Poezie compusă de Pr. Stavr. Constantin Catana
Moș Gheorghe cel smerit,
La Văratec a venit.
Ca să șadă pe vecie
Și la toți pildă să fie.
În viață cât a trăit
Nimic n-a agonisit
Ceaslovul și Psaltirea
Asta i-a fost bogăția.
De-acasă când a plecat,
El nimic nu a luat.
Și-a lăsat tot ce-a avut
Casa, plugul și dor mult.
Casa, pentru copii și soție
Plugul de arat în vie,
Dorul pentru Dumnezeu
Ca să nu le fie greu.
Pe deal, văi și pe coline
A umblat cu rugăciune,
Și nu și-a întinat viața
Nici seara, nici dimineața.
Chiar și-atunci când bătea vântul,
El își îndulcea Cuvântul
Cu rugă la Dumnezeu
Și cu gând curat mereu.
Cine i-a știut răbdarea,
Foamea, setea și lucrarea,
Truda cu nesomn în noapte
Și frigul pe de-o parte?
El, desculț mergea și iarna
Și nu purta grijă toamna,
Ca să-și pună în cămară
Poamele cele din vară.
El își punea grija lui
Toată-n mila Domnului
Și în ruga Sfinților
În nesomnul nopților.
El a fost om ca și tine,
Nu a stat în mănăstire,
Nu a fost călugărit,
Doar, un credincios smerit.
Însă a fost pildă vie,
Pentru cei din mănăstire,
Căci a fost în el tot harul,
Dulce și-a făcut amarul.
Sub grija lui Dumnezeu
El n-a simțit niciun greu
Și cu rugă către Sfinți
Avea picioare fierbinți.
Pe unde punea piciorul
Se mira pe cale omul.
Ce mergea pe urma lui
Vedea raza soarelui.
N-a umblat fără de rost
În viața lui, cât a fost.
Și, cu firea lui plăpândă
Mângâia cu mâna blândă.
Pe omul pe care-l vedea
Muncind și cu trudă grea
Astă vorbă i-o spunea:
Să te rogi cât ai putea!
Și-ai să vezi că Dumnezeu
O să te scoată din greu
Și cu mila Sa cea Sfântă
O să-ți dea și pâine multă.
Și, Moș Gheorghe nu-i uitat
Pururea e căutat
De cel credincios profund,
Ce pe sfinți îi poartă-n gând.
Trebui-ne-ar viața lui,
În slujirea Domnului,
S-avem candela aprinsă
Din rugăciune încinsă.
Căci pe vârful muntelui
Se găsește urma lui,
Pe cărări de mănăstiri,
Despre el sunt povestiri.
Că Moș Gheorghe cel sărac
A fost ca floarea de mac.
Și pe ploaie, și pe vânt,
A pus lacrimi pe pământ.
Ca din ele să rodească
Viața sfântă, îngerească.
Tot omul să i se-nchine,
Cu rugă, cum se cuvine.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu