. Asta datorită trăirii pe care o aveau sfintii. Si chiar spune la canonul 87 al Sfântului Vasile cel Mare, la subînsemnare canonică: "Orice cuvânt al Sfintilor Părinti are putere canonică", chiar dacă nu are canoane date, că nu toti Părintii au dat canoane, tot ce au spus ei este adevărat.

- Cum trebuie să participe un intelectual la viata Bisericii si care este slujirea lui?

- Să participe ca si un neintelectual, să participe cu smerenie la învătătura crestină, să ia parte la Liturghie de la început până la sfârsit, să fie spovedit si el ca orice crestin. Nu ne interesează că este intelectual sau neintelectual. Nu interesează atât de mult să cunosc adâncurile Sfintei Treimi, dacă n-am în inima mea pe Sfânta Treime. Si poate să fie un neintelectual si să aibă pe Sfânta Treime în inima lui.

Parintele Arsenie Papacioc despre yoga

- Practica yoga este acceptată de Biserică?

- Nu vă mai înselati si cu yoga, dragii mei, Biserica o consideră erezie.

A venit cineva la mine si a început să vorbească despre yoga si i-am spus: "Dar cine vă opreste să faceti metanii, care este o miscare completă a organismului. S-au văzut crestini deasupra pământului ridicati, cu o fortă împotriva gravitatiei de-ti stă mintea în loc. Îti ajută harul lui Dumnezeu, pe care ei nu contează. Ei îsi dezvoltă muschii... si în numele cărei religii fac ei acestea? Unde vrei să ajungi cu trezirea tuturor fibrelor trupului?

Eu, dacă fac metanii, fac în numele unei religii, vreau să ajung la mântuire. Pentru asta mă prosternez: "Doamne, iartă-mă!"

Si, între timp, el a început să vorbească si despre Buda, la care eu i-am răspuns că "Budismul este o religie morală, dar nu mântuitoare!" Eu i-am spus limpede cuvintele Mântuitorului: Cine nu adună cu Mine, risipeste! Cine nu se va boteza în numele Tatălui si al Fiului si al Sfântului Duh, nu se va mântui! Hristos a spus "Eu sunt Cel ce sunt".

M-a întrebat o altă "doamnă", o profesoară - îmi venea să-i dau si câteva palme, atât de mult m-a supărat! "Numai două vorbe, numai două vorbe!" - să-mi spună. Si zice: "Mântuitorul n-a apărut de la vârsta copilăriei până la propovăduire, a fost în India". "Cum să se ducă în India, doamnă, că era Dumnezeu! Trebuia să învete de la indieni, El, Care a creat pe indieni? Era Dumnezeu, doamnă, ce tot mai întrebi?" Ce să mai înveti de la budisti, când Dumnezeu a zis Eu sunt Cel ce sunt?

Pui de moroşeni

Foto: Facebook

Toamna

Pomii-au adormit,
Gazele au amortit,
Noaptea s-a marit,
Iar ziua s-a micit.

Dimineata cade bruma
Ca un strat de nea,
Iar iarba marunta
Parca e carunta.

Pe pamantul inghetat
Calca scolarei voiosi
Si cu nasul inghetat
Merg la scoala bucurosi.

L. R.

Astazi neamul nostru

Poezia "Astazi neamul nostru" face parte din volumul „Imn mortilor", care este o selectie de poezii compuse in temnitele romanesti din secolul nostru.

Astazi neamul nostru praznuieste
Zi de inaltare si nadejde.

Clopot de-nviere lung rasuna
Mortii cei din temniti ii aduna.

V-a fost viata zi fara de soare,
Robi ai Domnului din inchisoare.

N-ati avut morminte si nici nume
Dar in cer vi s-au gatit cunune.

Stele de-argint v-au fost lumanare
Si pamantul giulgiu de-ngropare.

V-au zvarlit in temnita uitarii,
Mucenici ce-ati plans lacrima tarii.

Dar de pe Golgote de durere
Luminat suit-ati spre-nviere.

Azi prin voi la ceruri se aduce
Jertfa unui neam sfintit pe Cruce.

Deconstruirea Romaniei

În urma unor evenimente politice, Horia-Roman Patapievici, şeful I.C.R. (Institutul Cultural Român), şi-a anunţat la sfârşitul lunii iulie demisia din fruntea instituţiei pe care a condus-o mai bine de şapte ani, denunţând faptul că agenda cosmopolită a I.C.R. va fi înlocuită de noii guvernanţi cu o agendă românească. „O agendă europeană a fost schimbată cu una naţionalistă” a declarat D-l Patapievici, referindu-se la intenţia I.C.R. de a se ocupa de „identitatea naţională” a românilor din diaspora (măcar de-ar fi aşa! – cel mai probabil e doar o falsă „alarmă”…). Obiectiv intolerabil pentru fostul şef al I.C.R., care a promovat, sub patronajul direct al preşedinţiei României, unele din cele mai şocante şi dezgustătoare obscenităţi la adresa creştinismului şi identităţii româneşti, asupra cărora am atras şi noi atenţia încă din numărul-semnal al revistei. La mijloc se află o adevărată strategie de deconstrucţie a celor pe care ideologiile transnaţionale le numesc „miturile fondatoare ale naţiunii române”. Campania nu s-a rezumat doar la expoziţii hulitoare la adresa Sfinţilor şi a Maicii Domnului, ci, după cum era de aşteptat, s-a desfăşurat şi pe frontul istoric…
În volumul „România medievală”, apărut în 2010 la Monitorul Oficial (!), cu o prefaţă semnată de… teologul Teodor Baconschi, pe atunci Ministru de Externe, România este definită ca „teritoriu”, „spaţiu”, „mozaic de civilizaţii, de populaţii, de culturi şi de etnii”, care, după cum susţine autorul, „nu fusese niciodată până atunci (până în sec. al XIX-lea – n.n.) o Naţiune”. Confuzia între statul-naţiune şi conceptul de naţiune sau, mai precis, de neam, este deliberată: dacă e adevărat că România nu a fost un stat naţional până în secolul al XIX-lea, e la fel de adevărat că românii au fost şi sunt un neam vechi de zile, născut creştin la începutul „erei noastre”.

Avem atatia morti

"Avem atatia morti" - versuri Radu Gyr

Poezia "Avem" face parte din volumul „Imn mortilor", care este o selectie de poezii compuse in temnitele romanesti din secolul nostru. Sub prigoana a trei regimuri politice -- carlist, antonescian si comunist -- elita generatiei interbelice a platit cu sange „indrazneala" de a fi iubit pe Hristos si neamul romanesc.

Avem atatia morti, atatea oseminte,
Cu smirna lor pe frunte ne sfintim
Si de la noi la gropile lor sfinte

Mai actual ca niciodata: Testamentul politic al lui Corneliu Zelea Codreanu

Cinstiţi Români,
Domnilor şi Doamnelor,
Prea onorate familii româneşti,
Poporul român este poate singurul popor care, în toată
istoria sa, n-a cunoscut păcatul robirii, încălcării sau nedreptăţirii
altor popoare.
Sufletul Românesc trăieşte, de veacuri, cinstit, pe aceste
meleaguri dintre Nistru şi Tisa.
Sub domnia cuvântătorilor partidelor, Românul de
pretutindeni a sărăcit şi a îngenuncheat în faţa străinului pripăşit
de curând. Rosturile mari ale Patriei sunt părăsite. Lumea
noastră politicianizată nu mai vede în faţă decât interesul
partidului, pentru a cărui biruinţă sacrifică, în fiecare zi şi ceas de
ceas, însuşi viitorul nostru ca neam.
Muncitorii români părăsiţi îngroaşă rândurile
comuniştilor.
Comunismul înseamnă anticreştinism.
Comunismul pleacă de la materie şi rămâne în materie, dispreţuind
valorile morale ale lumii.
Comunismul, împreună cu anexele sale, luptă pentru nimicirea
neamurilor şi pentru prăbuşirea civilizaţiei creştine.
Triumful mişcării comuniste la noi ar însemna: desfiinţarea
Bisericii, desfiinţarea familiei, desfiinţarea proprietăţii individuale şi
desfiinţarea libertăţii; într-un cuvânt deposedarea noastră de tot
ceea ce formează patrimoniul moral al omenirii şi, în acelaşi timp,
deposedarea de
orice bunuri materiale, în favoarea profitorilor din umbră ai comunismului,
evreii – iudaismul a ajuns la stăpânire în lume prin masonerie şi în Rusia
prin comunism.
De vor intra trupele ruseşti la noi şi vor ieşi învingătoare, în numele
Diavolului, cine poate să creadă, unde este mintea care să susţină, că ele vor
pleca de la noi, înainte de a ne sataniza, adică bolşeviza? Consecinţele?
Inutil a le discuta!
Nu-i de ajuns să învingem comunismul. Trebuie să şi luptăm în
contra partidelor oligarhice, creând organizaţii muncitoreşti naţionale care
să-şi poată câştiga dreptatea în cadrul statului, nu în contra statului.

Vindecarile miraculoase de la mormântul părintelui Arsenie Boca

“Mama mea era foarte bolnavă, medicii i-au zis că are cancer, 99, 9%. Şi atunci m-am gândit: Doamne, dacă-i aşa, zero şi ceva la sută poţi să-l rezolvi tu! Cu gândul ăsta, am venit aici, la mormântul părintelui Arsenie Boca şi l-am rugat să-mi vindece mama. Şi când mamei i-au venit rezultatele, în mod miraculos, chit că avea două formaţiuni tumorale, s-au dovedit a fi amândouă benigne. Scăpase mama… Şi povestea asta a fost uimitoare pentru medici, nu-şi puteau închipui cum de a fost real, cum de s-a petrecut cu adevărat una ca asta”, ne povesteşte Meda.

Asta s-a întâmplat acum câţiva ani şi de atunci Meda vine în fiecare an la mormântul părintelui Arsenie Boca de la Prislop (Hunedoara), să-i vorbească şi să-i mulţumească pentru mama. Citise că părintele a făcut minuni şi a vindecat şi în timpul vieţii, şi după moarte, dar nu-şi imagina că i se va întâmpla şi ei vreodată una ca asta.

Chiar aşa am cunoscut-o pe Meda - stând în genunchi alături de alte sute de pelerini, cufundată în rugăciune, cu ochii închişi, ca-n transă, cu o expresie de fericire copilărească pe chip. Minute întregi s-a rugat astfel, murmurând uşor ceva ce numai ea înţelegea. Într-un final a deschis ochii şi atunci privirea ei s-a intersectat cu a preotesei satului. Preoteasa tocmai şedea în reculegere pe băncuţa de lângă mormânt, şoptind tinerei de alături: “Vezi tu, credinţa nu este ilogică, ea este supralogică, adică depăşeşte graniţele logicii fireşti”.

jurnalul

Father Arsenie Boca, one of Romania greatest Saint

Father Arsenie Boca paintings in Saint Nicholas Church in Draganescu village, near Bucharest, Romania

Created by Mirela Dumitru

Nicolae Furdui-Iancu - Din Ţara Moţilor noi am venit

Pilda – Greseala

În timp ce mergea pe drum, un călător a văzut într-o grădină un pom frumos, de crengile căruia atârnau nişte mere mari şi roşii de-ţi lăsa gura apă. Văzând omul că nu-i nimeni prin preajmă, ce s-a gândit? Bine ar fi dacă ar gusta şi el câteva, aşa, de poftă!

Dar cum să facă? Până la pom trebuia să treacă de un gard înalt şi de o mare băltoacă. A stat el ce-a stat, s-a sucit, s-a învârtit, dar, nemaiavând răbdare, şi-a zis: “Fie ce-o fi!” şi a-nceput să se caţăre pe gard. Cu greu, a reuşit să ajungă în curte, dar supărat nevoie mare, fiindcă într-un ghimpe din gard îşi agăţase haina şi o rupsese. Acu, ce să mai facă!

Nu mai putea schimba nimic. Ba, mai mult, grăbindu-se, a uitat de băltoaca
plină cu noroi şi s-a afundat în mâl. Când, în sfârşit, a ajuns sub pomul cu pricina, a luat câteva mere, dar, uitându-se la el cum arată, şi-a spus:
- E drept că am obţinut eu ce-am vrut, dar a meritat oare? Haina mea cea bună e ruptă, încălţările şi pantalonii murdari …
Cum stătea el aşa şi îşi plângea singur de milă, apare în curte stăpânul casei. Când l-a văzut pe călător cum arată, i-a spus:
- Bine, omule, trebuia să te munceşti atâta pentru câteva mere? Uite ce-ai păţit!

Ca să nu mai spun că nu înţeleg de ce-ai încercat să le iei pe furiş? Dacă băteai la mine în poartă şi mi-ai fi cerut câteva mere, eu ţi-aş fi dat cu drag. Acum, haide în casă să te speli şi să te odihneşti şi apoi îţi vei vedea de drum!

Tare bucuros şi mulţumit a fost călătorul, văzând bunătatea gazdei sale, dar, în acelaşi timp, şi-a promis sieşi că altădată nu va mai fi atât de nesăbuit.

În viaţă, nu este important doar să obţii, ci şi cum obţii! Sunt oameni care vor să aibă mai mult şi, atunci muncesc fără tihnă. Alţii însă fură, gândindu-se mereu cum să fugă de muncă şi să înşele. Aceştia, păcătoşii, singuri se înşală, fiindcă nu este totul să ai un lucru; contează şi cum l-ai obţinut!

“În cele trecătoare, nu poţi deveni bogat decât sărăcind pe altul. În cele duhovniceşti, nu poţi deveni bogat decât îmbogăţind pe altul.” (Sfântul Ioan Gură de Aur) 

http://www.ortodoxia.md

Minunile lăptişorului de matcă

Seamănă cu mierea, dar nu e miere. Estelichid ca şi mierea, galben auriu şi are un gust dulceag, uşor acid. E rezervat numai reginei al­bi­nelor – matca – şi este un aliment nobil. Este bun pentru sănătate, este bun şi pentru frumu­seţe. Are o grămadă de virtuţi cu care ne ţine pe noi tineri, frumoşi şi sănătoşi. Haideţi să le descoperim!

Ar fi bine ca la fiecare schimbare de anotimp să facem o cură de lăptişor de matcă. Aşa recomandă specialiştii, precizând că această cură nu trebuie să depăşească o lună. Două cure pe an, primăvara şi toamna de preferinţă, sunt ideale. Se ia dimineaţa, iar un gram pe zi este suficient.

Noaptea Sfântului Andrei – 29/30 noiembrie 1938: Asasinarea lui C.Z. Codreanu

Era in 29 Noembrie 1938 si ziua Sfântului Andrei. Dupã o veche legendã a dacilor, aceastã zi a fost numitã "Ziua Lupilor". Aceastã traditie a fost pãstratã de veacuri in România, motiv pentru care tãranii nu circulã pe drumuri si se retrag la casele lor înainte de a se întuneca. Ei îsi închid vitele in grajd si oile in tarc, apoi ung cu usturoi usile si ferestrele pe dinafarã, sã însele mirosul fin al Lupilor ca sã nu atace casa lor.

Printr-o stranie coincidentã, "Ziua Lupilor" se înrudeste cu numele amantei regale Lupescu, fãcând ca aceastã zi sã fie notatã cu sânge in istoria neamului românesc, cãci in acea zi a lupilor, patriotul român Corneliu Zelea Codreanu a fost ucis de o lupoaicã, numitã Lupescu...

Cateva dovezi despre „anti-semitismul” legionar

1. Capitanul salveaza de la inec un evreu. „Nu conteaza ca e evreu si va rog sa retineti pentru totdeauna ca nu impotriva evreilor ca atare trebuie sa se indrepte lupta necrutatoare a unui legionar autentic, ci contra celor ce fac rau Romaniei si Bisericii crestine” (Revista „Cuvantul Romanesc”, septembrie 1994, Hamilton-Ontario)


2. Un tren inzapezit in care se afla si Capitanul este alimentat cu paine si branza pentru evrei, neavand permisiunea religiei lor sa manance slanina. Ordinul era al Capitanului care era in tren. (Filon Verca, revista „Carpatii”, august 1983)


3. Capitanul ia atitudine impotriva unui ofiter care se purtase „grosolan si necivilizat cu niste evrei”. (Nistor Chioreanu, „Morminte vii”, Ed. Institutului European, 1992, pag.82)


4. Capitanul invita la Casa Verde pe rabinul David Safran, cu care are o convorbire plina de respect reciproc. (D.Safran, „Karl Marx antisemit”, Ierusalim, 1979)


5. Capitanul initiaza un pact de neagresiune in alegerile din 1937 intre Partidul Totul Pentru Tara, Partidul Liberal, Partidul National-Taranesc, Partidul Evreiesc si gruparea Argetoianu. (Kurt W. Treptow / Gh. Buzatu, „Procesul lui Corneliu Codreanu”, Iasi, S.C.Dosoftei, 1994)


6. Dupa o saptamana de la instaurarea Statului National-Legionar, prin decretul nr. 43931, se suspenda decretele regimurilor anterioare (nr. 42352 si 42354) cu privire la interzicerea cultului mozaic. (Flor Strejnicu, „Miscarea Legionara si evreii”, Ed. Imago, pag.112)


7. „S-a constatat ca s-au facut guvernului numeroase reclamatii care s-au dovedit ca au fost neadevarate”. („Cartea Neagra”, vol.I., pag.98). Este vorba de retractarea de catre Comunitatea evreiasca a unor acuze la adresa legionarilor.


8. Cererea de eliberare din lagarul de la Ramnicu-Sarat a evreicelor comuniste a fost facuta de familiile legionarilor ucisi aici cu un an in urma, rezolvata favorabil. „Dorim ca in Romania Legionara sa se acorde intreg respectul cuvenit atat fata de fiinta romaneasca in sine, cat si fata de orisice credinta sincera. Pe pamantul tarii noastre sa nu mai fie suferinta pentru idei, iar cei arestati si izolati de societate sa nu mai fie chinuiti”, se scrie in cererea de eliberare solicitata de familiile legionarilor ucisi, in favoarea evreicelor comuniste din lagar. (Ibidem, pag. 114-116)


9. Infiintarea in perioada Statului National-Legionar de catre Radu Gyr, a primului teatru din lume (!) in limba idis, teatrul „Baraseum”.


10. Miscarea Legionara se opune expulzarii si internarii in lagare a evreilor, masura pusa in discutie de catre generalul Antonescu la sugestia Germaniei. (Ibidem, pag. 120-121). Nici generalul Antonescu nu a fost de acord!


11. Rabinul Alexandru Safran recunoaste la Geneva ca „ministrii legionari care m-au primit, (…) au avut o atitudine respectuoasa. (Ibidem, p.121, reluat in ”Magazin Istoric”, aprilie 1995, pag. 44)


12. Legionarii romani din Franta ocrotesc si adapostesc pe colegii lor evrei din Romania, pastrandu-le documentele oficiale romanesti, hranindu-i la Biserica ortodoxa romana din Paris si scapandu-i astfel de la deportare. (Horia Sima, „Prizonieri ai puterilor Axei”, Ed. Miscarii Legionare, 1990, pag.94; declaratia doamnei Laetitia Dodu, sora lui Faust Bradescu, martora la aceste fapte).


13. Nistor Chioreanu, sef al Ardealului in perioada Statului National-Legionar, se plimba la brat cu prieteni evrei avocati, pentru a-i linisti pe coreligionarii acestora. (N.Chioreanu, „Morminte vii”, pag.82)


14. Preotul Muresan Florea din Cluj, legionar, ascunde copii evrei spre a-i scapa de la deportarea pe care o faceau hortistii. Preotul Muresan a murit apoi in inchisorile comuniste. (Surse oficiale multiple, printre care si declaratia lui Raoul Sorban)


15. Legionarii iau parte la trecerea peste frontiera vremelnica dintre Ungaria si Romania a unor grupuri de evrei, evidentiindu-se legionara Letitia Papu. (Raoul Sorban, interviu luat de Adrian Paunescu in revista „Totusi iubirea”, ianuarie 1996, pag.11)


16. „Ion Ianolide si cativa prieteni ai sai i-au venit in ajutor la Targu Ocna pastorului Wurmbrand, foarte rau bolnav si el, cedandu-i din putina lor streptomicina”. (N.Steinhardt, «Primejdia marturisirii», pag.173). Streptomicina apartinea lui Valeriu Gafencu: „In situatii limita, cand omul se agata si de un fir de par ca sa traiasca, el, Valeriu, a gasit resurse de a fi generos, cu sacrificiul vietii sale”. (Marin Naidim, Almanahul „Gazeta de Vest”, 1994). Richard Wurmbrand fusese activist comunist cu studiile in URSS, renuntase la vechile convingeri politice si devenise pastor in cultul Crestin dupa Evanghelie. Deci un evreu, fost activist comunist, apoi pastor al unui cult neoprotestant, est ajutat si salvat de la moarte de „antisemitii”, „xenofobii”, „intolerantii” legionari!…


17. Legionarul Traian Popescu, atasat comercial al Romaniei la Bratislava, ascunde in imobilele Legatiei patru familii de evrei, scapandu-i de la deportare, familii care au declarat aceasta fapta in fata autoritatilor americane care conduceau lagarul unde ulterior fusese retinut fostul lor ocrotitor. (Flor Strejnicu, „Miscarea Legionara si evreii”, Ed. Imago, 1996, pag.93)

Apologeticum

REMEMBER: Cine încearcă să submineze ortodoxia românească?

Posted on 20 februarie, 2011 by eufrosin

Ultimul non-incident transformat de către mass-media într-un adevărat scandal, demonstrează (de parcă mai era nevoie), că se caută cu orice preţ reducerea românilor la statutul de animale imbecilizate ce îşi dispreţuiesc propria istorie şi deci însăşi fiinţa lor naţională. E ca şi cum ţi s-ar cere să îţi urăşti mama…

Ce s-a întâmplat pe scurt? Pe saitul Hotnews SRI, a apărut ştirea că Părintelui Iustin Pârvu de la Mănăstirea Petru Vodă, i s-a cântat de ziua lui imnul Sfântă Tinereţe Legionară de către un cor de maici, complet cu dovada oferită de filmul ataşat ( merită ascultat Părintele Iustin, începe să vorbească la min. 6:40 )

Ca o măsură practică de eradicare a astfel de atitudini perimate şi de-a dreptul periculoase, suspecţii obişnuiţi şi-au ridicat capul comun din cuib, pentru a sâsâi ameninţător din limba despicată:  Centrul pentru Monitorizarea şi Combaterea Antisemitismului – MCA România transmite un protest oficial Patriarhiei Române, atragind atenţia asupra “promovării, în lăcaşurile de spiritualitate ortodoxă, de către membrii Bisericii Ortodoxe Române, a ideologiei extremei drepte”.

Nu ne puteau dezamăgi, nu-i aşa? Implicaţiile sunt mai adânci totuşi decât par, iar cititorul atent va realiza ce s-a întâmplat. În preajma cinstitului Părinte, s-au fofilat unii a căror misiune este de a-l discredita şi odată cu el, implicit ortodoxia românească, care nu poate fii altfel, decât naţionalistă.

“Sfantul Antim Ivireanul”, prima SCOALA primara ORTODOXA din Timisoara

Instituţia de învăţământ poartă numele „Sfântul Antim Ivireanul”, este situată pe strada Aluniş nr. 36 şi a fost înfiinţată, sub patronajul Arhiepiscopiei Timişoara, la iniţiativa asociaţiei timişorene “Pro Logos”. La ceremonia de inaugurare a participat, din încredinţarea Înalt Preasfinţitului Părinte Nicolae, Mitropolitul Banatului, P.S. Paisie Lugojanul, episcop-vicar eparhial, iar evenimentul a continuat cu „Ziua porţilor deschise”.

Unitatea de învăţământ respectă întocmai programa aprobată de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, completând-o cu activităţi educative cu specific creştin ortodox, astfel, copiii vor participa la Sfânta Liturghie, se vor deprinde cu munca în gospodărie, vor învăţa să coase, să gătească şi să îngrijească o mică grădină de legume, vor a vea ore de rugăciune.Costurile de şcolarizare sunt de 500 de lei pe lună pentru fiecare elev, în contextual în care cei mici primesc două mese pe zi și au program de afterschool. La “Antim Ivireanul” copiii din familii cu venituri mici vor beneficia de cinci burse de studiu de 400 de lei pe lună, menite să acopere 80 la sută din cheltuielile de şcolarizare, masa şi activităţile extracuriculare.Elevii se vor putea înscrie şi la afterschool, atât de-a lungul anului şcolar, cât şi în perioada vacanţelor.

Potrivit inițiatorilor școlii, programul zilnic va începe cu lectură din Sfânta Evanghelie (15 minute), despre viața apostolului zilei, apoi urmează patru ore de curricula națională. După masa de prânz, jumătate de oră copiii au libertate deplină, apoi intră în programa afterschool. Timp de o oră pregătesc temele pentru ziua următoare, apoi au cursuri opționale (limba germană, franceză sau engleză) iar între orele 16 și 17 ateliere practice (gătit, traforaj, lucru manual, grădinărit).

Costurile de şcolarizare sunt de 500 de lei pe lună pentru fiecare elev, pentru programul complet, afterschool și două mese pe zi. Miercuri și vineri, dar și în perioadele stabilite conform calendarului bisericesc se primește doar mâncare de post. În plus, la “Antim Ivireanul” copiii din familii cu venituri mici vor beneficia de cinci burse de studiu de 400 de lei pe lună, menite să acopere 80 la sută din cheltuielile de şcolarizare, masa şi activităţile extracuriculare. Frații au și eu reducere de 25% din taxa de școlarizare. Elevii se vor putea înscrie şi la afterschool, atât de-a lungul anului şcolar, cât şi în perioada vacanţelor. De Georgeta Petrovici – DeBanat

Si cateva comentarii de pe site-ul Frontpress

Vasi a scris: 

Deschide ochii - Ochelarii fermecati

Arsenie Papacioc - Cuvânt despre cruce

Să iubim crucea lui Iisus, ea ne va ajuta să iubim crucile noastre. La început, primii călugări nu aveau altă bibliotecă decât o mare cruce în jurul căreia se adunau să se roage şi să mediteze, apoi plecau la treburi mari.

Ascultaţi, luând o cruce în mână, ce-ţi spun spinii, cuiele, sângele dumnezeiesc? Alexandru cel Mare a întrebat odată un înţelept: “Cum poate deveni omul asemenea lui Dumnezeu?”. Înţeleptul a răspuns: “Atunci când omul face ce poate face numai Dumnezeu.” “Şi ce poate face numai Dumnezeu?” “Să iubească pe duşmanul său.”

Arsenie Papacioc - Pentru cotropitorii ce vor să ne schimbe credinţa

În fiecare din noi, poporul român, există vitejia şi nobleţea latină şi, dacă Traian şi Decebal ne vor apăra, că nu sunt morţi (ci numai duşi), ne vor apăra şi Horia, Avram Iancu şi Bălcescu care vorbeşte neîntrerupt şi ecoul vorbelor şi îndemnurilor lui le auzim şi le trăim. Ne vor apăra zidurile Sarmisegetusei şi ale tuturor cetăţilor strămoşilor noştri,ziduri pe care este scrisă istoria noastră, testamentul nostru.

De o mie de ani ne pare rău că vrăjmaşii noştri n-au cunoscut ascuţişul sabiei răbdării noastre. Am fost ospitalieri şi voi acum vreţi să ne faceţi robi. Cine are adevărul în învăţătura lui Hristos şi este viteaz şi ştie să moară, nu poate fi rob, dragi cotropitori!

Iar vouă care vreţi să ne schimbaţi credinţa, voi care vreţi să cuceriţi lumea cu pretexte religioase, vă spunem că veţi cuceri hotare şi pământ dar Adevărul nu-l veţi putea cuceri şi vă va mustra usturător.

Hristos unul este Adevărul, şi este în noi şi dacă întindeţi suliţa spre noi, veţi înţepa în coastă adevărul lui Hristos care este în noi.

Arhimandrit Arsenie Papacioc, “Scrisori catre fiii mei duhovnicesti“, Manastirea Dervent, Constanta, 2000

Sa avem inima sincera - Pr. Arsenie Papacioc

Flori

Foto: Vlad HERMAN

[gallery columns="2"]

"De ce imi place asa de mult acea icoana?"

'Cand eram copil, in casa mamei mele era o icoana a Maicii Domnului care-mi placea foarte mult. Odata am intrebat-o pe mama: -De ce imi place asa de mult acea icoana? Iar ea mi-a spus: -Ei, dragul meu, cat te-am purtat in pantece, foarte mult m-am uitat si m-am rugat la aceasta icoana''.

Parintele Arsenie Boca

Bunatatea si inteligenta delfinilor

Fotbalistul George Ogararu alaturi de copiii de la Valea Plopului

Cum a fost vindecata o copila de catre parintele Arsenie Boca, in anul 1949

Încerc să vă spun şi eu o mare minune pe care a făcut-o cu mine, când trăia, Părintele Arsenie Boca. M-am născut în anul 1935, într-o familie de oameni săraci, dintr-o localitate de munte, de lângă Braşov. Primul copil născut în familia mea a fost un băiat sănătos şi frumos, iar al doilea copil am fost eu, care m-am născut infirmă de ambele picioare, slabă şi pipernicită. Femeile din sat care m-au văzut o îndemnau pe mama să nu-mi dea de mâncare, ca să mor. Iar mama le punea: “Dacă Dumnezeu mi-a dat-o aşa, eu îi dau de  mâncare şi apoi să facă El ce-o vrea cu ea”. Iar moaşa care a asistat-o pe mama la naşterea mea, că atunci nu mergea nimeni la spital să nască, i-a zis mamei: “Ai grijă să nu mai ai alţi copii, că toţi o să fie schilozi!”. După mine mama a mai avut şapte copii, patru băieţi şi trei fete. Da, şapte copii, toţi întregi, teferi şi frumoşi.

La vârsta de 3 ani m-au dus la operaţie, dar nu s-au putut termina tratamentele la picioare, că era înainte de război (al doilea război mondial), au venit deportările saşilor, iar medicul care mă operase, de frica deportării, şi-a omorât cele două fiice şi soţia şi apoi s-a sinucis. După care a venit războiul, iar eu am rămas tot chinuită.

La şapte ani m-au dus la şcoală; noroc că nu era şcoala departe de casa părintească şi cu mare greu megeam până acolo. Umblam foarte greu, îmi aduc aminte că bunica îmi dădea câte un băţ în mână şi-mi spunea: “Umblă drept, tu, umblă drept!”. Când m-a dus tata la

Cuvant al Parintelui Arsenie Papacioc la intrebarea tendentioasa: “Unde a fost Biserica Ortodoxa in vremea comunismului?”

Am fost invitat şi rugat să îmi spun şi eu părerea în legătură cu soluţia de salvare- “înnoirea în Biserică” şi sunt întrebat de unde să vină, din afară sau dinăuntru, de sus sau de ios!

Înnoirea să vină din toate părţile, să fie o înnoire interioară, trăire şi răsuflare în Duhul lui Dumnezeu. Conştiinţa să fie neraţională, fără îndreptăţire. Să plecăm la unirea cea mare de la cel mai micuţ creştin român până la cel mai mare vlădică.

Nu este timp să facem procese care mai mult destramă valorile şi unirea în Biserică. Pe cine să judecăm? La întrebarea tendenţioasă: “Unde a fost Biserica?”, răspundem: în puşcării crunte, umilinţe grozave, bătăi păgâne, insulte pline de venin.

Îi întrebăm şi noi: dar ei până acum unde au fost? Putem condamna întreaga ţară că a trăit sub ruşinea unui tiran incompetent şi îndrăcit? Cei care au avut harul deosebit să înfrunte duşmanul pe te miri unde şi în felul lor, au şi merite pline de laudă. Sute şi mii de preoţi, călugări trăitori, fraţi de credinţă au purtat lanţuri grele, lanţuri bătute la nicovală prin beciuri ascunse.

O unguroaică cu suflet de român - Florescu Csilla Gyöngyvér traduce în limba maghiară scrieri ale Părintelui Arsenie Boca

Csilla Gyöngyvér Florescu a adus prin truda ei în inimile creştinilor maghiari din România şi din străinătate, învăţăturile marelui duhovnic român. Până acum a reuşit să publice două cărţi în limba maghiară din învăţăturile minunate şi ziditoare ale părintelui Arsenie Boca, iar a treia carte, „Cărarea Împărăţiei” este în curs de realizare. Doamna Florescu s-a născut la Târgul Mureş, iar după terminarea liceului şi-a continuat studiile la Secţia Electrotehnică din cadrul Facultăţii de Mecanică din Braşov.

În urma repartiţiei, în 1988 ajunge să locuiască în Caransebeş, unde Dumnezeu îi îndreaptă paşii spre credinţa ortodoxă. Dumnezeu i-a dat putere să ierte şi să meargă mai departe cu seninătate şi cu lumina în suflet pentru că El este lumină, iubire, iertare, bucurie şi speranţă. Părintele Arsenie Boca i s-a descoperit ca prin minune, călăuzindu-i paşii spre Mănăstirea Prislop.

– Eu am crezut că acest gând al traducerii este gândul meu, dar sunt convinsă că părintele Arsenie a rânduit aşa. Nu ştiu de ce m-a ales pe mine, am simţit, pur şi simplu, chemarea lui. Nu pot explica… Am avut o dorinţă imensă de a face ceva. Gândul acesta mi-a venit în vara lui 2004 când am constatat, de fapt, că lumea şi maghiarii „mei” nu înţeleg cum să trăiască întru Hristos. O parte din ei trăiesc necununaţi, nebotezaţi. Şi am zis, că nu au ce citi, nu au de unde afla învăţături mântuitoare, fiindcă ei nu au acces la scrierile ortodoxe. Traducând cărţile am avut senzaţia că sunt singura ortodoxă maghiară de pe globul pământesc. Nu ştiam de niciun ortodox maghiar atunci. Aşa simţeam că sunt singură. Aveam doar binecuvântarea duhovnicului meu şi binecuvântarea Preasfinţitului Părinte Daniel , atunci Episcop vicar de Vârşeţ, care a fost ucenicul părintelui Arsenie. Cu greu am început. Nu cunoşteam termenii duhovniceşti în limba maghiară, aveam doar o carte de rugăciuni si Hymnologionul în limba maghiară. Dar simţeam chemarea părintelui Arsenie şi minunile prin care mă ajuta să duc la bun sfârşit această lucrare.

– L-aţi cunoscut personal pe părintele Arsenie Boca?

Nicolae Steinhardt: "Oamenii nu ştiu ce este creştinismul"

Adevărul nu poate fi decît acesta: oamenii nu ştiu ce este creştinismul. Ei Biblia o iau drept o carte pilduitoare — livre édifiant —, pe Iisus Hristos drept un pastor moralist, iar creştinismul tot drept o vagă în­văţătură din care se alcătuiesc programele şcolilor de laşitate, de nerozie şi de fariseism. Domnul se întreba dacă venind pe lume va mai găsi credinţă. Rămîne de văzut dacă va mai găsi măcar un limbaj comun cu oamenii.

NICOLAE STEINHARDT

Nicolae Steinhardt: Ce înseamnă să ai “suflet politic”?

Înseamnă să nu fii tont, să nu te laşi îmbătat cu apă rece, să ştii să vezi, să simţi, să pricepi la iuţeală, să fii sensibil la microsemnale, să te doară de năpasta altora, să consideri problema pâinii aproapelui tău ca pe o datorie spirituală iar nu ca pe o simplă problemă materială, să poţi oricând deveni – cum atât de frumos a spus Iorga – un om public în

zilele de urgie. Suflet politic? Vai de capul bărbatului care nu-l are şi mare pierdere zău nu e dacă nu se năştea.

Asta-i criza cea mare: a pierit din conştiinţa oamenilor sufletul politic, au devenit nişte robi nătângi. Şi nişte laşi – sufletul politic presupune o doză minimală de curaj.

Să punem capăt discriminării politice. Să redevenim oameni cu suflet, minte şi niţică bărbăţie, adică oameni politici.

Nicolae Steinhardt

Parintele Arsenie Papacioc - Marile foloase ale Sfintei Liturghii

Nu poate explica mintea omenească minunea, valoarea şi foloasele Sfintei Liturghii, măcar în parte. Domnul nostru Iisus Hristos este de faţă în Sfântul Altar. Şi, dacă ar fi cu putinţă să se vadă cerurile deschise, nu s-ar putea vedea nimic mai mult în cer, de cum este în Sfântul Altar, la Sfânta Liturghie.
Că: "Tu eşti Cel ce aduci, Cel ce Te aduci, Cel ce primeşti şi Cel ce te împarţi, Hristoase, Dumnezeul nostru!"

Iată o taină nepătrunsă de mintea omului: Domnul împrumută chipul, glasul şi mişcarea preotului. Repet, El este Cel ce săvârşeşte, dând omului prin hirotonie, mai presus de fire, bogăţia darului preoţiei, sâvârşindu-se marile prefaceri ale pâinii şi ale vinului în Trupul şi Sângele Mântuitorului, ca să-L avem văzut prin credinţă permanent, ca noi să ne împărtăşim, adică să mâncăm Trupul şi Sângele Lui. Că de nu veţi mânca Trupul Meu şi nu veţi bea Sângele Meu, nu veţi avea viaţă întru voi. Iată, deci, folosul cel mai desăvârşit: că având în toată fiinţa ta pe Hristos Biruitorul, vei fi luminat şi de temut pe tot drumul, de mare răspundere, al mântuirii tale şi al semenilor tăi.

Cum putem birui şi alunga de la noi slava deşartă şi cugetul mândriei - Arsenie Papacioc

 Urâtă şi necurată patimă! Toate relele pescu-iesc în balta aceasta! Să nu audă Dumnezeu de omul mândru! Îi ia darul întreg, ca să se potic-nească, doar s-ar smeri, cum spune Scriptura.

Îl părăseşte, devine o mare urâciune; îi ia gustul frumosului, îl lasă rătăcit şi haotic prin toate gunoaiele marginilor lumii. Nu mai are chip, nu mai are asemănare şi nici discernământul conştiinţei. E adevărat cum spun unii Sfinţi Părinţi: "Unde căderea a apucat, acolo mai înainte mândria a lucrat". Nici o patimă nu te apropie mai mult într-o asemănare cu diavolul ca mândria.

Toate patimile se mai pot, să zicem, apăra cu firea şi cu grozavele împrejurări ale vieţii, dar mândria nu se poate apăra cu nimic! Ea are nesuferita cutezanţă să stea lângă orice virtute şi chiar, la cine poate, se ascunde în smerenie, pe care o are ca un paravan. Lucru foarte des întâlnit şi, întărind cuvântul, este ceea ce spune un părinte: "E smerit mândruleţul!"

O istorioară adevărată - Părintele Ilie Cleopa

Un preot, mergând pe stradă, întâlneşte un copilaş, ca de cinci-şase ani, cu picioarele crăpate de glod, părul încâlcit în cap, zoios, nespălat, cu mâinile crăpate, şi-l întreabă:

- Măi copile, de unde vii tu?

- Din iad vin!

Preotul s-a minunat de copilul acesta.

- Cum îl cheamă pe tatăl tău?

- Satana!

- Dar pe mama ta?

- Aripa satanei!

- Dar fraţi şi surori ai?

- Da.

- Cum îi cheamă?

- Diavoli.

Şi atunci preotul a spus:

- Unde stai, copile?

- Hai, că eu ştiu unde!

Şi a mers cu preotul. Şi în marginea satului îi arată o căsuţă stricată, veche şi o ogradă cu gardurile rupte. Preotul ia copilaşul de mână şi intră acolo. Aude sfădindu-se în casă tatăl cu mama sa.

Bărbatul o înjura pe femeie groaznic, iar femeia îi spunea: „Du-te de-aici, satano!" Bărbatul zicea: „Tu eşti aripa satanei!" Au trecut nişte copii pe acolo:„Treci, drace, de-aici!" Dar femeia striga pe urmă: „Vai de mine, casa asta este iad!"

Preotul a auzit de afară. Şi atunci şi-a dat seama de ce spune copilul că vine din iad. El nu ştia cum să spună. A auzit pe mamă-sa că este iad în casa ei; că pe tatăl său îl cheamă satana şi pe mamă-sa, aripa satanei, şi pe fraţii lui îi cheamă diavoli. Aşa auzea grăind în casă.

Dar ştiţi voi de ce se face casa iad? Unde nu-i post, unde nu-i rugăciune de dimineaţă şi de seară, unde nu-i viaţă curată, unde nu merg oamenii la biserică, unde se apucă şi beau de dimineaţă, fumează şi înjură, casa aceea se face cu adevărat iad. Şi diavolul vine acolo şi apoi, vai de zilele care le mai trăieşte omul pe pământ!

Toată ziua înjurături, toată ziua bătăi, toată ziua suferinţă. A intrat diavolul!Diavolul aduce ură, sfadă, mânie, iuţime, ocară, blestem, înjurături, bătăi, morţi, beţii, desfrâuri. Aşa! Unde a intrat el, distruge. Casa o face iad!

Iar unde oamenii se scoală dimineaţa şi se închină lui Dumnezeu şi merg la lucru cu rugăciunea în minte şi postesc sfintele posturi de peste an, şi fac milostenie şi citesc sfintele cărţi, şi rabdă scârbele şi necazurile cu bucurie, acolo este şi binecuvântarea lui Dumnezeu şi toate se rânduiesc după iconomia Lui pentru folosul sufletului şi pentru mântuirea noastră.

Sursa: Ne vorbeşte parintele Cleopa, volumul 7

Arsenie Boca - minuni, marturii, sfaturi III

Părintele Arsenie spunea: „Mă, nu veniţi numai voi. Aduceţi-i, şi pe cei care nu au fost aici niciodată.Este destul dacă aţi venit o dată sau de două ori, că la dreapta judecată am şi eu un cuvânt de spus. Unde veţi fi, pun mâna în capul vostru şi vă scot afară. Dar este o condiţie: să fiţi buni, să faceţi fapte bune, să mergeţi pe linia Bisericii şi să fiţi tot timpul pregătiţi, cum vă învaţă preoţii Bisericii”.(Maria Matronea, Sibiu)

Arsenie Boca - minuni, marturii, sfaturi I

Ţin minte că-n ziua în care am aflat că Părintele Arsenie va fi înmormântat la Prislop, eram în casa unei creştine şi am plecat direct la îrunormântare. Cât a durat drumul cu trenul mi-a tot venit să plâng. Nu pot uita, când au scos sicriul din biserică, în spatele meu era o femeie îmbrobodită, plânsă, şi un bărbat foarte înalt, amândoi ţărani din părţile Făgăraşului, şi brusc, bărbatul a rămas ca paralizat, cu ochii mari, înspăimântaţi, şi-a îndreptat mâna spre inimă şi deodată a făcut aşa, în mare şoaptă: «uoaaaahhh!». I-am urmărit prin curtea mănăstirii doar-doar voi afla ce-o fi văzut bărbatul acela, şi când mergeam cu toţi spre groapă, am tras cu urechea şi am auzit: cu toate că era amiază, omul văzuse sus, pe cer, o cruce de stele.

Aceste randuri imi amintesc de noaptea 27/28 nov 2009 cand deasupra locului unde este mormantul Parintelui, erau adunate cele mai mari si mai frumoase stele de pe cer. Au vazut mai multi acest lucru, nu era o iluzie. Nu stiu ce harta a cerului a existat in acea seara dar oricat vedeai ochi erau stelute mici, cer senin, etc.... iar deasupra unui loc anume.. erau cam 12-15 stele mari... pareau o faclie....

Erau si stelute mici... dar nu pricep nici acum.. cum si ce era. Astronomii pot explica fenomenul... insa pentru un om obisnuit care se ducea acolo la mormantul Parintelui Arsenie... acel manunchi de stele putea fi asemuit cu... Steaua magilor.... Superba imagine.... si de nesters din amintiri...

Sursa: Internet

"Arza-te Sfanta Cruce!"

La Manastire la Sambata a venit o femeie care era adventista. Parintele Arsenie Boca o cunostea si i-a spus sa-si faca cruce. Ea a inceput o rafala de cuvinte la adresa Sfintei Cruci. Parintele i-a spus din nou sa-si faca cruce. Dar ea mai vehement vorbea cuvinte de hula impotriva Sfintei Cruci.

Atunci Parintele a luat crucea si a lovit-o peste gura, spunand: "Arza-te Sfanta Cruce!". In acel moment femeia a cazut jos ca lesinata. Dupa cateva momente s-a ridicat. In acest timp s-a vazut o dihanie care a trecut pe langa ea si a disparut. Toti au ramas incremeniti. Parintele a zis: "Vedeti cine a oprit-o pe femeie sa-si faca Sfanta Cruce?". Primul lucru pe care l-a facut femeia dupa ce s-a ridicat a fost Sfanta Cruce.

Arsenie Boca - minuni, marturii, sfaturi 

“Mersul vremii este dupa purtarea oamenilor”

Îmi amintesc ca am mers la Parintele Arsenie Boca si pentru a ne ruga sa faca rugaciuni pentru ploaie, dar nu am apucat sa-i spunem. Parintele a stiut însa si iesind în fata Sfântul Altar ne-a spus: “Mai, eu stiu ca voi ati venit cu gând sa va fac rugaciuni pentru ploaie si am deschis cartea sa fac rugaciuni, dar o mâna nevazuta mi-a închis cartea, si am auzit o voce care mi-a spus: «Nu te ruga de Mine sa le dau ploaie, Eu stiu ce sa le dau. Roaga-te de ei sa faca voia Mea»“. Ne-a mai zis ca “mersul vremii este dupa purtarea oamenilor”. (Maria Streza, 86 ani, Voila)

“Marturii din Tara Fagarasului despre parintele Arsenie Boca”, editura Agaton, 2004

“Mai, si cu lupii astia ma înteleg, numai cu voi nu ma pot întelege”

În ‘48 când a fost revenirea (greco-catolicilor la ortodoxie), Parintele Arsenie Boca a fost trimis la Alba Iulia. Acolo, în biserica aceea, unde erau adunati si catolicii si ortodocsii, el a fost trimis ca delegat de la Sibiu. S-a încins acolo o cearta de nu se mai întelegea om cu om. Ai nostri (ortodocsii), cautau sa-i lamureasca, ceilalti se opuneau si bineînteles a iesit un scandal mare în Biserica.
Parintele parca nu avea nici un cuvânt sa-i lamureasca.

A iesit afara din biserica, si nu departe era o padure si a chemat lupii din padure, si a început sa-i mângâie, asa cum Daniil îi mângâia pe lei. Si cineva a zis “Mai, Parintele asta Arsenie a chemat lupii din padure?! Ia vedeti, ce face acolo?”. Si când au iesit din biserica a început sa-i mângâie si a zis: “Mai, si cu lupii astia ma înteleg, numai cu voi nu ma pot întelege” si din clipa aceea imediat s-a schimbat atmosfera. Parintele si-a spus cuvântul si revenirea n-a mai fost cu probleme. (Pr. Ioan Ciungara, Copacel)

Sfaturi si îndemnuri ale Parintelui Arsenie:

-  Se vorbeste de unirea Bisericilor, deci de ajungere la sobornicitate. La sobornicitatea Bisericii ajung cei ce renunta la confesionalitate… Tendinta Papei de a atrage în acelasi staul pe toti crestinii nu se va realiza niciodata. Papa nu va ajunge niciodata la o turma si un Pastor în staulul Romei, deoarece Biscrica are un singur Pastor: Iisus Hristos.

- Diavolul stie si el Scriptura, însa diavoleste, deoarece mintea lui fiind nebuna, strâmba întelesul oricarui cuvânt, de vreme ce el nu sta în adevar, ci în minciuna.
- Dracii nu au putere asupra crestinului ortodox, botezat dupa rânduiala, în Biscrica.

“Marturii din Tara Fagarasului despre parintele Arsenie Boca”, editura Agaton, 2004

“Daca nu vrem de buna voie, vrem de nevoie”

Ne spunea odata: “Vin oameni la mine pentru ca au necazuri. Le spun: Ziceti dupa mine «Asa ne trebuie!». Nu vroia sa zica nici unul, dar asta-i adevarul. Daca nu vrem de buna voie, vrem de nevoie. Trebuie sa platim pentru pacatele noastre… Ce ne da, asa ne trebuie” (Morar Gheorghe, Ucea de Sus)

I-a spus Parintele cuiva care avea un mare necaz: “Ce te mai minunezi de nacazul asta al tau, caci al 14-lea stramos al tau a facut cutare pacat”- si i-a spus ce pacat a facut. E drept ca în Evanghelie spune ca se lasa numai pâna la al 3-lea neam. Dar pacatul pe care l-a facut, înaintasii lui n-au putut sa-l ispaseasca, au facut în schimb alte pacate, si radacina pacatului de acolo s-a tras.

A venit o femeie la Parintele, la Draganescu, sa-i ceara sfat privind împartirea averii. Parintele i-a spus sa se duca sa se împace cu sora ei. Trei ore Parintele i-a tot spus acest lucru, dar ea o tinea una si buna: “Nu o iert. Nu ma împac”. Dupa 3 ore lumea a început sa vocifereze, caci toti venisera sa primeasca sfatul Parintelui. Când a plecat, dupa ce s-a închinat la icoane, Parintele a întrebat-o pentru ultima data: “O ierti pe sora ta?”. “Nu o iert ” “Daca n-o ierti te va calca o masina”. Lucru ce s-a si întâmplat dupa o vreme. (Balan Silvica - Fagaras)

“Marturii din Tara Fagarasului despre parintele Arsenie Boca”, editura Agaton, 2004

“Duh mut si surd, iesi… Hai, fa-ti cruce odata!”

Pe Parintele l-am cunoscut cu „ajutorul” unei tigari! M-a trimis mama prin 1933-1934 la manastire. Eram elev si aveam un frate care vroia sa se casatoreasca si, cum eram copii multi la parinti, fetele din sat îl refuzau. Îmi da într-o zi o prescura si niste banuti si zice: „ Du-te la manastire, la Sâmbata, ca e un calugar acolo, dragu’ mami, si roaga-l sa, faca niste slujbe”. Pe atunci eram la Sibiu la o Scoala religioasa, care era patronata de mitropolie. M­-am îmbracat, mi-am luat si mâncarea si am pornit.

Pe drum, prin Lisa m-am gândit sa-mi iau niste tigari. Ajungând, m-am dus lânga Parintele Arsenie si am zis: „Saru’ mâna Parinte! “; „Bai, de unde esti?”; „Sunt din Râusor”; „De ce ai venit aici?”; „Am adus o prescura si mi-a spus mama ca dumneavoastra sunteti mare slujitor si sa va rugati pentru fratele meu, care vrea sa se însoare”. A început sa râda si a zis: „Iei prescura asta si o duci acolo si tu te grabesti sa te duci acasa?”; ,,Nu ma grabesc”; „Bine. Hai ca te tin trei zile aici, îti da si de mâncare”. Când am vazut ca sunt bagat în seama, am început sa ma încred în mine (mândria, primul pacat) si simteam nevoia sa-­mi aprind o tigara. La Sâmbata e o alee cu un gard viu de brazi si cu o cadere de apa. Nu era nimeni, era dupa masa. Ma dau într-un colt sa-mi aprind o tigara. Deodata aud strigând pe cineva: „Bai, tu de acolo, arunca tigara!”. Mai stau putin si vad pe alee ca vine un om: „ Bai, ia arunca pachetul si gata ma, cu ele!”. Asa a fost întâlnirea mea cu Parintele. Apoi m-a dus cu el la masa si le zice celor de la bucatarie: „ La baiat îi dati mâncare cât îi trebuie, ca acasa la mama”, si apoi catre mine:,, Mâine dimineata te tii de mine”.

Acum, când ma gândesc, îmi dau seama ca Parintele Arsenie a fost ceva rar pe pamântul românesc. Iubitii mei, ne-am dus la biserica, a început utrenia, s-a facut liturghie si deodata a intrat un cetatean de la sat în biserica si-i striga Parintele: „ Bai Gheorghe, ce-ai avut cu vecinul tau azi dimineata?”; „Pai ne-am certat Parinte. Am facut un palan si el a zis ca m-am bagat la el, eu am zis ca nu…”; „Si ce-ai vrut ma, ai luat securea sa-i dai în cap?… Du securea aia acasa, ca altfel sa stii ca e rau de tine”. Si a iesit omul si a început sa plânga si ne spunea ca el, într-adevar, a vrut sa faca o crima.

Când a iesit Parintele din biserica, era o femeie de vreo 50 de ani, paralizata de mâna dreapta si zicea: „Ajuta-ma Parinte sa fac cruce!” si când a strigat Parintele odata la ea: „Duh mut si surd, iesi… Hai, fa-ti cruce odata!” si încet-încet si-a facut cruce. (Pr. Dâmboiu Victor, Râusor)

“Marturii din Tara Fagarasului despre parintele Arsenie Boca”, editura Agaton, 2004

Manastirea Ramet (Alba)

Marsul lui Iancu

“Copiii - scolari sa se culce la ora 10″

Un coleg de serviciu, Radu C., s-a dus la Parintele Arsenie Boca pentru ca avea mari probleme cu sotia lui, fiind foarte nervoasa. Si i-a spus Parintelui Arsenie ca nu stie ce sa mai faca cu ea. Parintele îi spune:
- Ma, câti copii aveti?
- Unul Parinte, ca viata îi grea si nu am cu ce sa-i cresc.
- Ma, nu unu-doi, ci patru-cinci copii sa ai ma, ai înteles?!
Omul a plecat suparat fara sa spuna un cuvânt, si când a ajuns în dreptul usii bisericii sa dea sa iasa afara, Parintele i-a strigat tare:
- Lasa ma copiii sa vina, nu unu-doi, ci patru-­cinci ma, ca daca nu va înnebuni, ma. Sa tii minte ce ti-am spus!
Desigur ca acest avertisment l-a îngrozit. Ajuns acasa, i-a spus nevestei ce i-a spus Parintele. Astazi, au cinci copii, iar sotia lui este cât se poate de linistita, de calma, se înteleg foarte bine si au si cu ce sa îi hraneasca pe copii. Au tot ce le trebuie. (Bogdan Juncu - Fagaras)

Sfaturi si îndemnuri ale Parintelui Arsenie:

- Parul pe ochi la baieti si fete le strica si mintea.
- Copiii - scolari sa se culce la ora 10 (22) seara si sa se scoale la ora 5 dimineata, ca sa poata învata. Si sa se fereasca de prieteniile rele. [numai în timpul somnului dintre orele 22-24 organismul uman produce un hormon de crestere si refacere a celulelor. Când dormim în afara acestor ore, celulele (si organismul întreg) se odihnesc, dar nu se repara, nu se refac. Rezultatul: cei ce nu dorm între 22-24, îmbatrânesc mai repede si nu au detenta (spontaneitate) fizica si mentala]
- Examenele se iau mai usor în stare de înfrânare, de castitate, pentru ca se convertesc mai usor energiile în inteligenta. Se stie ca marii savanti îsi convertesc, endocrin, energia lor aproape total si nu au avut nevoie de femeie.

“Marturii din Tara Fagarasului despre parintele Arsenie Boca”, editura Agaton, 2004

“Educatia unui copil se da în timpul sarcinii”

I-am spus Parintelui Arsenie ca fratele e bolnav de nervi si a zis: “Mai, mosteneste pe un bunic betiv. Acestea sunt urmarile la betie iar educatia unui copil se da în timpul sarcinii. Cât este copilul în pântecele mamei, atunci se da educatie. Daca mama în timpul sarcinii fumeaza si bea, ala va iesi precis un destrabalat. Daca se duce la opera sigur îi place muzica, îi place arta. Daca va merge la biserica, copilul respectiv va merge la biserica”.

De multe ori veneau copii la 14 ani cu mustata si când îi vedea spunea ca în timpul sarcinii sotul nu are voie sa aiba relatii cu sotia. Daca în timpul sarcinii sunt relatii din astea, atunci ei nasc si cresc magari. Sunt expresii dure, dar asta e realitatea.

O cunostinta de a mea a înfiat un copil, un nepot. Era de vreo 5 anisori. Acest copil era foarte-foarte rau si doamna respectiva a luat copilul si s-a dus la Parintele si când a vazut Parintele copilul, a pus mâna pe capul lui si i-a spus asa: “Nu te mai chinui mai, acest copil a fost zamislit într-o zi de sarbatoare si asa va ramâne” si într-adevar acum este în vârsta si asa este de rau! (Ana Ritivoiu, Sibiu)

“Marturii din Tara Fagarasului despre parintele Arsenie Boca”, editura Agaton, 2004

Stelian Crăciun, alias Cedry2k – Un cântăreţ rap ce L-a descoperit pe Dumnezeu

Un nou record de vizitatori

În luna august, blogul hermanvlad.wordpress.com a bătut, pentru a treia oară consecutiv, recordul de vizitatori. Astfel, luna trecută, pe blog au intrat 7,985 de vizitatori (o medie de 258 de vizitatori pe zi), faţă de cei 6,919 din iulie şi cei 5,001 din iunie.