Parintele Rafail Noica: "Ortodoxia este răspunsul lui Dumnezeu"

Iată vedem un Apus, care de 1000 de ani nu a mai cunoscut Biserică, de când Roma s-a despărţit de Biserică, şi a căzut în erezia, socotesc eu, cea mai cumplită din istorie. Am „văzut” pe pielea mea cum Apusul a suferit din această erezie, în mii de feluri: am văzut în literatură, am văzut în toată cultura apuseană, am văzut-o în politică, am văzut-o în toate lucrurile cu care am avut de-a face. Totuşi, acum, Apusul, în mare măsură, vine la Ortodoxie, sau poate nu în măsură aşa mare, dar în comparaţie cu ce a fost în istorie, în orice caz mai mare decât oricând.

10 motive pentru a nu face un avort

de Kristi Burton Brown, 10 noiembrie 2013

1) Implică tragedia

Uneori, circumstanțele unei sarcini sunt tragice. Poate că femeia a fost violată. Poate că fătul a fost diagnosticat cu o afecţiune. Sau sănătatea femeii ar putea fi pusă în pericol.Însă o tragedie nu acoperă o alta. Nu ştergem efectele unui viol ucigând un copil. Nu vindecăm un bebeluş luându-i viaţa. Şi nu putem evita toate problemele de sănătate evitând realitatea unei alte fiinţe umane.

Femeile care au fost violate trebuie îngrijite cu compasiune. Dar grija plină de compasiune nu include executarea pruncului. Părinţii care se confruntă cu un diagnostic prenatal dificil trebuie să primească dovezi clare şi să fie direcţionaţi spre persoane cu experienţă. Ei nu trebuie forţaţi să aleagă avortul, ci să li se dea șansa de a sfida şansele mici ce li se oferă. Femeile cu sarcini de mare risc trebuie tratate de personal medical calificat. Însă tratamentul nu trebuie să includă uciderea deliberată a copilului. (Dacă un bebeluş moare pe durata tratamentului urmat de femeie – adică în timpul chimioterapiei pentru cancer, îndepărtarea unei sarcini extrauterine, etc. – acesta nu se clasifică drept avort.)

Parintele celor rataciti. Cum a salvat un preot vietile unor tineri dependenti de droguri si alcool

Gherasim Iscu pe patul mortii: "Nu vă temeţi, Hristos este aproape, cercetează lumea"

În patul de alături îşi dădea sufletul arhimandritul Gherasim. Venise în stare gravă de la Canal, unde fusese unul dintre stâlpii rezistenţei. În seara aceea a Naşterii Pruncului Iisus el a fost luat la cer. A plecat neclintit în credinţă. Neavând cu ce-l îmbrăca, căci rufele sale erau ude de transpiraţie, Valeriu a oferit hainele lui şi a păstrat pentru sine pe ale părintelui.

- Acestea sunt hainele mele monahale! a zis el emoţionat. Cu ele să mă înmormântaţi!

***

În camera 4 erau atunci aşezaţi, printre alţii, arhimandritul Gherasim Iscu, lângă el un evreu şi fost politruc sovietic, acum sionist, în fine, Ion, prietenul meu din Piteşti, care era foarte bolnav. Pe partea dreaptă a camerei, într-un pat era Valeriu, fratele meu cel mai drag. Ion şi părintele Gherasim se găseau în stare gravă. [...]

Pr. Gheorghe Anitulesei - Potrivnicul diavol

Tabara de Craciun - Oasa 2012 O.T.S. (Dalbe flori)

Părintele Arsenie Boca - Cugetări la Naşterea Domnului

Nici frică nimicitoare, nici răzvrătire; nici prăvălire apocaliptică, nici explozie necumpănită, ci mirare plină de sfială, înfiorare plină de smerenie, bucurie senină, a unei intimităţi negrăite.

Iată îngerii cerului vestesc făpturii minunea: astăzi Dumnezeu S-a pogorât pe pământ. Nu în vijelie distrugătoare, nici în tunetul nimicitor al mâniei Sale. Nu în prezenţa atotputerniciei, nici în focul mistuitor care topeşte zidirea. Astăzi cerul se uneşte cu pământul, nemărginirea se toarnă în mărginire, veşnicia se îmbracă cu vremelnicia, atotputernicia se îmbracă cu neputinţa, Cel nevăzut e purtat în braţe de o fecioară.

Astăzi, Cel ce se îmbracă cu lumina ca şi cu o haină, se învăluie întru smerenie, Cel ce cuprinde cu palma marginile lumii, se face prunc; Cel ce împodobeşte cerul cu stele, se culcă într-o iesle de dobitoace.
- Locul cel mai curat pe care L-a găsit pe pământ.

Creerii lui Eminescu

De Dr. Al Tălăşescu.

În schiţa lui Caragiale „În Nirvana” pe care “Românul” de la 13/26 Iunie c. a publicat-o din nou după 24 ani de la prima ei apariţiune, ingeniosul scrutător al sufletelor pătimaşe descrie cu pana sa măiastră împrejurările în cari descoperise primele licăriri geniale ale lui Eminescu.

La moartea poetului, marele dramaturg îi făcea apoteoza adolescenței sale!

 Nirvana!.., Caragiale într-adevăr credea în Nirvana lui Eminescu, căci sufletele mari nu cu­nosc obstacole în căutarea semenilor lor dispăruţi până și dincolo de stele. Astăzi însă, când însuși Caragiale a plecat pe calea Nirvanei putea-va oare să regăsească în vecinica lui fericire acel cap de copil coborît din icoană? Ori va trebui să renege ce scrisese atunci cu toată credința sufletului său, exclamând: „Nu, nu, Eminescu nu se găseşte în Nirvana, sufletul lui cinstit și schilodit e încă tot un suflet pribeag lipsit de fericire!?” Nirvana este îndestularea perfectă a vieţii spirituale superioare, în aşa mod ca ea să poată trece în culmea fericirei direct la nemurire. S’a realizat oare această binefacere superioară a lui Eminescu? Putut-a trece el oare în Nirvana fără să i se fi împlinit ceea ce dorea cu atâta ardoare în Variantele lui cari sunau ca un suprem cântec al lebedei:

IPS Bartolomeu Anania: "Toleranta trebuie să functioneze până în clipa când începe abuzul"

Ce ne oferă Europa?

IPS Bartolomeu Anania

Am meditat mai adânc gândindu-mă la vremurile noastre, dacă nu cumva procesul de admitere a României în Europa se prelungeste, dacă nu cumva viziunea dostoievskiana a mers dincolo de comunism. Dumnezeu ne-a ajutat si am scăpat de povara comunismului, prin jertfele din Decembrie '89, intrând într-o altă era. Iată însă că avem o altă perspectivă: dacă ne-am confruntat cu Răsăritul bolsevic, de data aceasta ne îndreptăm cu fata către Occidentul european - care se autodefineste drept "Europa" însăsi si care ne invită să intrăm în ea, ca si cum noi n-am fi fost niciodată europeni.

În privinta aceasta - dacă trebuie să fac o paranteză si vreau să o fac - doresc să afirm că noi am fost întotdeauna europeni si că nu poate fi vorba de o "intrare" a noastră în Europa, ci de regăsirea noastră în Europa, sau mai precis de regăsirea Europei în noi.

Mitropolitul Petru Movilă, apărătorul întregii Ortodoxii.

Ioniţă APOSTOLACHE / în Ziarul Lumina - Duminică, 21 Decembrie 2008

Mare teolog şi cărturar, destoinic conducător al Bisericii Ortodoxe, mediator neîntrecut între Răsărit şi Apus, Sfântul Ierarh Petru Movilă este una dintre cele mai reprezentative figuri ale Ortodoxiei din secolul al XVII-lea. Pentru viaţa sa aleasă şi pentru osteneala jertfelnică cu care a slujit Biserica, Petru Movilă, mitropolitul Kievului, a fost trecut în rândul ierarhilor sfinţi şi este prăznuit de Biserică în ziua de 22 decembrie a fiecărui an.

Sfântul Ierarh Petru Movilă, mitropolitul Kievului, este venerat de români cu mult timp înainte de canonizarea sa, pentru pilda de credinţă, înţelepciune şi demnă slujire arhierească.

Mitropolitul Petru Movilă a fost un mare dar duhovnicesc pe care l-a făcut neamul românesc întregii Ortodoxii.

Parintele Arsenie Boca, in calendarul pe 2014 al Manastirii Sfantul Herman din Alaska

Intregul calendar se poate comanda de aici

Ioan Ianolide despre paza minții

Omul neinteriorizat nu poate fi un om duhovnicesc. Dru­mul de la minte la inimă, de la lumea exterioară la cea interioară este cel mai lung, mai complex şi mai ademenitor drum pe care-l poate parcurge omul în viaţă. Începutul lui este războiul nevăzut al gândurilor.

Deosebirea gândurilor se face prin harul care luminează mintea, har primit prin Taina Botezului şi ascuns potenţial în adâncul minţii. În minte se dă războiul dintre gânduri. Ele pur­ced din ”inimă”, aceasta fiind ”subconştientul”, partea cea mai profundă, mai cuprinzătoare, mai tainică a minţii. În ea sălăşlu­ieşte harul Duhului Sfânt, al lui Hristos Dumnezeu.

Deşi este o singură ”inimă”, totuşi ea are o componentă bună şi una rea: partea bună este lăcaş al gândurilor bune, al vieţii cu­rate şi al lui Dumnezeu, iar partea rea este lăcaş al senzualis­mului, al patimilor şi al satanei[2]. Conştiinţa omului sesizează la nivelul minţii duhurile din inimă care o inspiră – bune ori rele – şi atunci mintea se concentrează în sine şi caută locul ini­mii pentru a o curăţi.

Concertul de colinde de la Catedrala Episcopala Sf. Treime Baia Mare (2013)

Prea tarziu

Monahul Filotheu Balan: "Suntem crestini doar cu numele"

Parintele Arsenie Boca despre viata infranata

Cine sunt europarlamentarii romani care au votat pentru asa-numitul "Raport Estrela"

Cine sunt europarlamentarii romani care au votat pentru asa-numitul "Raport Estrela" (nu de alta, da la anu' is iar alegeri si sa stie si "prostimea" cat bine ii vor cei pe care i-a trimis direct sau indirect in "civilizatia" europeana):

PNL: Norica Nicolai, Ovidiu Silaghi, Renate Weber.
PSD: Victor Boştinaru, Corina Crețu, Minodora Cliveti, Viorica Dăncilă, Ioan Enciu, Ioan Mircea Pașcu, Dan Claudiu Tănăsescu.

Iata si ce ar fi prevazut acest raport daca ar fi fost aprobat (din fericire nu s-a intamplat):

liberalizarea totală a avortului, prin relaxarea legislației restrictive (acolo unde aceasta mai există) și eliminarea procedurilor administrative de temporizare (consiliere, timp de așteptare). Accesul la avort să se facă imediat și fără obstacole;

Cea mai veche icoană a Mântuitorului Hristos de tipul Pantocrator

Aceasta este cea mai veche icoană a Mântuitorului Hristos de tipul Pantocrator.

Datează din sec. VI-VII şi se păstrează la Mănăstirea Sfânta Ecaterina din muntele Sinai.

Ştiaţi că…

... primii creştini îşi mărturiseau păcatele?

Citim în cartea Faptele Apostolilor că după ce duhul cel rău dintr-un demonizat i-a pedepsit exemplar pe cei 7 fii ai preotului iudeu Scheva care încercau să folosească numele lui Iisus, pe Care-l propovăduieşte Pavel, ca pe o formulă magică pentru a alunga duhurile rele, frică a căzut peste toţi locuitorii din Efes şi mulţi dintre cei ce crezuseră – deci dintre creştini – veneau ca să se mărturisească şi să spună faptele lor (cf. Fapt. 19, 13-18). Despre mărturisirea păcatelor mai citim în Biblie şi la Mat. 3, 6, Iac. 5, 16, 1 Ioan 1, 9 etc.

... cea mai veche cântare bisericească datează de la sfârşitul secolului al III-lea?
Este vorba despre un imn creştin cu notaţie muzicală care se păstrează pe un papirus descoperit în anul 1918 la Oxyrhynchus, oraş din Egiptul Inferior, papirus care acum se află în Biblioteca Sackler de la Oxford.
Textul grecesc, cu uşoare interpolări, s-ar traduce astfel:
Să fie linişte,
Să nu mai strălucească stelele luminoase,
Să se astâmpere vânturile şi râurile zgomotoase;
Şi lăudând noi pe Tatăl şi pe Fiul şi pe Sfântul Duh,
Toate puterile să răspundă „Amin, Amin”.
Împărăţii, de-a pururi lăudaţi şi-L slăviţi pe Dumnezeu,
Singurul dătător a toată bunătatea. Amin. Amin.

Constanta Ianolide despre Ioan Ianolide: "Era aşa de blând și de bun…"

În toamna anului 2012 doamna Constanţa Ianolide, soţia lui Ioan Ianolide, legatarul testamentar al lui Valeriu Gafencu, a vizitat Mănăstirea Putna. Am rugat-o să ne spună câteva cuvinte despre soţul ei.




Ionel a ieşit din închisoare la 2 august 1964. La 2 martie 1965 a venit la noi să o viziteze pe mama mea pe care o cunoscuse cu câteva luni în urmă. Aşa m-a cunoscut şi pe mine. A fost o vizită de câteva ore şi a doua zi a vrut să stea de vorbă cu mine. Ne-am plimbat în parcul Herăstrău şi mi-a spus că vrea să se căsătorească cu mine căci atunci când a intrat în casă şi a dat cu ochii de mine o voce i-a spus: Asta este! Am depus actele pentru căsătorie şi pe data de 7 aprilie 1965 am avut cununia civilă la Bucureşti şi pe 30 aprilie cununia religioasă la Dobroteşti.

Ioan Ianolide: "Rugăciunea este vorbirea omului cu Dumnezeu"

Rugăciunea este vorbirea omului cu Dumnezeu.

Consecinţele rugăciunii se răsfrâng peste toată viaţa omului şi omenirii. Fără rugăciune omul e fiară şi omenirea junglă. Dacă rugăciunea nu e eficace uneori ea nu trebuie părăsită ci îmbunătăţită. Rugăciunea tinde să devină o stare permanentă, adică toată viaţa să fie petrecută conştient în faţa lui Dumnezeu ca un dar al Său.

Muncind – să te rogi, gândind – să te rogi. Să te rogi în orice clipă, la bucurie şi la durere. Rugăciunea îţi oferă mulţumire sufletească, pace, energie, înţelepciune, capacitatea creatoare şi mai deosebit – desăvârşirea în spirit. O rugăciune scurtă o poate repeta oricine: „Doamne miluieşte” ori „Doamne miluieşte-mă pe mine păcătosul” ori „Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă pe mine păcătosul”. Amin.

Ioan IANOLIDE

Părintele Gheorghe Calciu: „O parte a Bisericii ortodoxe din ţările comuniste a adormit somnul de veci al martirajului, cealaltă parte a adormit somnul conştiinţei”

Uriaşul adormit

În 1826, apărea cartea lui Jonathan Swift, intitulată Călătoriile lui Gulliver.Cartea publicată anonim a cunoscut un succes imediat. Cititorii şi criticii au gustat satira, copiii au luat-o ca pe o poveste, interpretatorii au văzut în ea diferite simboluri.

Cea mai comună interpretare era tema uriaşului adormit. Fără îndoială lucrarea lui este cu mult mai subtilă, plină de simboluri şi de aluzii la viaţa politică şi socială a contemporaneităţii lui, dar aplicabilă tuturor epocilor şi numeroaselor situaţii până astăzi. Mă interesează partea călătoriilor lui Gulliver care se referă la ajungerea lui în ţara piticilor. Nu pentru a face o analiza a cărţii, mai subtilă sau mai grosolană faţă de alţi comentatori, ci pentru similitudinea cu starea socială şi politica actuală din România şi din alte părţi ale lumii.

Gulliver naufragiază pe o insulă şi, epuizat de efortul făcut pentru a atinge înotând ţărmul, adoarme greu. Se trezeşte legat cu mii de fire foarte subţiri dar rezistente şi nu mai putea face nicio mişcare. Insula era locuită de pitici, aceştia îl legaseră aşa de straşnic. E târât până aproape de palatul regelui piticilor şi ajunge să cunoască toate intrigile şi acţiunile din ţară, ajungând un favorit al regelui şi chiar al poporului. Organizarea ţării era absolut ca a oricărui stat european, cu cele bune şi cele rele şi el s-a implicat în toate, chiar şi în războiul cu insula de pitici vecină, pe baza unui conflict vechi şi nerezolvat. Conflictul era următorul: piticii lui Gulliver ciocneau oul la capătul gros, iar ceilalţi la capătul subţire. Prin forţa lui Gulliver şi prin participarea lui directă la război, adversarul a fost înfrânt, ciocnirea oului la capătul gros a triumfat şi Gulliver a plecat de acolo lăsând în urma lui o lume a piticilor pacificată pe baza acceptării spargerii oului numai la capătul gros.

Demonul atacă îndeosebi mintea

"Trei Craciunuri" - Documentar despre Ioan Ianolide

Filmul "Trei Crăciunuri", un documentar scenarizat după scrierile lui Ioan Ianolide, ilustrează drama vieţii unuia dintre supravieţuitorii închisorilor comuniste, povestită din perspectiva sărbătorii Crăciunului. 30 de ani fracţionaţi în trei momente aparent nesemnificative, care aveau să devină clipe suspendate undeva între moarte şi viaţă. Un Crăciun al copilăriei, un altul petrecut între zidurile groase ale închisorii şi un al treilea trăit după eliberare. Trei momente în care dimensiunea hristică accede dimensiunea umană - o poveste candidă despre naşterea întru Hristos.

Realizator: Cristina Chirvasie
Invitaţi: Sorin Lavric, scriitor şi publicist; Demostene Andronescu, fost deţinut politic; pr. prof. Nicolae Bordaşiu; pr. prof. Gheorghe I. Drăgulin; preot Gheorghe Boguş; arhimandrit Gavriil Burzo.

Documentarul a fost prezentat şi în cadrul festivalului "Martor" (9 februarie 2013), un ciclu de conferinţe dedicat marturisitorilor creştini anticomunişti organizat în fiecare an la Paris de Mitropolia Ortodoxă Română pentru Europa Occidentală şi Meridională.

Prima mănăstire ortodoxă din Baia Mare

(Material apărut în Glasul Maramureşului, în data de 12 decembrie 2013)

În Baia Mare, pe strada Viilor, a început construcţia primei mănăstiri ortodoxe din oraş, cu hramul “Schimbarea la faţă”.

Mănăstirea este una de maici, iar în prezent se lucrează la casa monahală, care este din lemn, în stil maramureşean. Până la finalizarea lucrărilor, Sfânta Liturghie se săvârşeste, în fiecare duminică şi sărbătoare de la ora 10.00, într-un mic paraclis.

Incredibil: TVR, amendată cu 50.000 de lei de CNA pentru colindul “antisemit”

Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA) a decis, în şedinţa de joi, să amendeze cu 50.000 de lei Societatea Română de Televiziune (SRTv), din cauză că pe TVR 3 şi TVR Cluj a fost difuzat, pe 6 decembrie, un colind antisemit, care a încălcat legislaţia audiovizualului.

Decizia a fost luată joi de CNA, la propunerea Laurei Georgescu, preşedintele Consiliului, cu şapte voturi “pentru” (Laura Georgescu, Florin Gabrea, Lorand Turos, Narcisa Iorga, Monica Gubernat, Cristina Trepcea şi Radu Călin Cristea) şi un vot “împotrivă”, scrie Mediafax.

Emisiunea în care ansamblul “Dor Transilvan” a colindat, a fost supravegheată de Adrian Rozenberg, urmaşul unui supravieţuitor al Holocaustului.

Napoca News

Parintele Gheorghe Calciu: "Niciun partid politic nu are nevoie de oameni cinstiţi care să spună în Parlament: Opriţi ticăloşia!"

"Biserica trebuie să se implice, în condiţiile actuale de nemernicie, în viaţa socială şi politică, dar nu în sensul politicianismului, nu în sensul de a susţine un anumit partid - toate sunt CORUPTE - nici măcar în sensul de a-şi forma un partid al ei, de oameni corecţi, muncitorim nedornici de îmbogăţire.

Armata aceasta a Bisericii are sute de mii de oameni vrednici, neînregimentaţi politic, credincioşi, care se spovedesc şi ţin posturi şi participă la slujbe cu regularitate, tineri valoroşi şi bătrâni înţelepţi care n-au nicio şansă de a-şi pune calităţile lor în slujba semenilor, fiindcă niciun partid politic nu are nevoie de oameni cinstiţi care să spună în Parlament: Opriţi ticăloşia!" 

Părintele Gheorghe Calciu

Cel mai bogat rus şi-a vândut averea şi trăieşte ca în Biblie

German Sterligov, al doilea milionar oficial al Rusiei de după căderea URSS, candidat la preşedinţia Rusiei şi la primăria Moscovei, şi-a abandonat în 2005 averea pentru a trăi cu familia ca un ţăran într-o parte îndepărtată a Rusiei, fiind dovada că se poate găsi fericirea, relatează BBC.

S-a bucurat de o avere impresionantă, a trăit în vile somptuoase, a avut limuzine Masseratti, Ferrari, yachturi de zeci de milioane de dolari şi avioane private, dar a renunţat definitiv la acest stil de viaţă în urmă cu patru ani şi a ales să se mute cu familia sa într-o zona rurală a Rusiei, unde a ales să trăiască în mijlocul sălbăticiei.

Un preot din Maramures, tata pentru 16 copii ai strazii (VIDEO)

A apărut revista ATITUDINI, nr. 31

Trpul Parintelui Gheorghe Calciu descoperit neputrezit

Despre apararea Ortodoxiei

Un părinte a spus despre dragostea pentru adevărata credinţă:– Mânia este necesară doar pentru apărarea credinţei noastre. Nu este folositoare pentru a ne apăra pe noi înşine. Dacă cineva vorbeşte de rău împotriva noastră, ar trebui să acceptăm. Însă când credinţa noastră este atacată, atunci mânia devine potrivită pentru a apăra Ortodoxia.

Patericul Athonit

Pr. Justin – Despre înviere, iertare, iubire şi discernămînt

Coborârea la iad a Mântuitorului, spune acatistul – cu sufletul şi dumnezeirea. Cu sufletul imediat după ce a închis ochii pe cruce sau după coborârea în mormânt?

A fost cu totul şi peste tot Acelaşi, nu S-a despărţit, Om şi Dumnezeu Adevărat!

- Ce înseamnă iubire?

Să-ţi dai viaţa pentru aproapele. Să nu faci nimic decât grija de a veni în ajutorul celuilalt. Şi la masa de prânz pe care o iei trebuie să te gândeşti la celălalt care aşteaptă la uşă sau aşteaptă undeva o bucată de pâine.

- Chiar dacă eşti tu neputincios?

Parintele Arsenie Boca despre Sfântul Nicolae: Inima lui era o mare în care se revărsau toate lacrimile pământului

“Sfântul Ierarh Nicolae e unul dintre cei mai populari sfinţi ai creştinismului. Nu e (atât de popular) nici Sf. Ioan Gură de Aur, a cărui Liturghie se săvârşeşte mereu. De ce? Ne-ar putea-o spune cele două calităţi ale marelui ierarh: dragostea de Iisus, dragostea de Adevăr.

Deci «mila şi adevărul», pe care le-a trăit ca ierarh, l-au făcut mare înaintea lui Dumnezeu, iar Dumnezeu l-a făcut mare înaintea oamenilor.

Edictul lui Constantin cel Mare l-a găsit pe Sfântul Nicolae în temniţă. Prin edictul lui Constantin de recunoaştere a creştinismului ca religie de stat, la anul 313, Sf. Nicolae împreună cu toţi creştinii de prin temniţele imperiului roman sunt puşi în libertate.

Tabara de Craciun - Oasa 2012 O.T.S. (Ce soare rasare)

Animalele își iubesc puii mai mult decât unele mame creștine

Parintele Ilie Cleopa: " Ar trebui numai sa plangem in toata ziua, dar traim in nesimtire"

“Stiti dumneavoastra ce vremuri traim noi? Noi suntem cei de pe urma! Ar trebui numai sa plangem in toata ziua, dar nu simtim! Traim in nesimtire, ca asa au trait cei dinainte de potop… “

(din: “Profetii si marturii crestine pentru vremea de acum“, Editura Cartea Ortodoxa)

Virgiliu Gheorghe despre criza familiei

Ce se întamplă cu familia? Vine, cum v-am spus şi în altă întâlnire, formandu-şi perspectivele şi percepţiile din interiorul mediei, bărbatul şi femeia aşteaptă lucruri nepotrivite de la soţul şi [respectiv] soţia lor, pentru că ei şi-au construit imagistica, modul după care percep pe femeie sau pe bărbat după modelul în care apar personajele în media. Nici nu vă daţi seama ce forţă au eroii. De exemplu, toate studiile lui Mircea Eliade şi ale lui Culianu demonstrează că individul se mişcă dupa mituri. Miturile fundamentează orice comportament uman de când e lumea până astăzi şi până la sfârşitul ei. 

Portretul tânărului imatur

Cum este astazi? Lucrurile stau total diferit faţă de trecut. Prinşi între adolescenţă şi maturitate, ca într-o menghină, oamenii aceştia nu se grăbesc să se maturizeze. Viitorul nu îi interesează şi aceasta tocmai pentru că modelele identitare pe care le promovează mass-media nu privesc evoluţia omului. Mass-media se opreşte doar la individul tânăr care trăieşte pentru plăceri, pentru divertisment. Şi dovada că tinerii care au acest model, nu mai doresc să depăşească aceasta şi nu mai pot până la urmă. Vor să oprească timpul, să savureze la nesfârşit viaţa fără griji în universitate, la care nu sunt buni. Avem acuma universitate pentru că asta este la modă sau pentru că-i împing părinţii din spate. Trec prin studiile universităţilor ca peştele prin apă fără ca să se prindă mai nimic de ei. 

Sfantul Ioan Iacob despre Sfanta Impartasanie

Împărtășania este Taina în care, sub chipul pâinii și al vinului, se împărtășește credinciosului însuși Trupul și Sângele Domnului nostru Iisus Hristos, spre iertarea păcatelor și spre viața de veci, înfățișându-se totodată, real și nesângeros, Jertfa de pe Cruce a Mântuitorului. Această Taină se aduce de asemenea ca jertfă pentru toți vii și morții în nădejdea învierii și a vieții de veci. Instituirea acestei Taine s-a făcut la Cina cea de Taină din Joia Mare: Luați, mâncați Acesta este Trupul Meu, care se frânge pentru voi spre iertarea păcatelor, Beți dintru acesta toți, acesta este Sângele Meu, al Legii celei noi, care pentru voi și pentru mulți se varsă pentru iertarea păcatelor. 

La fel se spune și în Ioan 6-54: Cel ce mănâncă trupul Meu și bea sângele Meu, are viață veșnică și eu îl voi învia în ziua cea de apoi. Ce cale ușoară ne-a dat Dumnezeu pentru iertarea păcatelor și noi rămânem în păcate și murim și mergem în iad, pierzând viața veșnică! Dar ce este viața veșnică? Spune Sfântul Apostol Ioan în Ioan 17-3: Și aceasta este viața veșnică: să Te cunoască pe Tine singurul Dumnezeu adevărat și pe Iisus Hristos pe care L-ai trimis. Deci scopul vieții pe pământ este cunoașterea lui Dumnezeu, care are ca început iertarea păcatelor și apoi comuniunea cu Dumnezeu, care se obține prin mărturisire și împărtășire.

(Sfântul Ioan Iacob, Din Eimparihon către Sion, Editura Patriarhiei din Ierusalim, Ierusalim 1999, p.15)

Sfântul Nicoale Velimirovici: Singurii oameni care se bucură cu adevărat de viaţă

Priviţi, fraţii mei, şi vedeţi: singurii oameni care se bucură cu adevărat de viaţă sunt cei ce au primit această poruncă a lui Hristos şi trăiesc potrivit ei. Însă acei oameni care se căznesc să facă toate lucrurile, să-şi asigure toate mijloacele, să ajungă pe toate căile, să-şi împlinească toate planurile lor şi să-şi împlinească toate dorinţele fără ajutorul lui Dumnezeu sunt roşi de griji. Zidesc, dar o mână nevăzută năruie. Adună, dar un vânt nevăzut risipeşte. Aleargă, dar un făcător de minuni le lungeşte tot mai mult drumul şi înlătură ţinta şi ţelul lor.

(Sfântul Nicoale Velimirovici, Prin fereastra temniței, Editura Predania, Bucureşti, 2007, p. 207)

Părintele Tănase din Valea Plopului îngrijeşte sute de copii de zeci de ani

Mitropolitul Serafim de Pireu afirma ca ii va EXCOMUNICA pe parlamentarii care vor sustine PARTENERIATELE CIVILE GAY

Un cleric ortodox elen de rang înalt avertizează că îi va excomunica din Biserică pe parlamentarii care vor susţine legalizarea parteneriatelor civile între persoanele de acelaşi sex, denunţând perpetuarea “păcatului grav al sodomiei”.

Într-un comunicat de nouă pagini emis miercuri, Mitropolitul Serafim al Pireului a denunţat “eforturile de a transforma într-o aparentă normalitate păcatul grav al homosexualităţii, sodomiei, pedofiliei, relaţiilor trupeşti nefireşti”, relatează site-ul publicaţiei Ekathimerini.

“Orice altă relaţie în afară de cea dintre un bărbat şi o femeie este o anomalie, o situaţie contra naturii care nu se întâlneşte nici măcar la animale“, argumentează Mitropolitul Serafim.

Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a condamnat Grecia, în octombrie, pentru lipsa parteneriatelor civile între persoane de acelaşi sex.

Mediafax.ro

Parintele Justin Parvu despre critica adusa martirilor din temnitele comuniste

Interviu realizat de Monahia Fotini, 3 iunie 2011 si publicat in revista ATITUDINI

Martirii din temniţele comuniste sunt criticaţi pe de o parte că nu au adus un aport Bisericii, şi nici neamului, datorită controversatei lor apartenențe politice…

Iniţiatorii Mişcării Legionare erau în primul rând oameni creştini model, erau nişte modele ale societăţii. Ei au adus un mare aport neamului şi Bisericii în acea perioadă. Au refăcut viaţa bisericească şi duhovnicească a poporului, pentru că era o oarecare decădere. Au întreţinut o flacără aprinsă de rugăciune, au întreţinut un spirit viu al jertfei şi sacrificiului, al omeniei. Acei tineri nu au urmărit scopuri politice, ci doar să înalţe neamul pe linia Bisericii. Nu era vorba de vreo rătăcire, să pui neamul mai presus de Biserică, ci doar să aduci neamul în Biserică şi la consolidarea aceasta, au contribuit minţile cele mai înalte ale culturii şi spiritualităţii noastre de atunci, pe care noi acum le îngropăm. Ei au reuşit să îi dea ţăranului o pâine mai ieftină, acesta era de altfel scopul lor. În afară de asta, ei au avut un rol foarte important în stăvilirea comunismului.

"Omul, dacă nu se spovedeşte, n-are speranţa de mântuire"

Omul, dacă nu se spovedeşte, n-are speranţa de mântuire. Că oricât de mulţi ani am trăi, suntem oameni care greşim, şi fundul iadului îl aşteaptă pe tot păcătosul.

Dar vezi că Dumnezeu n-o să ne pedepsească pentru că am păcătuit; o să ne pedepsească de ce nu ne-am pocăit. Când te duci şi spovedeşti toate fărădelegile pe care le-ai făcut înaintea duhovnicului, acolo-i de faţă Hristos, acolo şade şi-ţi ascultă spovedania ta, şi tot în momentul acela, când zici „Doamne, mă rog, iartă-mă” şi când ţi-a citit preotul rugăciunea de dezlegare, ai rămas curat desăvârşit, ca şi cum n-ai fi făcut nici un păcat. Numai să te osârduieşti să faci canonul ce ţi l-a dat duhovnicul şi te duci în rai! Dar dacă nu te spovedeşti, s-a terminat; veşnicia iadului, pieirea te aşteaptă.

(Starețul Dionisie – Duhovnicul de la Sfântul Munte Athos, Editura Prodromos, 2009, p. 196)

Cand vom spune "destul"?

Ce fel de viitor poate spera să aibă o țară ca România, care își avortează copiii?! Ce creștere economică, ce prosperitate, ce achitare a datoriilor?! Fără copii și tineri, niciuna din acestea nu va deveni realitate. Vom rămâne veșnic la periferie, trăind de pe o zi pe alta, din împrumuturi puse în spinarea unei generații următoare tot mai firave și mai împuținate.

Maicile de la Diaconesti la mormantul Parintelui Justin

24 de ani de la nasterea in Ceruri a Parintelui Arsenie Boca

Mănăstirea Prislop devine în această săptămână cel mai important loc de pelerinaj pentru creştinii din România. În 28 noiembrie este comemorat Arsenie Boca, fost stareţ al mănăstirii şi una dintre figurile importante ale ortodoxiei româneşti. Mii de oameni sunt aşteptaţi la slujba religioasă dedicată părintelui Arsenie Boca, înmormântat aici.

Aproape 100 de jandarmi, poliţişti şi pompieri vor asigura ordinea pe durata celui mai important pelerinaj religios din judeţul Hunedoara, cel de la Mănăstirea Prislop, unde este înmormântat părintele Arsenie Boca. Joi, 28 de noiembrie, mii de oameni sunt aşteptaţi în Mănăstirea Prislop la slujbele religioase care au loc cu ocazia împlinirii a 24 de ani de la trecerea la domnul a Părintelui Arsenie Boca (28 noiembrie 1989).

Mănăstirea Prislop a devenit loc de pelerinaj după moartea părintelui Arsenie Boca, unul dintre personalităţile ortodoxiei româneşti. Fostul stareţ al mănăstirii de maici este înmormântat aici. Mănăstirea este situată la circa 10 kilometri de Haţeg şi la 20 de kilometri de Hunedoara. În Prislop se ajunge din satul hunedorean Silvaşul de Jos, aflat pe drumul judeţean care leagă Haţeg de Hunedoara, prin zona dealurilor Silvaşului. Din centrul satului Silvaşul de Jos, turiştii sunt îndrumaţi să intre pe un drum judeţean (DJ687K), spre Silvaşul de Sus, iar de la ieşirea din Silvaşul de Sus mai au de parcurs circa trei kilometri până la mănăstire. Turiştii care vin dinspre Haţeg trebuie să vireze la stânga în intersecţia din satul Silvaşul de Jos, iar cei care vin dinspre Hunedoara, trebuie să cotească la dreapta, din aceeaşi intersecţie.
Adevarul.ro

Staretul Agathon a avut vedenie in fata Sfintei Mese: Hristos cu haina rupta de ecumenisti

In timp ce statea in fata Sfintei Mese la Sfanta Liturghie i s-a aratat Hristos cu haina rupta pe El.
Uimit fiind de aceasta infatisare a intrebat pe Domnul: “Doamne cine Ti-a rupt haina? Domnul i-a raspuns: ecumenistii.”

ne relateaza parintele Nicolaos Manolis, ucenicul parintelui Staret Agathon:https://www.youtube.com/watch?v=ujzTJUIiHVw#t=826
pentru mai multe detalii mergeti la Manastirea Costamonitu si intrebati direct pe staretul Agathon.

Ortodoxiacatholica

Ciprian Voicila: Despre avort si demonizati

M-am tot codit sa scriu despre demonizati pentru ca odata ce ai scris despre raul personificat, iti atragi etichetele negative. Dar poate ca un suflet va citi aceste randuri si, inainte sa ma eticheteze, va intelege mesajul meu, si ceva, ceva i se va pune de-a curmezisul in inima mai inainte de a savarsi pacatul. Mai ales daca acest suflet ii apartine unei femei.

Sa privim impreuna urmatoarea scena: un sot se apropie de sotia sa cu craniul unui marturisitor pentru Hristos, gasit in gropile comune de la Aiud. Sotia este mica, slaba, iute ca o sfarleaza. Sotul stie ce face: vrea sa-si atinga sotia cu moastele de la Aiud pe cap, pe piept, pe spate. Sotia urla ca din gura de sarpe: „Nu mi-l pune! Nu mi-l pune!” Adica nu vrea sa fie atinsa cu el. Mi-a luat multa vreme sa ma prind de ce: demonul ii provoaca dureri cumplite si se retrage hoteste in diverse membre ale corpului. Intalnirea dintre demonul care salasluieste in femeie si marturisitorul de la Aiud evolueaza in intensitate. La apogeu, femeia se uita ucigator la craniu, cu ochii scosi din orbite, iar limba  ii iese dintre maxilare dreapta, ca de sarpe. Ati putea spune ca e o imagine de cosmar, dar cosmarul inca nu s-a sfarsit. Femeia scoate niste sunete cu rezonanta ca si cum intreaga ei fiinta ar fi o caverna vie in care ar urla o ditamai dihania. Dupa un sir nesfarsit de spume espectorate se linisteste. Se uita ametita in jur la oamenii care stau ingenuncheati si imediat ii pica fisa: se intoarce spre mine, eu fiind mai aproape de ea: „ce faci, te rogi pentru mine?” Inutil sa ma intreb de unde stia ca ma rugam pentru ea. Nu ma rugam numai eu: eram, cu totii, vreo zece crestini covarsiti de atata suferinta. La una dintre aceste manifestari ale ei un bun prieten nu a mai suportat si a iesit din sala. Era un om care vazuse multe la viata lui. Mi-a marturisit, cu inima facuta ghem: „in viata mea nu am vazut atata suferinta!”

Preot român, exemplu pentru tot clerul ortodox

Un preot din Suceva este un exemplu pentru întregul cler ortodox din România. 

De şapte ani, preotul Mihail Negrea şi-a dedicat în întregime viaţa copiilor orfani. În prezent, preotul îngrijeşte 42 de copii, dintre care 15 stau chiar în lăcaşul în care slujeşte părintele, Mănăstirea Podu Coşnei, din comuna Poiana Stampei. 

Restul de 27 de copii primesc săptămânal pachete cu alimente, haine, rechizite şi sunt sprijiniţi să aibă rezultate cât mai bune la şcoală. 

Parintele Gheorghe Calciu despre subminarea familiei si a traditiilor sanatoase

Organizaţia Naţiunilor Unite a declarat anul 1994, anul familiei. Aceasta înseamnă ca familia este bolnavă şi că politicienii încep să înţeleagă – aşa cum spunea scriitorul francez Ramuz – că dacă toate casele unei ţări nu sunt solide, ţara însăşi nu este solidă. Or, pentru ca familia să devină solidă, trebuie, mai întâi, să-i învăţăm pe tineri că “amorul liber”, convieţuirea cuplurilor fără binecuvântarea Bisericii şi căutând să [o] evite, cu orice preţ – chiar şi al crimei împotriva pruncilor nenăscuţi încă, aşa cum mentorii morali ai societăţii îi învaţă la scoală, în filme, la televiziune – este o minciună sfruntată şi o crimă împotriva noastră înşine.

Câte din căsătoriile actuale sunt făcute cu sentimentul mutual al partenerilor de a se lega pe toată viaţa? Oare câţi din tinerii care merg în faţa oficialilor de la primărie şi apoi în faţa preotului, nu păstrează în mintea lor un gând ascuns, învăţat la şcoală, în familie, în presa zilnică şi la televizor că “dacă nu merge, putem divorţa?“, fără a le păsa de copiii care vor trebui să-şi schimbe tatăl sau mama, lucru care îi va marca pentru totdeauna.

Trei crai de la rasarit - Manastirea Camarzani

Romania mea

Troparul Sf. Justin Martirul si filozoful, cântat in cinstea Sfântului Justin Pârvu

Parintele Gheorghe Calciu si Parintele Justin Parvu

Parintele Gheorghe Calciu (stanga) si Parintele Justin Parvu (dreapta), la Manastirea Petru Voda, octombrie 2006

Moastele Sfintilor Inchisorilor au izvorat mir in bratele unui copil bolnav din Maramures

Un craniu apartinand unui anonim care a murit pentru credinta in inchisoarea de la Aiud (Alba), in timpul regimului comunist, a izvorat mir in casa unei familii din apropiere de Baia Mare, la inceputul acestei saptamani.

Craniul a fost dus spre inchinare respectivei familii, in ziua de miercuri, iar intamplarea s-a petrecut cand copilul bolnav al maramuresenilor l-a luat in brate. Moastele au izvorat atat de mult mir incat copilul a avut doua pete de mir pe haine.

Marturia a fost facuta de scriitorul ortodox Danion Vasile, care timp de trei zile a vorbit in Baia Mare despre cei care (cunoscuti in popor ca “Sfintii Inchisorilor”) s-au jertfit pentru credinta si neam in timpul regimului comunist.

De altfel, nu este pentru prima data cand acest craniu izvoraste mir, o alta intamplare asemanatoare avand loc in octombrie, la Palatul Mogosaia.

Craniul a fost pus intr-un vesmant dupa ce a fost descoperit in gropile comune de la Aiud.

Vlad HERMAN, www.ziarmm.ro

Valeriu Gafencu i s-a arătat în vis unui angajat de la Primăria Târgu Ocna

Valeriu Gafencu i s-a arătat, recent, în vis, unui angajat de la Primăria oraşului Târgu Ocna (Bacău), acolo unde trupul sfântului a fost aruncat ca o cârpă într-o groapă a penitenciarului unde acesta trecut la Domnul, acum 61 de ani.

Astfel, Valeriu Gafencu i-a spus în vis angajatului de la primărie următoarele: "continuaţi să săpaţi şi mă veţi găsi".

Mărturia îi aparţine teologului Danion Vasile şi a fost făcută publica în cadrul unei conferinţe ce a avut loc în Baia Mare, marţi, 19 noiembrie 2013.

Vlad HERMAN

Imagini cu moaştele Sfinţilor Închisorilor aduse în Baia Mare - 19 noiembrie, 2013

Foto: Vlad HERMAN

IPS Justinian Chira despre Sfintii Inchisorilor

Interviu luat de teologul Danion Vasile si prezentat publicului la o conferinta, pe 19 noiembrie 2013, in Baia Mare

În atenţia celor din Baia Mare! Veniţi la întâlnirea cu Sfinţii Închisorilor

Îi anunţ pe cei din Baia Mare că se pot întâlni, la propriu, cu o parte din Sfinţii Închisorilor, miercuri, începând cu ora 18.00, la Biblioteca Judeţeană "Petre Dulfu", unde vor fi aduse moaştele mai multor mucenici.

Unul dintre ele a izvorât mir pe 22 octombrie (video, mai jos), în timp ce restul dintre ele au izvorât de-a lungul ultimelor luni şi ani.

Pentru că unii morţi sunt mai vii decât mulţi dintre cei vii.

Vlad HERMAN

Virgiliu Gheorghe la conferinta "Drama tinerilor aflați între abstinență și concubinaj"

Parintele Serafim Badila despre Sfintii Inchisorilor - Baia Mare, 17 noiembrie 2013

Parastasul de 7 ani pentru Părintele Gheorghe Calciu

Frizerul și Dumnezeu

Odată un bărbat a mers la frizerie pentru a se tunde și a se bărbieri. De îndată ce frizerul a început să lucreze, a început și discuția dintre cei doi. Au discutat despre foarte multe lucruri, după care au atins și subiectul religiei și al lui Dumnezeu. Frizerul îndată a spus:

- Nu cred că există Dumnezeu.

- De ce?, l-a întrebat clientul.

- E foarte simplu. Ieși afară în stradă și vei înțelege de ce nu există Dumnezeu. Spune-mi, dacă Dumnezeu există, de ce sunt atâția perverși? De ce atâția copii părăsiți? Dacă Dumnezeu ar exista, nu ar exista nici nefericire, nici durere. Nu pot să-mi închipui un Dumnezeu care iubește și compătimește, dar să îngăduie și toate acestea care se întâmplă.

Valeriu Gafencu: "Port o dragoste întreagă şi încredere neţărmurită în Părintele Boca"

Scrisoare catre mama si surorile sale

Toţi umblăm după fericire. Toţi o dorim, toţi o căutăm. Intru direct în intimitatea sufletelor voastre. Căutaţi fericirea în sufletele voastre. Nu o căutaţi în afara voastră. Să nu aşteptaţi fericirea să vină din altă parte, decât dinlăuntrul vostru, din sufletul vostru, unde Sălăşluieşte Domnul Iubirii, Hristos. Dacă veţi aştepta fericirea din afara voastră, veţi trăi decepţii peste decepţii şi niciodată nu o veţi atinge. Să vă spun atât: Căutaţi Iubirea şi trăiţi-o cu multă smerenie. Tare mult doresc să nu vă gândiţi la căsătoria voastră, absolut deloc. Cu cine mă voi mărita? Cum va fi el? Cine va fi el? Etc. Sunt gânduri inutile, fără sens, deşarte. Aceste preocupări arată că în sufletul vostru încă nu s-a stabilit certitudinea adâncă a adevărului. Să aveţi o singură grijă. Sufletul. Să trăiţi curat, în frica lui Dumnezeu.

Scrisoarea Capitanului Corneliu Codreanu inainte cu o luna de a fi asasinat

Scrisoare trimisă din temniţă de Corneliu Zelea Codreanu (cu o lună înainte de a fi asasinat) către camarazii săi aflaţi în libertate.

Dragii mei,

Incontestabil că de peste 6 luni, am suferit dureri şi umiliri pe care nu le-am întâlnit nici odată până acum. Din prima zi când am intrat pe acest făgaş, altfel în continuarea atitudinei mele anterioare, am căutat să-mi impun ca linie: acceptarea totală a jertfei care mi se cere, fără nici un fel de reacţiune am încercat un singur răspuns: dragostea. „Dragostea este îndelung răbdătoare, dragostea nu se mânie, nu pune în socoteală răul, dragostea suferă toate, crede toate, nădăjduieşte toate, rabdă toate”. În aceste zile cuvintele de mai sus pot părea stranii. E greu. Şi totuşi acesta este adevărul suprem! Este foarte greu ca de sub ploaia de lovituri, de sub

Trei evenimente despre Sfintii Inchisorilor, in Baia Mare

In urmatoarele zile, in Baia Mare vor avea loc trei evenimente dedicate celor care au murit si patimit pentru credinta in temnitele comuniste, numiti in ultimii ani ca fiind “Sfintii Inchisorilor”.

Primul eveniment se va desfasura duminica, 17 noiembrie, incepand cu ora 17.00, la catedrala Episcopala “Sfanta Treime”, unde se va vorbi despre rezistenta anticomunista, valori, modele si despre noii mucenici si marturisitori.

Simpozion despre “Sfantul Iov de Uglea si noii marturisitori”, organizat la Sighetu Marmatiei

Un simpozion despre primul sfant contemporan nascut in Maramures, canonizat va avea loc saptamana viitoare in Sighetu Marmatiei. Evenimentul il are in prim-plan pe Sfantul Iov de Uglea, trecut in randul Sfintilor Cuviosi de Sinodul Bisericii Ucrainene, in 2008, cu data de praznuire pe 18 septembrie. Racla cu Sfintele lui Moaste intregi se afla in Biserica din localitatea Uglea.

Evenimentul dedicat Sfantului Iov de Uglea se va desfasura luni, 18 noiembrie, de la ora 16.00 la Palatul Episcopal din Sighetu Marmatiei. In cadrul simpozionului va fi lansat si volumul “ Sfantul Iov din Uglea. Viata, minunile si acatistul”, aparut la Editura Areopag, in 2013. De asemenea vor avea loc si doua proiectii de filme: unul despre canonizarea Sfantului Iov, iar un altul cu IPS Justinian Chira, “despre sfintii inchisorilor”. In cadrul evenimentului vor vorbi: preotul protopop Aurel Pop, sociologul Ciprian Voicila, editorul si teologul Danion Vasile, profesor dr. Nutu Rosca. Intrarea va fi libera.

O mărturie extraordinară: Cum a ajutat-o la bagaje Părintele Arsenie Boca pe o femeie din Baia Mare

Mărturia de mai jos mi-a fost relatată în urmă cu câteva săptămâni de doamna Ileana Sas din Baia Mare. Totul s-a întâmplat în luna mai a acestui an.

 "A murit o soră de a mea, iar fiica ei e în Germania. A spus (n. r. nepoata) să scoatem tot din casă, să dăm pentru că ea n-are ce face cu ele. O altă nepoată de a mea a venit şi a dus o parte. L-am rugat pe Părintele Arsenie să-mi trimită pe cineva să ducă din casă, că n-am ce să fac cu ele. N-au trecut cinci minute că odată o venit o familie cu copilaş, care n-aveau nici pe ce să se culce şi au dus, mobilă, vase. A mai rămas o parte, care şi-a ales-o nepoata.

 Îi dau telefon şi îi spun să vină să-şi ducă ce şi-a ales. Vine fata şi îi zic că o conduc până peste pod, la Meda, că trebuia să meargă până la Semilună (n. r. este vorba despre un bloc din Baia Mare), dar mai încolo nu pot că eram tare slăbită. Şi odată numa apare în partea dreaptă un tânăr frumos, cu cămaşă şi pătrăţele roşii, care zice că vă ajut eu. Avea exact ochii şi privirea asta (n. r. îmi arată o fotografie cu Părintele Arsenie Boca). Îi zic că noi n-avem să vă plătim, după care el zice că nouă (n. r. adică sfinţilor) nu ne trebuie bani. Cu asta i-am lăsat şi a condus-o până la bloc.

 Pe seară ea s-a dus acasă, a făcut baie, s-a rugat, iar a doua zi îmi dă telefon fratele meu că Mărioara, adică nepoata asta a mea, pe care a condus-o Părintele, a murit. Am crezut că cine ştie cine e bărbatul acela, că a omorât-o. Chiar atunci se întâmplase la televizor că ce au păţit nişte femei şi atât mi-a fost de frică... Au dus-o la spital şi la autopsie a ieşit că a murit de inimă. Nepoata asta a mea a avut 65 de ani. După ce au înmormântat-o, o strănepoată a venit până la noi şi îi zic ce am păţit. Şi zice strănepoata că da, că Părintele a venit să o pregătească, să o ducă".

Vlad HERMAN

Cifre oficiale: Câte spitale şi şcoli există în cadrul BOR

În contextul dezbaterilor guvernamentale şi parlamentare în legătură cu proiectul de buget pe anul 2014, Asociaţia Secular-Umanistă din România (ASUR) încearcă din nou să dezinformeze opinia publică prin difuzarea unor false informaţii, care ar exista în programele guvernamentale în vigoare (!), aşa cum se menţionează în comunicatul de presă dat publicităţii.

Pentru corecta informare a opiniei publice, precizăm că din anul 2009 nu au mai fost aprobate contribuţii suplimentare de la bugetul de stat pentru personalul clerical. Aşadar, informaţia ASUR potrivit căreia numărul preoţilor plătiţi de Stat ar urma să se mărească cu câte 1000 de persoane anual este falsă.

În ceea ce priveşte «programul guvernamental de finalizare a construcţiei a aproape 250 de noi biserici pe an, de reparare a peste 400 de biserici şi de finalizare a picturii la peste 200 de biserici pe an», aşa cum pretinde ASUR, este în mod evident vorba despre o altă dezinformare flagrantă. În acest sens, menţionăm faptul că bisericile nu se construiesc, nu se repară şi nici nu se pictează prin programe guvernamentale, ci la iniţiativa şi cu sprijinul comunităţilor de credincioşi care sunt beneficiarii şi principalii susţinători financiari ai acestora. Astfel, la nivel naţional, peste 80% din fondurile folosite pentru construirea, repararea şi pictarea bisericilor provin din donaţiile credincioşilor şi ale unor sponsori. Ajutorul primit de la Stat completează acest efort, mai ales în cazul parohiilor sărace.

Sprijinul financiar de la bugetul de Stat şi de la bugetele locale pentru Culte este o obligaţie asumată de Statul român în urma secularizării proprietăţilor bisericeşti din anul 1863, precum şi o recunoaştere de către Statul Român a rolului spiritual, educaţional, social-caritabil, cultural şi de parteneriat social al cultelor, precum şi statutul lor de factori ai păcii sociale (art. 7 alin. 1); Autorităţile publice cooperează cu cultele în domeniile de interes comun şi sprijină activitatea acestora. (Legea cultelor nr. 489/2006, art. 9 alin. 3).

În acest sens, reamintim că în Biserica Ortodoxă Română funcţionează în prezent 679 de instituţii sociale, dintre care 44 instituţii medicale (spital, clinici, centre de diagnostic şi tratament, centre paliative, cabinete medicale şi stomatologice, farmacii etc.) şi 130 centre educaţionale (centre de zi, after-school, grădiniţe etc.), care sunt susţinute financiar de Biserică cu sprijinul credincioşilor şi al unor sponsori.

Anul acesta, sprijinul financiar de la bugetul de Stat pentru cele 18 Culte recunoscute din România este de 487, 4 milioane lei şi reprezintă 0,2% din bugetul de Stat pe anul 2013, respectiv 0,08% din PIB-ul României pe anul 2013, de aproximativ 10 ori mai puţin decât bugetul pentru educaţie.

În România, potrivit statisticilor oficiale, există 20.240 de şcoli cu personalitate juridică şi arondate, iar nu 4. 700 de şcoli aşa cum dezinformează reprezentanţii asociaţiei secular-umaniste, adică de peste 4 ori mai multe instituţii de învăţământ. Dacă astăzi în România se închid spitale şi şcoli, aceasta se întâmplă nu din cauza construirii de biserici, ci ca urmare a scăderii numărului populaţiei, inclusiv a celei şcolare.

După difuzarea sistematică în presă în ultimii ani a unor informaţii eronate referitoare la finanţarea Cultelor de la bugetul de Stat, dezinformarea părinţilor, intimidarea directorilor de şcoli şi a profesorilor în ceea ce priveşte ora de religie în învăţământul public, ASUR încearcă o nouă diversiune prezentată presei cu pretinse surse de documentare, probabil, din dorinţa justificării activităţii sale în faţa celor care finanţează activitatea ASUR, conform informaţiilor apărute în presa din România.

Asemenea activiştilor ideologiei ateist-comuniste din România, ASUR încearcă din nou prin orice mijloace învrăjbirea opiniei publice împotriva cultelor din România, într-o perioadă în care majoritatea cetăţenilor fac faţă tot mai greu crizei economice prelungite.

BIROUL DE PRESĂ AL PATRIARHIEI ROMÂNE

150 de ani de la secularizarea averilor manastiresti - Vezi efectele

Cuvântul Preafericitului Părinte DANIEL, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, la deschiderea lucrărilor Sesiunii de comunicări ştiinţifice sub genericul „Secularizarea averilor bisericeşti (1863). Motivaţii şi consecinţe”, organizată de Patriarhia Română şi Academia Română, marţi, 12 noiembrie 2013:

La finele anului 2013 se împlinesc 150 de ani de la adoptarea, în vremea domniei lui Alexandru Ioan Cuza, a Legii pentru secularizarea averilor mănăstireşti, din decembrie 1863, act legislativ semnificativ prin sorgintea şi conţinutul său propriu-zis, dar şi controversat prin urmările sale atât imediate, cât şi pe termen lung, în cadrul procesului de transformare statală din perioada modernă a istoriei României.

Ce trebuie sa stii despre Postul Craciunului 2013 - Cand incepe si cand se termina

În Biserica Ortodoxă începe vineri, 15 noiembrie 2013, Postul Crăciunului, care ţine până în ziua de Ajun a Crăciunului, 24 decembrie inclusiv (zi de post aspru). Din rânduielile bisericeşti aflăm că anul acesta lăsatul de sec se face în seara de 14 noiembrie. Postul Crăciunului ţine de, vineri, 15 noiembrie, şi se încheie marți, 24 decembrie, cu menţiunea că ziua din Ajunul Crăciunului este o zi de post aspru spre deosebire de celelalte zile ale Postului Crăciunului (dezlegarea la alimentele de dulce se face după Sfânta Liturghie de Crăciun din data de 25 decembrie).

„Ziua de Ajun a Crăciunului este o zi de post mai aspru decât în celelalte zile. Se ajunează până la ceasul al IX-lea (ora 15:00), când se obişnuieşte să se mănânce, în unele părţi, grâu fiert amestecat cu fructe şi miere, în amintirea postului Sfântului Prooroc Daniel şi al celor trei tineri din Babilon. În unele zone se ajunează până la răsăritul luceafărului de seară, care ne aminteşte de steaua ce a vestit magilor Naşterea Mântuitorului. Această ajunare aminteşte, de asemenea, de postul ţinut odinioară de catehumenii care, în seara acestei zile, primeau Botezul creştin şi apoi prima împărtăşire la Liturghia săvârşită atunci în acest scop”. („Liturgica generală“, pr. prof. dr. Ene Branişte, EIMBOR, 1985)

Adevaruri tulburatoare: Cuvant puternic al monahului Teodot de la Manastirea Petru Voda

Vaccinurile nu sunt obligatorii pentru înscrierea copiilor la școli și grădinițe

Sursa: Parinti pentru educatie

 În ultimele luni numeroși părinți ne-au semnalat faptul că anumiți directori de școli și grădinițe refuză să le înscrie copii în instituțiile de învățământ preunivesitar pe care le conduc, pe motiv că nu sunt vaccinați. Asociația Părinților pentru o Educație Sănătoasă a solicitat Ministerului Educației Naționale să clarifice această situație și să informeze părinții cu privire la obligativitatea vaccinării propriilor copii.

          Prin adresa, înregistrată cu numărul 61182/03.10.2013, am solicitat reprezentanților Ministerului Educației Naționale să ne transmită dacă există vreo directivă a ministerului în ceea ce privește refuzul de a înscrie în sistemul de învățământ copiii nevaccinați. Totodată, le-am cerut să ne transmită care este poziția Ministerului Educației Naționale în această problemă: dacă este sau nu obligatorie vaccinarea copiilor pentru ca aceștia să fie acceptați în sistemul de învățământ preuniversitar.

MII DE TINERI ÎŞI PĂSTREAZĂ FECIORIA PÂNĂ LA CĂSĂTORIE (VIDEO)

Conferinţă lansare carte “Mii de tineri îşi păstrează fecioria până la căsătorie”, Editura Filos (10 Octombrie 2013) la Librăria Sophia

Invitaţi:

dr. Virgiliu Gheorghe, biofizician
Claudiu Balan, Preşedinte Asociaţia Ortodoxia Tinerilor

Trei evenimente de excepţie despre Sfinţii Închisorilor, în Baia Mare

Dor, de Valeriu Gafencu

Trăiesc flămând, trăiesc o bucurie
frumoasă ca un crin din Paradis.
Potirul florii e mereu deschis
şi-i plin cu lacrimi şi cu apă vie.
Potirul florii e o-mpărăţie.
Când răii mă defaimă şi mă-njură
şi-n clocot de mânie lira-şi varsă,
potirul lacrimilor se revarsă
şi-mi primeneşte sufletul de zgură.
Atunci Iisus de mine mult se-ndură.
Sub crucea grea ce mă apasă sânger,
cu trupu-ncovoiat de neputinţă.
Din când în când, din cer coboar-un înger
şi sufletul mi-l umple cu credinţă.
M-apropii tot mai mult de biruinţă.
Mă plouă-n taină razele de soare,
m-adapă Iisus cu apă vie,
grăuntele zvârlit în groapă-nvie,
cu viaţa îmbrăcată-n sărbătoare:
Trăiesc flămând, trăiesc o bucurie.
Refren:
Sub flacăra iubirii arzătoare,
din zori de zi şi până-n noapte-aştept.
Te chem şi noaptea, ghemuit cu capu-n piept:
Iisuse, Iisuse!
Încet mă mistui, ca o lumânare.

(În vol. Monahul Moise, “Sfântul închisorilor: mărturii despre Valeriu Gafencu”, Editura Reîntregirea, Alba-Iulia, 2007, p. 300- 301).

Parintele Arsenie Boca - Samarineanul milostiv

"O calatorie care iarasi i-a suparat pe iudei, fiindca Iisus n-a respectat prejudecatile lor , de a nu trece prin Samaria.

Iudeii predaniilor omensti , cand aveau vreo cale din Iudeia in Galileia , ocoleau Samaria , ca sa nu se spurce.

Iisus , Samarineanul milostiv, a facut aceasta calatorie interzisa. Mai mult: intrand pe teritoriul samarinenilor , s-a oprit la Sichar, la fantana lui Iacov si , a stat de vorba cu o femeie, si inca cu o femeie stricata.

Ba i-a mai cerut si apa sa bea.

Inchipuiti-va ce-ar mai fi tremurat de ciuda carturarii si fariseii , vazand ca Iisus asa le calca dispozitiile in picioare- prejudecati care-i tineau intr-o nemaintalnita compliciatate.

DOSAR DE POLITICIAN: Stăpânii de la FMI. Suntem sau nu o colonie? Cazul TAROM

Credeţi că România este condusă de preşedinte sau de Guvern? Mai credeţi că serviciile de informaţii veghează la siguranţa statului? Posibil, dar nu în aceste vremuri. Guvernul României are de ieri un nou nume: Fondul Monetar Internaţional (la care se adaugă în plan secund Uniunea Europeană şi Banca Mondială).

România este o colonie, condusă de ceea ce presa internaţională denumeşte ca fiind TROICA. Sună cam ruseşte, dar TROICA este o construcţie de sorginte sută la sută capitalistă. Este vorba despre războiul economic global, în care România reprezintă o cantitate neglijabilă.

Şmecheria politicienilor de pe Dâmboviţa s-a topit ca gheaţa în deşert. Timp de patru ani, ne-am bătut joc de şansa de a ne schimba mentalitatea faţă de muncă şi de a restructura economia. Am împrumutat peste 20 de miliarde de euro de la Fondul Monetar Internaţional. Acum a venit timpul ca noi, românii, să plătim cu vârf şi îndesat creditele făcute de politicieni. Şi vom plăti dragii mei, vom plăti, noi şi copiii noştri! În plus, FMI strânge şurubul şi intervine brutal în viaţa economică a României. FMI intervine direct şi în deciziile politice ale Guvernului. FMI stabileşte impozite, ce taxe vor fi introduse, stabileşte tot ce ţine de economie: de la privatizarea companiilor de stat, la vânzarea pachetelor de acţiuni.

Asta nu e dragoste!

Spui că ai iubire, dar când împarți, partea mai mare, mai frumoasă o păstrezi pentru tine. Asta nu e dragoste!Dragostea nu caută ale sale.

Când vine vorba să jertfești din lucrurile tale, preferi să le uzezi și să le strici pe ale altuia. Asta nu-i iubire!Dragostea este jertfelnică.

Când este nevoie de ajutor, situațiile mai ușoare ți le alegi tu, cele mai grele le lași celuilalt. Asta nu e dragoste!Dragostea este binevoitoare. Dragostea nu se bucură de nedreptate. Dragostea nu este vicleană.

Când nu-ți mai trebuie un lucru și-l dai altuia, te crezi milostiv și că faci un mare bine. Asta nu e dragoste!Dragostea nu dă nimic ce nu ar fi primit cu bucurie.

Parintele Amfilohie Branza: "Marturisiti-L pe Hristos!"

Virgiliu Gheorghe - Conferinta la Dorohoi (mai 2013)

Cine se ia de la discotecă, de discotecă se are!

Îmi doresc foarte mult un prieten. Mai precis, pe viitorul meu soţ. Pe de o parte, sunt conştientă că Dumnezeu ştie inima mea, dar pe de altă parte, nu mai am răbdare. Să încep să caut eu?… Ştiţi de ce mă bucură pe mine întâlnirile acestea? Mai ales pentru că zâmbiţi… Ştiţi de ce îmi place să zâmbiţi? Să vă vedeţi cât de frumoşi sunteţi! Dintr-o astfel de adunare trebuie să vă alegeţi iubiţii. Pentru că cine se ia de discotecă, de discotecă se are! 

O relatare cutremurătoare despre Sfânta Împărtăşanie

O tânără s-a mărturisit, dar starea de păcat în care se afla l-a făcut pe duhovnic s-o oprească de la Sfânta Împărtăşanie. De aceea s-a enervat şi sub imboldul mândriei şi al egoismului, a alergat la episcop, fiind rudă lui şi a protestat. 

Episcopul i-a zis: - Vino duminică la biserica unde voi sluji eu şi te voi împărtăşi. Tânăra s-a dus, dar în momentul când a ajuns înaintea Sfântului Potir, a apucat-o o vomă îngrozitoare şi a eliminat un lichid negru. Bineînţeles că nu s-a împărtăşit, mai ales ca avea dureri de stomac, ci a rămas pentru duminica următoare. 

A ţinut post şi a venit. Ajungând iar în faţa Sfântului Potir, gura îi era înţepenită. A făcut mai multe eforturi, dar fără rezultat. A început să mugească, i s-au dat ochii peste cap şi s-a îndepărtat. Şi-a amintit de duhovnic şi s-a dus la el. Acesta i-a zis: -Te vei împărtăşi atunci când am stabilit, nici o zi mai puţin şi vei vedea harul divin. A aşteptat, s-a împărtăşit atunci când i-a zis duhovnicul, şi pacea s-a aşternut peste sufletul ei. 

Extras din Pr. Stefanos Anagnostopoulos, Explicarea Dumnezeiestii Liturghii, Editura Bizantina 2005

"Serile Prieteniei", eveniment marca ASCOR Baia Mare

Pornind de la ideea aristoteliană potrivit căreia omul este un „animal social”, putem afirma că ființa umană este prin natura sa o ființă socială, ce trăiește într-o comunitate relaționând zilnic cu cei din jur. Însă această relaționare nu este una rigidă ori convențională, bazată doar pe un schimb de replici, ci în relaționare intervin și procesele afective menite să realizeze o legătură între indivizi. Această firească apropiere, altfel spus o simbioză, transcende în acel „ceva” pe care-l definim cu termenul de „prietenie”. Paradigma vieții capătă o cu totul altă coloratură în momentul în care prin cuvenita înfăptuire a lucrurilor participi activ la reușita aproapelui. Astfel, prietenia este lucrul care conferă esența vieții.

Un proverb al poporului nostru spune că „prietenul la nevoie se cunoaște”. Cert e faptul că adevărata prietenie se dovedește în momente limită de viață, când se poate întâmpla să nu mai gândești cu mintea, ci doar cu inima. În acele situații, prietenul e cel ce ia în sarcină prioritățile tale, le cugetă și poate alege el pentru tine ce e mai potrivit.

Strigătul unui Mitropolit sirian

Frați și surori întru Domnul!

Pacea Domnului să fie cu voi!

Vă prezint o mică parte a evenimentelor care au afectat orașul Sadad de-a lungul ultimelor săptămâni odată cu ocuparea sa de către oameni înarmați și teroriști.

1. Sadad este un oraș mic sirian cu 15 000 de locuitori și situat la 160 km de Damasc.

2. Are 14 biserici și o mănăstire cu patru preoți și cinci săli pentru activități sociale și festivități.

3. Majoritatea cetățenilor sunt fie cu o stare materială bună fie una foarte bună, educați și liniștiți.

De ce plâng Arhanghelii?

În semiobscuritatea clubului, se întrevăd trupuri dezgolite, unduindu-se lasciv printre coloanele de marmură albă. Ici-acolo, perechi de tineri se sărută pătimaş, în timp ce alţii răsucesc ţigări, ori trag câte un gât de vodcă. Nu, nu e o scenă dintr-un film interzis minorilor, ci una întâlnită frecvent la mai toate balurile bobocilor organizate de liceele din ţara noastră.

Nu cu mult timp în urmă, balul bobocilor se organiza, prin tradiţie, în sălile de festivităţi ale liceelor, directorii şi diriginţii fiind responsabili de toate cele petrecute în incinta unităţilor şcolare. Rar se petrecea vreun incident. „Bobocii” făceau cunoştinţă cu noii lor colegi, gustau din momentele savuroase pregătite de organizatori, participau la celebrele concursuri deMiss şi Mister. Totul decurgea normal, în limitele bunului simţ şi sub supravegherea cadrelor didactice.

Parintele Dumitru Staniloae: "Nicio filosofie nu are niciun sens" (VIDEO)

Minuni la Targu Ocna: Cum s-a despărţit sufletul lui Valeriu Gafencu de trup

„Azi-noapte târziu mă rugam. Mă simţeam mângâiat de harul lui Dumnezeu şi mă bucuram în taină de darul ce mi s-a dat. Eram treaz, conştient şi fericit. Deodată am simțit că ceva deosebit se petrece cu mine, în afara voinţei mele. Începând de la extremităţile trupului, sufletul a început să mă părăsească. Nu numai că nu-mi era frică, dar ştiam că nu e vorba de moarte, şi cu cât sufletul părăsea trupul, cu atât trăirea mea lăuntrică creştea. Sufletul a urcat uşor spre piept, spre gât, spre cap. Mă simţeam fericit, curat, luminat de o lumină sfântă. Niciodată mintea mea n-a fost mai înţelegătoare ca atunci. Ştiam că Domnul este cu mine. Eram fericit că sunt în puterea Lui. Timpul parcă se dilatase. Nu mai simţeam durerea din trup. Îmi priveam trupul fără să-l doresc şi fără să-l resping. Viaţa şi materia îmi păreau minuni. Sufletul s-a apropiat iute de gură şi a ieşit din trup. Am ştiut atunci că pot să merg fără opreliştea materiei oriunde aş fi dorit. Era minunat! O bucurie nespusă m-a copleşit.Primul gând a fost să merg să-mi văd familia, dar mi-am amintit de sfaturile Părinţilor din Pateric, care poruncesc să nu te încredinţezi lucrării duhurilor decât în stare de ascultare, ca să nu te înşele diavolul şi să te piardă.