Părintele Arsenie Boca – maestru spiritual sau duhovnic ortodox?!

În societatea “modernă” de azi apar, în cadrul unor erezii si secte contemporane, noi curente, mai mult sau mai putin neo-păgâne amestecate cu crestinism si nationalism. O parte dintre acestea susțin că părintele Arsenie Boca a fost un mare maestru spiritual în sensul ezoteric. Folosindu-se de imaginea părintelui Arsenie Boca, se doreşte inducerea în eroare a omului simplu si încovoiat de griji ce nu cunoaste foarte bine învăţătura ortodoxă.

Erezia este abaterea de la dreapta învăţătură şi de la  dogmele  Sfintei Biserici Ortodoxe. Printre ereziile contemporane întâlnim: credinţa conform careia mântuirea nu este doar în Biserică şi că nu e nevoie să fii ortodox ca să te mântuieşti; credinţa că e suficient sa fii creştin, religios, credincios, mistic, spiritual etc., fără a fi ortodox ca să te poţi mîntui; credinţa şi afirmarea ideii că Hristos a fost un mare învăţat, un mistic, un iluminat, un înţelept, un guru, un iniţiat cu puteri paranormale, oculte, vrăjitoreşti, un şef spiritual, un fel de mare şaman venit din ceruri astrale, o strălucită personalitate a umanităţii, maestru spiritual, şi nu însuşi Dumnezeu-Cuvîntul.

Păgânismul e religia celor care au mai multi dumnezei (idoli, zeități etc.) creați de mână omenească. Acestea erau întâlnite la romani, in religiile asiatice (budism, hinduism etc.) si la diferite popoare mai vechi. Majoritatea religiilor închinătorilor la zei nu au un dumnezeu personal ci un dumnezeu impersonal care este o energie, o entitate, o fortă a binelui si una a răului față de care nu se poate raporta ca stare de păcătoșenie.

Neopăgânii din România fac un amestec sincretist între religiile tibetane, dacismul si sentimentul national, ezoterism, panteism, crestinism etc. pretinzând că la baza acestor practici este lucrarea unui dumnezeu impersonal care este o forță a binelui. Dacă dam o simpla cautare pe google găsim pe siteurile si blogurile ezoterice informatii despre biserici si mănăstiri ortodoxe din Romania sau muntele Athos, imagini si citate din marii duhovnici români, în mod deosebit părintele Arsenie Boca, intercalate cu citate ale samanilor tibetani, legende despre daci si anunturi de cursuri ezoterice. Pe aceste site-uri (bloguri) se pot găsi texte atribuite unor duhovnici ortodocsi cum ar fi “Învățături de taină ale părintelui Arsenie Boca”, “Profeții necunoscute ale părintelui Arsenie Boca”, “Ultima scrisoare a părintelui Justin Pârvu” etc., dar care nu sunt în duhul acestor părinți. În urma unor verificări am constatat că nu există nici o dovadă care să ne convingă că acestea ar fi scrise sau mărturisite de cei doi duhovnici pomeniți, ci doar în numele lor s-au alcătuit anumite texte care au circulat pe site-urile ezoterice din România. Cu atât mai mult, am primit asigurările personalului monahal de la mănăstirile Prislop, Sâmbăta de Sus și Petru Vodă că acele texte sunt contrafăcute de persoane necunoscute.

Astfel, în cercurile ezoterice, părintele  Arsenie Boca  apare ca: “una din multele  fiinţe înzestrate cu excepţionale calităţi de îndrumători spirituali. Integrate fiind în planurile divine de salvare a celor care sunt pregătiţi, aceste mari spirite creează gigantice curente spirituale care îi antrenează în curgerea lor pe cei, tot mai mulţi, care simt în ei chemarea lui Dumnezeu. Dincolo de faptul că s-a format şi a trăit în sânul cultului creştin ortodox, Părintele Arsenie era un spirit universal şi superior. Prin ceea ce propovăduia îi îndemna pe numeroşii oameni care îi cereau îndrumarea şi sprijinul să caute acea înţelegere superioară pe care “o câştigăm numai în spiritul liber al lui Iisus”.

Avem de a face cu o perspectiva eshatologica –  legată de sfârşitul vieţii pământeşti şi viaţa sufletului dupa moarte: se sustine teoria karmei si reîncarnarii. Este o concepţie promovată de curentul new-age, care este şi sursa de inspiratie pentru acest tip de “învățături”.

Dar ce  spunea părintele Arsenie Boca despre reîncarnare, dupa cum a fost punctat de pr. Nicolae Streza, un ucenic al sau, în cartea Catisme ale  Parintelui Arsenie Boca pe muntele Athos, este redat aici: “Reîncarnarea (indiană) se referă la oameni – şi deosebirea între om şi înger este o deosebire de natură, nu numai de desăvârşire. Deci oamenii, forţaţi de karma, trebuie să se renască în vieţi succesive, să-şi ispăşească vinovăţiile din vieţile trecute, până când încercând să se dezlipească de dorinţa vieţii nu mai contractează legături care să-i reclame la ispăşire. Purificarea aceasta se face automat şi necesită perioade de zeci de mii de ani. Dacă doctrina aceasta ar exprima adevărul, toată iconomia, mântuirii omului descoperită nouă prin Iisus Hristos, ar fi inutilă. Mântuirea ar fi automată, iar venirea lui Iisus n-ar mai fi avut rost. Dar fiindcă a venit Iisus şi a pus cu adevărat problema măntuirii omului, reîncarnarea, deci mântuirea automată, nu are nici o bază în Revelaţie. O mai spune şi Sfântul Pavel: „Este rânduit oamenilor o dată să moară, iar după aceea să fie judecaţi” (Evrei 9, 27). Deci nu este rânduit să fie vieţi şi morţi succesive.
Un alt ucenic al parintelui Arsenie Boca, preotul Petru Vanvulescu din Sibiu, ne spune ca acesta nu a acceptat niciodata credinta in reincarnare si nici nu a fost de acord vreodata cu ezoterismul. Marturiile cele mai vii in acest sens le gasim in scrierile parintelui Arsenie Boca cum ar fi “Cărarea imparatiei” unde parintele vorbeste clar despre credinta in inviere: “Cel ce a inviat in sufletul sau cunostinta si iubirea de Dumnezeu, cata vreme era pe pamant, acela a inviat pentru vesnicie”, “Iubirea e calea cea mai scurta si mai presus de orice cale, spre desavarsire. Printr-insa avem inlauntrul nostru Imparatia Cerurilor”, “Marturisirea lui Dumnezeu cu pretul vietii este pretul invierii oamenilor intru sfinti”.

In ceea ce priveste confuzia pe care o fac acesti inselati spunand ca Ilie este acelasi cu Ioan Botezatorul, trebuie facuta o distinctie si anume: Ioan a fost inaintemergatorul primei veniri a Mantuitorului Hristos in timp ce despre Ilie ni se spune ca este inaintemergător al celei de-a doua veniri a lui Iisus Hristos, al zilei celei înfricoşate a Domnului, pe la coptul neghinei pământului. Despre judecata sufletelor se vorbea si în Vechiul Testament: „Iată, Eu vă trimit pe Ilie Proorocul, înainte de a veni ziua Domnului, cea mare şi înfricoşată” (Maleahi 3, 23-24)”. Adeptii ereziei reîncarnării sustin ca Ioan si Ilie ar fi aceeasi persoana, acelasi “suflet”. Răspunsul dat de Ioan este clar. Ioan nu este Ilie. Ioan a venit doar în duhul lui Ilie. Aceasta o lămureste părintele Nicolae Streza explicand că dacă într-o Biserica doi oameni au acelaşi dar de la Duhul Sfant de a lucra sau gândesc la fel o anumită problemă se spune ca sunt în acelasi duh. Aşa este şi cu Ilie şi Ioan. De aceea apare ca o contradicţie atunci când Ioan afirma că el nu este Ilie iar Iisus afirma că Ioan este Ilie ce trebuia sa vină. Problema aceasta trebuie privită în contextul Bibliei şi nu în contextul unui verset sau capitol interpretat forțat într-o anume direcție.

Tot părintele Arsenie spunea în cartea  Cărarea Împărăţiei următoarele: „este o singură cale senină: trăirea învăţăturii creştine, în toată adâncimea ei şi în toată sinceritatea noastră” . Viața de apoi nu este o renaștere sau o reîncarnare într-un alt corp aici pe pământ. Ea este fie suferință veșnică în iad (Matei 25.46), fie viață veșnică în cer, cu Iisus, care a murit, astfel încât să putem trăi veșnic împreună cu El. Asupra acestui lucru ar trebui să ne concentrăm atenția în viața noastră pe pământ.

Apostolul Pavel a scris în Galateni 6,8-9: „Cine seamănă în firea lui pământească va secera din firea pământească putrezirea; dar cine seamănă în Duhul va secera din Duhul viața veșnică. Să nu obosim în facerea binelui; căci, la vremea potrivită, vom secera, dacă nu vom cădea de oboseală.” Acelasi apostol, in epistola catre Efeseni 2;8-9, ne spune: „Căci prin har ați fost mântuiți, prin credință. Și aceasta nu vine de la voi; ci este darul lui Dumnezeu. Nu prin fapte, ca să nu se laude nimeni.” Prin urmare, vedem clar cum conceptul de reîncarnare și karma este incompatibil cu ceea ce ne învață Biblia despre viață, moarte și semănatul și culesul vieții veșnice.

În încercarea lor de a face prozelitism, folosindu-se de numele părintelui Arsenie și de credința poporului român, ezoteristii pătează în mod nedrept imaginea marelui duhovnic din Ardeal și creează implicit un fals patriotism cu devieri spre păgânism.

Părintele Eftimie Mitra de la schitul “Sfintii Români”, în apropierea cetății Sarmizegetusa Regia, spune: “La baza curentului neopăgân din România, întâlnit foarte frecvent în cercurile ezoterice, stă viciul mândriei, părerea de sine că ești mai paranormal, mai presus decât cel de lângă tine, ideea pătimașă care iti induce starea de cădere duhovnicească înălțându-te pe tine că esti mai deosebit decât ceilalți. De aceea ei preferă să aibă un dumnezeu impersonal, pentru că la un astfel de dumnezeu nu te poti raporta. Un dumnezeu impersonal nu te poate judeca pentru căderile în păcat sau pentru abaterile de la credință, practic ei nu au nici un crez bine definit. Credința în reîncarnare le dă posibilitatea de a mai trăi o viață și încă una, și mai multe, în care să se manifeste cum vor și astfel nu e nevoie să se gândească încă din lumea aceasta la păcat. Tocmai de aceea refuză să creadă în existența unei judecăți după moarte. Totul e o înșelare în care se complac pentru că așa le place. Prin modul în care își fac propaganda se vede că sunt iresponsabili și vicleni. Pretind că sunt ortodocși, fac pelerinaje la mănăstiri, dar, indirect, încearcă să scoată omul din Biserică spunând că mântuirea e și fără Biserică, încercând să imprime adepților neîncrederea în preoți și dependența totală de gândirea acelor guru care dau norme de gândire New Age-iste“.

Sintagma: suntem rânduiți să murim o singură dată, înseamnă că oamenii se nasc o singură dată și mor o singură dată. Nu există un ciclu nesfârșit de viață, moarte și renaștere, idee inerentă în teoria reîncarnării. În al doilea rând, afirmă că, după moarte, vom sta în fața judecății, însemnând că nu există o a doua șansă, așa cum, în reîncarnare și în karma, există șansa de a trăi o altă viață mai bună. Ai o singură șansă la viață, de a trăi potrivit cu planul lui Dumnezeu, și atât.

Închei cu un îndemn din pericopa evanghelică pentru cei rătăciţi, cuprinsi de eresuri, la a lua seama: “Ce-i va folosi omului, daca va castiga lumea intreaga, iar sufletul sau il va pierde? Sau ce va da omul in schimb pentru sufletul sau?” (Matei 16:26)

prof. Nicolae Dragomir,
Timisoara, iunie 2014 | Astradrom