Campanie: Scrie aici cu ce te-a ajutat Părintele Arsenie Boca!

Iniţiez pe această pagină un fel de campanie prin care doresc să aflu - sunt sigur că nu doar eu -, atât cât se poate, cele mai noi mărturii despre Părintele Arsenie Boca, Sfântul Ardealului, din inima celor care au fost ajutaţi, într-un fel sau altul, de acest mare sfânt. Toate aceste mărturii, cât şi altele, vor fi publicate într-o CARTE!

Nu uitaţi şi de sondajul din dreapta blogului cu privire la canonizarea Părintelui Arsenie Boca. Mai jos, câteva mărturii postate în urmă cu ceva vreme de cititori ai vechiului blog:

cerga spune:

3 octombrie 2013 la 10:53 am

0

0

Rate This

AM AVUT NOROCUL SI FERICIREA SA AJUNG INTR-UN COLT DE RAI,LA MORMINTUL PARINTELUI ARSENIE BOCA IN ANUL 2011 SI AM VIZITAT SI CHILIA SF IOAN,NU STIU CUM SA VA SPUN DAR SIMTEAM CA PLUTESC,CA IMI LINISTESC SUFLETUL,CA PLUTEAM ERA CEVA INEDIT.M-AM RUGAT LA SFINTUL PRINTRE ALTELE SA MA AJUTE SA MA LAS DE FUMAT.CU MINA PE INIMA VA SPUN CA MINUNEA S-A INTIMPLAT ,AM MERS SA AI MULTUMESC SFINTULUI SI MA ROG SI ACUM SA MAI AM OCAZIA SA AJUNG LA MORMINT SI SA STAU SA MA ROG IN LINISTEA ACEEA UNDE NU SE AUDE NICI MUSCA ,ACOLO E CEVA DIVIN,E CEVA CE NU SE DESCRIE IN CUVINTE,CEVA FERMECATOR SFINTUL ARDEALULUI PARINTELE ARSENIE BOCA.

1. adam marilena spune:

   26 septembrie 2012 la 8:34 am (Editare)

   0

   0

   
   

   Rate This

   Intr-adevar,minunate intamplari in care parintele Arsenie Boca ne ajuta,ne arata ca este prezent ,este alaturi de noi in cele mai grele incercari,am simtit-o si eu de nenumarate ori si multumesc bunului Dumnezeu ca a facut posibil acest lucru.

   Răspunde
2. roxette spune:

   28 septembrie 2012 la 11:47 am (Editare)

   0

   0

   
   

   Rate This

   Referitor la ajutorul Parintelui Arsenie, ma vad datoare sa amintesc o intamplare, astazi in ajunul zilei sale de nastere. Eram cu soltul in masina si ne deplasam pe un drum de tara si cand am ajuns in dreptul unui sat din masina a iesit un fum alb si s-a oprit. Motorul era mort. Ne-am speriat. Eram departe de orasul in care locuim, in sat nu cunosteam pe nimeni si nici nu mai stiu daca aveam semnal la mobil. Aveam la mine o poza cu parintele Arsenie (pe care o port mereu cu mine) si m-am uitat la el si l-am rugat sa ne ajute. Nu au trecut nici 5 minute si apare un taximetrist care se ofera sa ne tracteze pana in oras contra unei sume modice. Parintele ajuta intotdeauna la nevoie!
   O alta intamplare pe care am sa v-o povestesc pe scurt, fara a intra in detalii este urmatoarea: sotul meu si-a pierdut portmoneul cu actele si cu banii. Nu avea multi bani la el dar avea multe acte, inclusiv actele de la masina, etc, acte care unele ar fi fost greu de refacut. Ne-am rugat la Parintele Arsenie si la Sf Mina (Sf Mina este pentru lucrurile pierdute) ca sa ne ajute sa recuperam actele. Si am recuperat intr-adevar portmoneul sotului intact, cu absolut toate actele. In portmoneu avea si o poza a Parintelui Arsenie si o iconita a Maicii Domnului. Parintele face minuni!
   Poate o sa auda si conducerea bisericeasca de minunile Parintelui Arsenie si de minunile altor sfinti necanonizati, cum este Parintele Cleopa, incat sa se decida sa-i canonizeze?! Nu stiu ce mai asteapta?! Minunile curg valuri de la acesti doi sfinti si conducerea bisericii nu ia nici o masura?! E trist ca nu stim sa ne apreciem mostenirea spirituala, ca nu stim sa ne respectam sfintii romani?!

   viorica chitila spune:

   16 august 2012 la 12:43 pm (Editare)

   0

   0

   
   

   Rate This

   am ajuns la mormintul parintelui arsenie boca pe 8 aug 2012,a fost ceva inedit pt mine ,ceva ce nu se poate explica in cuv. ce am simtit atunci si dupa ce am plecat am fost condusa de spiritul parintelui pina la man lainici unde am poposit. multumesc parintelui arsenie pt ajutorul dat pina acum si cel viitor.

Valeriu Gafencu: Mi-s ochii trişti...

Valeriu era student în anul doi la facultatea de Drept din Iași. Era un bărbat faimos, cu ochi albaștri și păr negru ondulat. O frunte cerebrală îi întregea figura deosebit de placută.

În 1941, a fost condamnat la 25 de ani muncă silnică, pentru activitate politică interzisă. Încă de la intrarea în facultate se impusese ca un element deosebit, atrăgând atenția atât a colegilor cât și a profesorilor.

La judecarea procesului său, reputatul profesor de drept civil, Constantin Angelescu, din proprie inițiativă, s-a prezentat la curtea marțială să-l apere declarând:

"este pacat ca un astfel de element sa ia drumul inchisorilor caci societatea nu va avea decat de pierdut daca va fi scos din mijlocul ei. Este unul din cei mai buni studenti pe care i-am avut de-a lungul intregii mele cariere didactice"

MEMORIU: Impotriva halloweenului din scolile romanesti

Către Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului

În atenţia Doamnei Ministru Ecaterina Andronescu

Stimată Doamnă Ministru,

Mulţi dintre români au preluat, de câţiva ani, Halloween-ul, macabra sărbătoare occidentală, care sub masca unor distracţii, este o veritabilă invocare a demonilor şi a făpturilor infernale. Oameni deghizaţi în schelete, arătări hidoase, vrăjitoare, fantome, mumii, vampiri, vârcolaci, monştri, criminali sângeroşi împânzesc străzile şi se sperie unii pe alţii, cu tot felul de farse şi glume macabre şi nesărate. În vitrinele magazinelor, în parcuri, în companii, în localuri, în şcoli şi universităţi, pe uşile caselor, peste tot apar vrăjitoare călare pe mătură, dovleci-felinar, coarne şi alte simboluri mai mult sau mai puţin demonice. Spusul poveştilor cu fantome sau vizionarea de filme horror sunt şi ele părţi ale petrecerilor de Halloween. Adesea, în preajma sărbătorii, televiziunile difuzează episoadele ale serialelor şi emisiuni speciale (de obicei pentru copii), iar unele filme horror sunt lansate special înainte de Halloween pentru a profita de atmosfera sărbătorii. Cam aşa arată Halloween-ul, o “sărbătoare” pe care sataniştii declaraţi o consideră printre cele mai importante.

Parintele Arsenie Boca: "Crezi că înjurătura te stâmpără sau îţi sporeşte puterile? E numai o morfină"

Nemiloasa boală a sufletelor omeneşti, microb strecurat în rana sufletului, cuiele diavolului bătute în pomul vieţii omeneşti, smulge-le cu cleştele rugăciunii şi-ţi unge durerea cu harul Sfintei Taine. Scapă-te de satana - l-ai cunoscut poate la o înjurătură. O, şi e aşa de viclean. Căci spune Sfântul Iacob că limba îşi are locul ei între mădularele noastre, dar spurcă tot trupul şi vâră în flăcări aria vieţii.

Crezi că înjurătura te stâmpără sau îţi sporeşte puterile? E numai o morfină a sufletului - te uşurează pentru o clipă şi te încarcă de amărăciune pentru o veşnicie.Fii hotărât!

Încearcă, şi ai să vezi cât poate un om care vrea să fie curat. Un înger bun doreşte să te ajute, nu-l refuza. Sau poate ai ajuns robul băuturii, de năcaz, din necumpătare, din patimi? O! nu ştii că beţia e culcuşul satanii în sufletul ameţit?

N-ai văzut că unde-s bălăriile se ascund şerpii şi viperile? Dar în bălăriile beţiei (turburarea sângelui şi a creerului) nu se îngrămădesc şerpii patimilor - murdăria trupească şi sufletească: vorbe josnice şi glume necontrolate, înjurături, desfrâu şi altele?

Adu-ţi aminte că Sfântul Apostol Pavel scrie corintenilor că nici furii, nici nesăţioşii de averi, nici beţivii, nici cei răi de gură nu vor moşteni Împărăţia lui Dumnezeu.

Mântuitorul nostru voieşte ca toţi oamenii să se mântuiască şi să vină la cunoştinţa adevărului - nu întârzia.

Parintele Arsenie Boca

Dan Negru, in apararea Ortodoxiei: "Hartuiala..."

 Am fost la Iasi, la moastele Sfintei Parscheva, am trecut zilele astea prin preajma Mitropoliei, in apropierea moastelor Sf.Dumitru, sunt un crestin-ortodox -deloc habotnic-dar adeseori in ultima vreme ma simt batjocorit si hartuit fie de reporteritele care se mira de cozile din preajma bisericilor, fie de glumele care inunda netul…

     Acum cateva ore, o tanara jurnalista se mira ca in lumea telefoanelor digitale cozile la biserici sunt atat de mari…Analfabeta habar n-avea ca Iphone-ul cu care se lauda vine din tara in care pe dolar sunt scrise cuvintele “In God we trust” si in care presedintele Statelor Unite jura pe Biblie…

Despre clevetire

Când cineva începe să clevetească pe fratele său de faţă cu tine arată-te posomorât la faţă. Dacă faci aşa, te păzeşti de clevetire şi în faţa lui Dumnezeu şi a clevetitorului.
       
 În acea zi în care deschizi gura ta ca să acuzi pe cineva, socoteşte-te mort în faţa lui Dumnezeu şi toate faptele tale zadarnice, oricât s-ar părea că pe bună dreptate şi ca să zideşti, te-a îndemnat gândul să vorbeşti.

         În ziua în care eşti necăjit pentru vreun frate, care este oarecum neputincios să se stăpânească la bine şi la rău, în trupul lui sau în cugetul lui, ca un mucenic să te socoteşti pe tine în ziua aceea şi să te simţi ca un pătimitor pentru Hristos şi ca unul care s-a învrednicit ca să-L mărturisească.

Parintele Arsenie Boca, in Cararea Imparatiei

Domnul luminii - Maicile de la Diaconesti

Sfântul Nicolae Velimirovici: "Dacă fugi de Dumnezeu, El nu va alerga după tine, însă te va aştepta"

Dacă fugi de Dumnezeu, El nu va alerga după tine, însă te va aştepta.

Pe orice drum vei apuca, vei întâlni pe Dum­nezeu, însă dacă nu-L vei recunoaşte în timpul întâlnirii, călătoria ta o va conduce nesimţirea, ca pe o plimbare de plăcere prin cimitir. La orice uşă vei bate, Dumnezeu îţi va des­chide. Dacă însă nu-ţi deschide Dumnezeu, nici o uşă nu ţi se va deschide.

Recunoaşterea Dumnezeului Celui viu are, ca cea mai importantă urmare, supremaţia vieţii asupra morţii. Nerecunoaşterea lui Dumnezeu are ca primă grozavă urmare supremaţia morţii asupra vieţii. În primul caz se poate spune că această întreagă strălucire a vieţii prin întuneric se va încheia printr-un incendiu măreţ al vieţii în care va arde moartea.

În al doilea caz se poate spune că toate aceste violenţe ale morţii asupra scânteilor slabe ale vieţii se vor sfârşi cu întune­ricul de nepătruns şi cu tăcerea în care se va odihni moartea în veşnicie.

Dacă-L elimini pe Dumnezeu din univers, ai şters deosebirea dintre viaţă şi moarte şi ai pre­dat morţii spre nimicirea definitivă totul şi toate, de la un ţărm al timpului şi spaţiului la alt ţărm.

În zadar fugi de Dumnezeu; nu te poţi ascun­de. El nu va alerga după tine, dar te va aştepta. Insă El nu te va aştepta numai în locul în care L-ai părăsit: El te va aştepta pe toate drumurile şi la toate răscrucile lumii.

Mai uşor vei fugi sub lună decât în jurul lui Dumnezeu. Cu adevărat, mai uşor vei fugi de văzduh decât de Dumnezeu.

Când omul împlineşte toate legile, atunci poate spune: am ajuns animalul. Pentru că ani­malul trăieşte precis după legea hotărâtă lui. Cine nu a ajuns animalul, cum va ajunge pe Dumnezeu ?

Sfântul Nicolae Velimirovici

Sursa: "Învăţături despre bine şi rău", Editura Sofia, Bucureşti, 2006

BBC: Dezvăluiri spectaculoase în cazul Tanacu

Raportul medico-legal întocmit în urma exhumării tinerei Irina Cornici, care şi-a pierdut viaţa la mănăstirea Sfânta Treime din localitatea Tanacu, judeţul Vaslui, în luna iunie a acestui an, răstoarnă datele primului raport medico-legal.

Raportul redactat de medicul Dan Gheorghiu, medic primar de medicină legală din Constanţa, ajunge la concluzia că moartea Irinei Cornici a fost cauzată de o eroare medicală făcută de medicul ambulanţei care i-a administrat tinerei şase fiole de adrenalină.

Prima analiză medico-legală, făcută sub presiunea emoţiilor stârnite de cazul de la Tanacu, îl acuza pe preotul Daniel Corogeanu de omucidere.

Cauza presupusă a morţii era insuficienţa cardio-respiratorie acută, insuficienţa respiratorie restrictivă prin contenţie (mecanică), şoc hipovolemic (scăderea cantităţii de sânge circulant), deshidratare importantă în contextul unui bufeu delirant halucinator (schizofrenie) neglijat, cu 

stare de agitaţie psihomotorie severă.

De ce ii uraste lumea pe cei ce nu se comporta ca ea

"De vă urăşte pe voi lumea, să ştiţi că pe Mine mai înainte de voi M-a urât. Dacă aţi fi din lume, lumea ar iubi ce este-al ei; dar pentru că nu sunteţi din lume, ci Eu v-am ales pe voi din lume, de aceea vă urăşte lumea.

Aduceţi-vă aminte de cuvântul pe care vi l-am spus: Nu este sluga mai mare decât stăpânul ei. Dacă M-au prigonit pe Mine, şi pe voi vă vor prigoni; dacă au păzit cuvântul Meu, şi pe al vostru îl vor păzi." (Ioan 15: 18-20)

Parintele Arsenie Boca in mijlocul credinciosilor

Citeste cartea "Tinerii Familia Si Copiii Nascuti in Lanturi - Arsenie Boca"

Arsenie Boca Tinerii Familia Si Copiii Nascuti in Lanturi

Sfintii romani

Acatistul noilor mucenici şi mărturisitori din temniţele comuniste

ACATISTUL NOILOR MUCENICI ŞI MĂRTURISITORI DIN TEMNIŢELE COMUNISTE (se distribuie gratuit cu revista ATITUDINI, nr. 25)

(Alcătuit în cinstea robilor lui Hristos de la Târgu Ocna, Aiud, Piteşti, Gherla, de la Canal şi din toate celelalte locuri de pătimire)

După obişnuitul început se zice:

Condacul 1:

Îngerii păzitori din cer au fost trimişi, dimpreună cu arhanghelul Mihail, căpetenia lor, să vă ocrotească în încercările voastre, sfinţilor care aţi încununat neamul românesc. Iar noi, văzând roadele răs­tig­nirii voastre pe crucea pătimirii, vă zi­cem cu mare glas: Bucuraţi‑vă, noilor mucenici şi mărturisitori români.

Icosul 1:

Să ne ridicăm din somnul cel de moarte al păcatului şi al fricii, că, iată, Dumnezeu ne‑a făcut nouă dar de mare preţ, punându‑ne înainte pilde vii de nevoinţă şi de jertfelnicie, iar noi, luând aminte la lupta lor, să le aducem laude ca acestea:

Bucuraţi‑vă, biserici vii, sfinţite prin sânge mucenicesc;

Bucuraţi‑vă, altare de mare preţ ale neamului românesc;
Bucuraţi‑vă, că v‑aţi arătat biruitori în multe prigoane şi lupte;
Bucuraţi‑vă, roade ale rugăciunii sfinţilor din veacurile trecute;
Bucuraţi‑vă, dascăli ai creştinilor care cu multe osteneli se nevoiesc;
Bucuraţi‑vă, călăuze ale celor care pe calea cea îngustă călătoresc;
Bucuraţi‑vă, pietre care aţi strigat adevărul când oamenii tăceau;
Bucuraţi‑vă, că v‑aţi arătat mai puternici decât cei care vă chinuiau;
Bucuraţi‑vă, că pe prigonitorii voştri prin răbdare i‑aţi înfrânt;
Bucuraţi‑vă, cei ce de moarte şi de chinuri nu v‑aţi temut;
Bucuraţi‑vă, că Sfântul Arhanghel Mihail asupra voastră a vegheat;
Bucuraţi‑vă, că la lumina împărăţiei cerurilor în chip tainic v‑a chemat;
Bucuraţi‑vă, noilor mucenici şi mărtu­ri­sitori români.

Icoanele și moaștele noilor martiri în Catedrala Mântuirii Neamului

Anul 1983. După întemnițarea a zeci de mii de studenți, țărani, preoți și intelectuali, regimul comunist ateu se află la apogeul puterii. Nimeni și nimic nu mai stătea la acea vreme în calea revoluției proletare. Cel puțin așa credeau tiranii neamului. Astfel, a luat naștere simbolul cel mai de seamă al comunismului în România: Casa Poporului. O construcție mamut, motivată de cultul personalității unui dictator care s-a crezut zeu peste un popor creștin. O construcție pentru ridicarea căreia au fost sacrificate biserici, monumente, căminele oamenilor și nu în ultimul rând vieți omenești. Dar cine s-ar fi gândit atunci că în coasta Casei Poporului, se va ridica peste ani Catedrala Mântuirii Neamului, ca semn tare al biruinței ortodoxiei asupra regimului comunist ateu?

Privind înapoi pe firul istoriei, construirea Catedralei Mântuirii Neamului nu este altceva decât mărturia pe care Dumnezeu o arată întregii omeniri, că Biserica lui Hristos nici porțile iadului comunist nu au putut-o învinge. Această catedrală nu este altceva decât lecția lui Dumnezeu în istorie pentru toți cei care îndrăznesc să lupte împotriva Lui.

Un fost ateu, pe gandul.info: "Sfanta Treime exista, exista si Maica Domnului, exista si foarte multi sfinti, exista ingeri"

Într-un comentariu la articolul tendenţios de pe gandul.info - Drumul moaştelor. 24 de ore din „viaţa” unui pelerin pe Dealul Mitropoliei: "Toate la fel sunt, să ştiţi! Pentru boli, pentru noroc în viaţă, pentru ce vrei dumneata” -, un fost ateu ţine să-i raspundă unui individ necredincios care ia în râs credinţa românilor în sfintele moaşte. Fostul ateu, Laurenţiu Constantinescu, îi transmite necredinciosului Alin Dobrea să cumpere măcar unul din cele 4 volume din seria "Marturii din Tara Fagarasului" - Arsenie Boca. Iată încă un caz "rezolvat" de sfântul Arsenie Boca, chemat la Domnul în 28 noiembrie 1989.

Alin Dobrea

As vrea sa fiu sarcastic si nu pot.Privesc pozele si as vrea sa cred ca nu sunt adevarate!Asa de rau a ajuns tara mea,in doar 10 ani de absenta?Nu mai exista nici un fel de speranta,pentru romanul de rand?Pentru orice problema indiferent de natura ei,omul se duce sa vada trei oase,inchise intro caseta de sticla si gata, totul se rezolva!Puteri curative,idei de afaceri ,noroc in casnicie,femei sterile,ipotenta masculina,s.a.m.d totul se rezolva sarutind geamul slinos si plin de germeni microbieni,ai unei asa zis racle sfinte!Mentalitate retrograda,asemanatoare anilor1600,sau lipsa oricarei sperante de viitor?Incultura sau deznadejde ajunsa la extrem?Sau toate la un loc?
Intrebari pe care orice persoana de bun simt si le pune , citind acest articol.Din pacate aceste intrebari nu si leau pus niciodata,vinovatii acestei stari de lucruri,si anume politicienii de carpa ai Romaniei!!Imbuibatii de peste noapte ai unei tari ce zi de zi ,se afunda mai mult in saracie,si implicit ia ignoranta.Romani,daca tot credeti in minunile moastelor sfinte,rugativa pentru disparitia clasei politice actuale,care via amarat PREZENTUL ,si va distrus VIITORUL!AMIN!!!!!!!!!

Laurentiu Constantinescu

Draga Alin, si eu am fost ateu si am crezut cu tarie in convingerile mele anti orice fel de Dumnezeu. Insa, la un moment dat, am realizat ca negam ceva ce nu cunosteam, ceva ce nici macar nu incercasem sa studiez. Asa ca am vrut sa aflu cate ceva din acest "subiect" care a fascinat mii de ani omenirea. Azi, din cele ce am citit, vazut si trait, pot sa iti spun ca Sfanta Treime exista, exista si Maica Domnului, exista si foarte multi sfinti, exista ingeri s.a.m.d.
Din pacate (ce ironie a expresiilor romanesti), faci aceeasi greseala pe care o faceam si eu mai demult: comentezi ceva ce nu ai aprofundat. Te rog, daca ai 8-9 lei disponibili si vrei sa deschizi o ferestra spre acest spatiu, mergi in Piata Unirii la Libraria Sophia si cumpara macar unul din cele 4 volume din seria "Marturii din Tara Fagarasului". Citeste si trage singur concluziile.
PS Daca nu esti in tara trimite-mi date de contact pe "contact@sufletpelerin.ro" si ti-o trimit eu. Doamne-ajuta!

UPDATE - SONDAJ: Ar trebui canonizat Părintele Arsenie Boca?

Tot mai cunoscut de către români şi nu numai, pentru minunile şi profeţiile sale, Părintele Arsenie Boca nu a fost canonizat încă de Biserica Ortodoxă Română, deşi tot mai mulţi credincioşi cer acest lucru. Cu siguranţă că Părintele Arsenie Boca este un sfânt pentru foarte mulţi creştini, însă canonizarea lui ar însemna recunoaşterea acestui lucru şi la nivel oficial. Dar, poate le-o veni mintea la loc şi "oficialilor".

Deschid un sondaj pe această temă, care poate fi găsit în partea din dreapta a blogului, în care cunoscătorii sunt invitaţi să spuna DA sau NU canonizării acestui mare sfânt al românilor. Hristos în mijlocul nostru!

UPDATE: După ce am scris rândurile de mai sus, am fost informat că un preot a fost însărcinat de unii ierarhi să îi faca dosarul de canonizare Parintelui Arsenie, dar că asta durează şi că procedurile de canonizare potdura şi câţiva ani.

28 noiembrie 2011: Parastasul Parintelui Arsenie Boca (VIDEO)

Psalmul 135 la Manastirea Putna

Blândeţea şi laşitatea, economia şi zgârcenia

Trebuie multă băgare de seamă să putem lămuri ceea ce este una şi ceea ce este alta, aceasta pentru că alături de virtuţi se află viciile, alături de uşurinţa exprimării obrăznicia, alături de blândeţe laşitatea.

Să ia aminte bine oricine crede că este stăpân al unei virtuţi, pe când el nu are decât viciul.

Aşadar, ce este blândeţea şi ce este laşitatea? Să nu ajuţi pe cei jigniţi, să rămâi mut când sunt asupriţi, aceasta-i laşitate; să suferim jignirile pe care ni le fac alţii, iată ce este blândeţea.

Ce este curajul opiniei? Acelaşi lucru: a lupta pentru altul. Dar obrăznicia? Când vrei să te răzbuni tu însuţi. Blândeţea şi curajul opiniei merg împreună, şi tot împreună, pe altă parte, obrăznicia şi laşitatea. Cine se mâhneşte de propriile sale suferinţe, greu îi va fi să se mâhnească de ale altora, cine nu se răzbună pe sine, bine va răzbuna pe alţii…

Imaginea zilei: Armata romana

Parintele Arsenie Boca despre relaţiile sexuale în timpul sarcinii

Totuşi, nu mă pot abţine de a pomeni un lucru care produce extrem de multe şi grele dificultăţi în educarea copiilor. Când soţul nu dă pace sarcinii (zice el că se poate, sau nu vrea altfel, sau se declară stăpân pe legile naturii) atunci copiii vin pe lume cu predispoziţia precoce spre sexualitate. Aceasta îi face îndărătnici şi foarte greu educabili (sunt certaţi cu disciplina, unii genetic prezintă cromozomul criminalităţii şi chipurile, circumstanţe atenuante în justiţie). Fug de la şcoală şi încep aventurile. Deci tot în răspunderea soţului se soldează şi aceste necazuri. Explicaţia biologică: au crescut în mediul uterin hrăniţi cu sânge prea îmbibat cu testosteron, hormon sexual masculin.

Raspunsul parintelui Arsenie Papacioc la intrebarea Exista iertare fara uitare? (VIDEO)

Arsenie Boca: "Cine vrea să vadă pe Domnul în veacul fără de sfârşit, trebuie să meargă cu El toată calea, iar nu numai până la un loc, sau numai până la o vreme"

Cine vrea să vadă pe Domnul în veacul fără de sfârşit, după înviere, trebuie să meargă cu El toată calea, iar nu numai până la un loc, sau numai până la o vreme. Rămaşi în urmă de frică (Apocalipsă 21, 8) sunt destui în toate vremile, dar mai ales în zilele noastre, temându-se ca nu cumva din cauza credintei să-şi primejduiască viata aceasta.

 Noi însă zicem: unde e fericirea aceea, să cădem şi noi în „primejdia”, în care a căzut Dumnezeu? Iar de nu ne primejduim pentru Dumnezeu, e semn că nu suntem vrednici.

O sinteza a gandirii parintelui Arsenie Boca in 800 de capete

Parintele Arsenie Boca: "Omul e numai un fel de chiriaş, un fel de administrator şi nicidecum proprietarul absolut al lumii"

Dacă de fapt şi de drept, proprietatea şi stăpânia lumii e a lui Dumnezeu, atunci omul e numai un fel de chiriaş, un fel de administrator şi nicidecum proprietarul absolut al lumii. Că, de se va crede stăpân absolut al lumii, seamănă cu credinţa îngerului nebun. Pentru ca să înfrâneze pe om de la o căderea ca aceasta, Dumnezeu l-a numit iconom nedrept, pe de o parte, pe motivul că n-are proprietatea absolută, ci numai proprietatea relativă; iar pe de altă parte, ca să-l ferească de căderea în nebunia îngerului rău. Aşadar, de îndată ce se dă pe sine proprietar absolut al lumii, se ciocneşte cu Dumnezeu, Îl tăgăduieşte, Îl înlătură, Îl expropriază, şi cu asta crede întocmai ca Lucifer.

Nu-şi dă seama bietul om că, primind ispita, va fi zdrobit sub dărâmăturile propriei sale iubiri nebune. Când omul se lipeşte de făptură, de avuţie, de slavă, acestea i se fac mamona, care însemnează bani sau bogăţii. Deci nu poţi sluji şi lui Dumnezeu şi lui mamona. Cu toate acestea, Dumnezeu laudă pe iconomul pârât, care şi-a făcut prieteni din mamona nedreptăţii, şi-i făgăduieşte că‑l va primi în împărăţie când o va isprăvi de risipit, după legea dumnezeiască a iubirii de oameni – se înţelege că e vorba de risipirea mamonei. De aici putem scoate înţelesul bogăţiei: nu sărăcia te mântuieşte, nici bogăţia nu te osândeşte; şi precum nici bogăţia nu te mântuieşte, aşa nici sărăcia nu te osândeşte, ci precum ai sufletul şi faţă de bogăţie şi faţă de sărăcie. Eşti sărac şi zorit cu gândul după avuţie, iată că nu te mântuieşte sărăcia. Eşti bogat, dar desfăcut cu inima de bogăţia ta, iată că nu te primejduieşte bogăţia ta.

Minuni, marturii, vindecari: Cum a fost salvata de Parintele Arsenie Boca o femeie care nu credea in Dumnezeu

Eram la Mănăstirea Râmeţi şi aşteptam un autobuz. Mai erau doi bătrâni lângă mine. La un moment dat am scos buletinul să caut ceva. Pe o copertă a buletinului aveam poza Părintelui Arsenie. Doamna mai în vârstă m-a întrebat imediat: „L-aţi cunoscut pe Părintele Arsenie? Dragule, eu 1-am cunoscut. Omul acesta m-a salvat, m-a scos din moarte sufletească… Aveam boli ale glandelor endocrine. Ani întregi am stat prin spitale şi sanatorii din toată ţara. Într-un.final mi au zis să mă duc acasă că în 2-3 luni voi muri. O soră medicală, înainte de a ieşi din spital mi-a spus: «Degeaba tot iei medicamente şi-ţi pui nădejdi în medici şi spitale. Du-te şi roagă-te lui Dumnezeu. Am auzit că este un om al lui Dumnezeu, Arsenie. 

Du-te şi roagă-te, poate îl găseşti.» Dar ea nu credea în Dumnezeu, credinţa era pentru ea o prostie. Stând acasă şi văzând cum moare încet-încet, slăbise în greutate foarte mult, începuse să se gândească cu groază la moarte. La un moment dat s-a gândit că nu se poate ca omul să moară şi să dispară pur şi simplu. Trebuie să se întâmple ceva cu el. Începuse să gândească cu sufletul, care e nemuritor, care nu poate accepta moartea. Îşi spunea apoi, repetat: «Nu se poate să nu existe Dumnezeu. Nu se poate să mor şi să nu mai existe nimic cu mine», o spunea aproape disperat.

Marturii despre Parintele Arsenie Boca: Cum au fugit dracii din calea unei femei care s-a spovedit

La serviciu aveam probleme şi mi - a zis că „trebuie să răbdăm şi să iubim”. Odată m- am dus la Părintele de Întâmpinarea Domnului. M -am spovedit, m-am cuminecat dimineaţa şi m-am dus la serviciu, dar m-am dus mai târziu şi când am intrat în birou toţi au fugit!

 Părintele mi -a explicat: "Cum să stea diavolul în faţa lui Dumnezeu; tu aveai pe Dumnezeu, de aceea au pierit toţi din birou “.

 El nu era un om care exagera în canoane şi nici în altceva. Căuta întoarcerea, să cauţi Biserica, să te duci la Sfânta Liturghie. Pentru noi care trăiam în lume, mirenii, cerea odihnă, ca să putem munci. (Ana Riţivoiu, Sibiu)

„Cu cei ce se grăbesc eu nu mă grăbesc”

Acestea sunt scrise în biserica din Drăgănescu de Părintele Arsenie: „Spovedania, taina Pocăinţei, prin care puterea lui Dumnezeu dată preoţilor şterge biruinţele diavolului asupra omului, căci păcatul esteo conspiraţie între diavol şi minte împotriva lui Dumnezeu sau împotriva unei porunci a Lui, la ascultarea omului de Satana, şi nude Dumnezeu. Când aceste biruinţe sunt spovedite şi ispăşite princanon şi necazuri, acelea nu mai au nici o greutate la cântarul judecăţii particulare.

Când sunt spovedite dar numai pe patul morţii şi n - a mai rămas timp de canon şi îndreptare, ei (diavolii) vin şi înfricoşează sufletul cu necaz şi urgie mare; dacă însă omul le -a ars pe pământ măcar cu o lacrimă, acesta nu se pierde, ci poate atrage mila lui Dumnezeu.

Când biruinţele lor rămâm consimţite toată viaţaşi neşterse de taina pocăinţei, omul acela, deşi botezat, s - a făcut fiul aceluia de care a ascultat. Biruinţele lui au toată greutatea,fărădelegii. Cei cumpliţi au câştigat sufletul Omului. Sufle lele drepţilor însă, ca un şuvoi de foc urcă la cer, ca unele ce s -au îmbogăţit în focul Duhului Sfânt “.

Parintele Arsenie Boca

Răspunsuri la întrebările lumii de astăzi: Unui domn care se plange de nechibzuita sotiei sale

„Fac şi eu ce face toată lumea!” Aceste cuvinte vi le trâmbiţează în urechi soţia dvs. de câte ori îi atrageţi atenţia să se lase de mania modei şi de risipă. I-aţi spus cu binele: „Iată, Dumnezeu ne-a dat trei copii ca trei mere de aur. Acum trebuie să trăim pentru copii, nu numai pentru noi. Nici nu mai suntem atât de tineri ca să alergăm după toate modele şi după toate distracţiile. Şi sănătatea trebuie să ne-o păzim, de dragul copiilor. Tu, nevastă, te plângi deseori de dureri de cap. Păi numai să tragi în piept mirosul pomezii otrăvitoare de pe faţă, şi gata durerea de cap; pe lângă asta, ia în calcul şi aerul nesănătos din cafenele, crame şi teatre; ia în calcul şi îmbrăcămintea nesănătoasă, somnul dezordonat, precum şi nevroza de la jocurile de noroc şi băutură. Toate astea nu duc la bine”.

Distanţă - Sfântul Nicolae Velimirovici

Toate lucrurile ţine-le la oarecare distanţă, nu­mai sufletul apropie-l cât mai mult de Dumnezeu.

Dacă torni apă peste foc, nu vei mai avea nici apă, nici foc.

Dacă doreşti averea altuia, o vei urî pe a ta şi pe amândouă le vei pierde.

Dacă te apropii tot aşa de mult de servitoare cât de soţie, nu vei avea nici servitoare, nici soţie.

Dacă bei adesea pentru sănătatea altuia, o vei pierde şi pe a ta.

Dacă numeri mereu banii altuia, tot mai pu­ţini vei avea tu. Dacă numeri mereu păcatele altora, ale tale se vor înmulţi.

Dacă goneşti şi ajungi vulpea, vei întoarce co­coşul; însă dacă goneşti şi ajungi ursul, nu eşti sigur că te vei întoarce şi tu.

Sfântul Nicolae Velimirovici

Sursa: "Învăţături despre bine şi rău", Editura Sofia, Bucureşti, 2006

Legătura cu Dumnezeu - Sfântul Nicolae Velimirovici

Când oamenii sunt în legătură mincinoasă cu Dumnezeu şi socotesc aceasta ca singura reali­tate şi valoare, toate legăturile lor cu lumea de­vin mincinoase.

Realitatea şi valoarea trec atunci de la Dumnezeu asupra visului şi a visătorilor, şi viaţa devine ca o luptă a umbrelor, când soarele se ascunde în spatele norilor.

Teoriile mincinoase despre Dumnezeu atrag după ele în chip neîndoios şi teoriile mincinoase despre ştiinţă, politică, societate, căsătorie şi fa­milie.

O minciună se naşte din alta; una caută sprijin la alta; una cheamă în ajutor pe cealaltă.

Isteţimea este preţuită atunci mai mult decât caracterul, şi cantitatea mai mult decât calitatea.

Toţi oamenii simt atunci că se îneacă în min­ciună şi toţi strigă: totul este minciună ! Însă nici unul nu se întoarce la adevăr, întocmai ca atunci când înotătorii se îndepărtează de ţărm şi, sim­ţind că se vor îneca, se prind unul de altul. Toţi văd că sunt în aceeaşi primejdie, dar cu toate acestea se strigă unul pe altul în ajutor. Deoarece din zăpăceală şi frică au uitat în care parte se află ţărmul.

Într-o astfel de vreme, balanţa lumii o ţin în mână, amânând Judecata, abia zece oameni ai lui Dumnezeu, în lipsa cărora au dispărut cetă­ţile Sodoma şi Govora.

Sfântul Nicolae Velimirovici

Sursa: "Învăţături despre bine şi rău", Editura Sofia, Bucureşti, 2006

Libertatea - Sfântul Nicolae Velimirovici

Dacă doreşti libertatea, atunci încearcă mai întâi să te eliberezi de tine însuţi.

Dacă pentru ştiinţă şi cunoştinţă a fost valabilă ca regulă cul­minantă „cunoaşte-te pe tine însuţi", pentru morală este valabilă ca regulă culminantă: dezrobeşte-te de tine însuţi!

Dacă vrei să ajungi la libertate prin revoluţie, fă mai întâi revoluţie în tine însuţi; şi te vei încredin­ţa apoi că toate celelalte revoluţii sunt de prisos.

Dacă vrei să ajungi la libertate prin război, porneşte mai întâi război împotriva ta însuţi; şi dacă vei duce acest război la bun sfârşit, atunci te vei convinge că toate celelalte războaie sunt de prisos.

Optimism - Sfântul Nicolae Velimirovici

Lumea aceasta este mai rea decât toate lumile pe care omul le poate îndura. Mai rea decât aceasta, nu este alta pentru oameni, poate pen­tru demoni.

Toţi oamenii simt acest lucru, însă fug de acest sentiment ca şi înotătorul nepriceput, care, speri­at de adâncimea mării, întoarce spatele mării şi înoată în apă mică, spre ţărm.

Toţi oamenii simt acest lucru, şi de aceea îi so­cotesc pe optimişti uşuratici, şarlatani. Şi într-a­devăr, este mai multă şarlatanie decât optimism curat la aceia care bucuros privesc asupra lumii, dar socotesc moartea ca cel din urmă punct al vieţii noastre.

Singurul optimism fără şarlatanie este cel care are curajul să recunoască toată grozăvia vieţii, dar are şi puterea să socotească moartea nu punct, ci virgulă a vieţii, după care începe foaia curată, pe care nu se va mai scrie cu sânge şi lacrimi, ci cu razele de aur ale luminii şi bucuriei dumnezeieşti.

Sfântul Nicolae Velimirovici

Sursa: "Învăţături despre bine şi rău", Editura Sofia, Bucureşti, 2006

Despre spovedanie - Părintele Arsenie Boca

La spovedanie nu trebuie să spui păcatele de care te-ai căit mai înainte, de care ai fost dez­legat şi pe care nu le-ai mai repetat. Altfel ar însemna că nu ai încredere în puterea Tainei săvârşite prin Spovedanie.

Nu trebuie să-ţi aminteşti de persoanele cu care ai fost în clipa săvârşirii păcatului, ci, să te osândeşti numai pe tine.

Sfinţii Părinţi îi opresc pe credincioşi să-şi spună păcatele în toate amănuntele, ci să le recu­noască în general, pentru ca nu cumva luându-le pe toate în parte, să dea prilej de sminteală su­fletului său, cât şi duhovnicului.

Tu ai venit să te pocăieşti şi totuşi nu te că­ieşti de păcate fiindcă nu ştii să te pocăieşti cum trebuie, adică nu-ţi aduci aminte de pocăinţă decât în chip rece şi indiferent.

Tu ai înşirat toate mărunţişurile, iar ceea ce este mai important ai scăpat din vedere. Nu ţi-ai mărturisit cele mai grele păcate; nu ai recunoscut şi nu ai notat că tu nu-L iubeşti pe Dumnezeu, urăşti pe aproapele, nu crezi în cele ce spune Cuvântul lui Dumnezeu şi eşti plin de mândrie şi de slavă deşartă. în cele patru păcate intră toată prăpastia de răutăţi şi toată corupţia noastră sufletească. În esenţă ele sunt rădăcinile principale din care răsar toate vlăstarele căderii noastre în păcat.

Vremea s-a scurtat - Părintele Arsenie Boca

În una din lucrările Părintelui Arsenie Boca, este consemnat lucrul acesta:

„În zilele acestea mai de pe urmă, când şi nouă ni se pare«că de acum vremea s-a scurtat», cercetând firea dureri­lor, am aflat desfrânarea încleştându-i pe oa­meni şi lucrându-le de zor dărâmarea în întin­dere şi adâncime.

Iar pe de altă parte preoţii vremilor noastre n-au mai urmărit (aceasta) ca păcat şi ca atare să o măture afară din Taina lui Dumnezeu, adică din căsătoria creştină (şi nu numai).

Aşa se face că: „vai peste vai va fi şi veste peste veste va fi şi se va căuta vedenie de la prooroc, (dar) lipsind preotului cunoştinţa legii şi bătrânului sfatul"(lezechiel 7, 26), oamenii orbecăiesc în mulţimea neştiinţei şi a lipsei de sfat, care s-a întins ca o noapte de osândă peste bieţii oameni, în care dorm liniştiţi somnul de primejdie, de bună credinţă, precum că aceea nu-i păcat. Dar fiind rânduit să văd şi să ascult mereu durerile oamenilor - care le vin de pe urma păcatelor şi a lipsei de sfat - şi ajungând adeseori una cu durerea lor, într-o zi slujind Sfânta Liturghie şi rugându-mă: «Pentru pacea a toată lumea şi pen­tru bunăstarea Sfintelor lui Dumnezeu biserici», aud deodată în urechea dinlăuntru înfruntarea aceasta:

Halloween – o sărbătoare păgână de iniţiere a copiilor în practici oculte

După ce a cucerit Apusul, Halloween-ul îşi continuă marşul triumfal şi către ţările ortodoxe ale Răsăritului creştin, având ca principal aliat statul. Da, statul laic, care se problematizează tot mai mult în a interzice cu totul manifestările creştine în spaţiul public, care deja interzice în multe state afirmarea credinţei în Hristos în perimetrul şcolilor, este cel ce promovează astăzi prin mass-media şi prin mai toate sistemele de învăţământ sărbătoarea păgână Halloween. Să înţelegem de aici că denumirea de stat laic este doar o formulă cosmetizată a noţiunii de stăpânire păgână?

Anul acesta, mai mult decât în toţi anii anteriori, Halloween a devenit un fel de sărbătoare oficială a celor mai multe dintre grădiniţele, şcolile şi liceele din România. Ne-a sosit la redacţie ştirea că şi în sate uitate de lume, în care oamenii abia au cu ce se îmbrăca, copiilor li s-a cerut de la şcoală să se prezinte pe data de 31 spre 1 noiembrie cu echipamentul adecvat sărbătorii Halloween, adică cu costumele de spiriduşi, fantome sau chiar diavoli.Unii părinţi s-au problematizat şi au refuzat să dea curs, dar alţii poate mai familiarizaţi cu duhurile televiziunii s-au supus cu docilitate. Dacă aşa e la modă acum, şi o mai cere şi şcoala! Dar oare câţi dintre guvernanţii, profesorii sau părinţii care au urmat directiva venită probabil de foarte de sus ştiu sau conştientizează ce este Halloween-ul?

La multi ani Armatei Romane!

De mars la cununie

Vaccinuri sau Sfânta Împărtășanie? De ce nu-mi vaccinez copiii

Astăzi dimineață am fost împreună cu soția la medicul nostru de familie. În cabinet se afla doar asistenta, pe care am anunțat-o respectos că eu nu mai vrea să-mi vaccinez copiii. Din necunoștință de cauză și speriat de alții că vaccinurile sunt obligatorii și copiii nu vor fi primiți la școală, am acceptat încă de la nașterea lor, repede și fără să mă informez, ca fetele noastre să fie vaccinate. Acum, după ce am aflat că vaccinurile sunt doarrecomandate de lege și nicidecum obligatorii, am hotărât să stopez vaccinarea fetițelor.

Mare mi-a fost mirarea când am văzut reacția asistentei, care a încercat foarte dur să mă convingă că greșesc. După o discuție de câteva minute, și după câteva amenințări că nu voi mai primi carnetul de vaccinări și copiii nu vor mai putea intra la grădiniță și la școală, doamna asistentă mi-a spus să merg la Direcția de Sănătate Publică și să obțin o hârtie prin care să demonstrez că nu sunt de acord ca fetițele mele să fie vaccinate. E aberant să mergi la o instituție să-ți dea o hârtie ca să demonstrezi ceva ce legea nu interzice: adică refuzul vaccinului, și apoi să aduci acea dovadă la o altă instituție (medicul de familie).

Consternarea vine ca urmare a întrebării: „De ce să refuzi un vaccin, care previne anumite boli.” Vă voi relata mai jos motivațiile mele.

Spirulina, un superaliment care NU trebuie să vă lipsească din meniu

Una dintre cele mai vechi forme de viaţă de pe Pământ, Spirulina - este o microalgă albastră-verzuie care a contribuit la formarea oxigenului în atmosferă cu milioane de ani în urmă. În felul acesta, alte vieţuitoare au putut să se dezvolte, iar microalga a devenit un "superaliment" aşa de bogat din punt de vedere nutriţional încât am putea trăi numai cu ea şi apă.

Spirulina a fost pentru prima oară localizată în lacurile calde, cu apă alcalină, din Africa, America Centrală şi America Latină. Ea a fost consumată de popoarele aborigene preţ de sute de ani, apărând astfel primele indicii cu privire la beneficiile pe care le aduce sănătăţii. Mai apoi, în zilele noastre, sute de studii i-au confirmat calităţile sau mai bine zis, puterile.

Conţine circa 60 - 70% proteine complete, ceea ce înseamnă că are toţi cei 8 aminoacizi esenţiali şi 10 acizi non-esenţiali necesari unei sănătăţi de fier. Spirulina mai conţine proteine, în cantitate mai mare decât carnea de vită, de pui sau soia. Nutrienţii ei sunt de calitate superioară oricărei alte surse, apoi specialiştii mai vorbesc despre acidul gama-linoleic (GLA), vitamina B12, fier şi multe alte componente despre care s-a stabilit că protejează împotriva unor forme de cancer.

Imaginea zilei

Sursa foto: Facebook.com

Halloween-ul, o sarbatoare de care nu avem nevoie

Crestinii nostri mai putin dusi la Biserica serbeaza pe 31 octombrie Halloween-ul (acesta fiind al doilea import in materie de sarbatori, dupa celebrul de pe acum Valentine's Day). Multi considera ca sarbatoarea Haloween-ului (All Hallow's Eve) este doar seara (ajunul) de dinaintea Zilei tuturor sfintilor (All Saint's Day), praznicul romano-catolic din 1 noiembrie. Americanii isi amintesc acum de mortii lor, celebreaza victoria lui Hristos asupra mortii si puterilor intunericului, rad de... rau si de moarte. Se considera, deci, ca este sarbatoare crestina chiar daca e importata, dupa toate probabilitatile, din paganismul celt (druid). Greu insa de convins un om rational ca aceasta sarbatoare ar avea duh crestinesc...

Adevarul e insa altul. Ea e o sarbatoare 100% pagana, oculta, "ziua cand mortii,fantasmele parasesc mormintele...". Ea e cea mai mare sarbatoare a slujitorilor satanei: vrajitori, spiritisti sau satanisti. Americanii au dezvoltat o adevarata industrie legata de aceasta sarbatoare. Se achizitioneaza cu aceasta ocazie accesorii macabre: masti, costume de vampiri, diavoli, dragoni, zombi, leprosi, schelete si nelipsitii dovleci, ajungandu-se pana la vanzari de o jumatate de miliard de dolari anual. Vanzarile filmelor horror cresc in aceasta perioada, promotorii filmelor de groaza speculand si ei interesul mare pentru acest praznic. Industria filmelor horror exploateaza la maxim setea de senzatii tari, dovedind nepasare fata de psihicul omului, caruia nu-i ofera nimic altceva decat angoase.

Unui om care spune ca are credinta in Dumnezeu, insa nu i se roaga

Osteneşte-te să întăreşti credinţa din tine. Cu vremea vei simţi nevoia  să te rogi.
Credinţa ta nu-i tare, de aceea încă nu te mână la rugăciune.
Am  văzut odată cum pe o roată de moară  cădea puţină apă.  Şi roata  rămânea
nemişcată. Apoi a venit apă multă, şi roata s-a pus în mişcare.
Credinţa e putere duhovnicească. Puţina credinţă nu mişcă nici mintea spre cugetarea
la Dumnezeu, nici inima spre rugăciune către Dumnezeu. Credinţa mare mişcă şi mintea, şi
inima, şi tot sufletul omului. Cât dăinuieşte în om o credinţă mare, ea îi mişcă sufletul, prin
puterea ei, către Dumnezeu.

Ce i-a răspuns Sfântul Nicolae Velimirovici unui jandarm la întrebarea "credeţi în Dumnezeu?", pe vremea când era în lagăr

Aceste pagini le-a scris episcopul Nicolai ca întemniţat în lagărul de rău renume Dachau lângă Műnchen în Germania în anul 1945. Ca să nu-i găsească paznicii manuscrisul el l-a păzit cu grijă şi numele “Neamţ” şi “Nemačka” (Germania) nu a cutezat să-l scrie cu toate literele lui ci numai cu litera “N”.

“Fiecare poate fi prooroc – spune vlădica Nicolai. Aceluia care face răul spune-i că va trece rău, iar aceluia care face bine că va fi răsplătit, şi nu vei greşi niciodată pentru că aceasta este legea veşnică a naturii (firii). Căci niciodată în istorie răul nu a rămas nepedepsit şi nici binele nerăsplătit.”

Pentru că s-a şcolit în Apus şi a străbătut (colindat) aproape toate ţările Europei, Nicolai a cunoscut mai bine ca orice sârb sufletul omului occidental şi a sesizat căile greşite prin care hoinăreşte bătrânul continent. Cu îngrijorare el s-a convins că Europa care de secole a purtat stindardul creştinismului, a început să se îndepărteze de Hristos şi să se întoarcă spre această lume: să se întoarcă de la duh (spirit) spre materie iar Evanghelia pe care s-au jurat şi cu care au trăit creatorii culturii ei tot mai mult au înlocuit-o cu ştiinţa. În loc de Dumnezeu este pus ca ideal şi idol – Omul.

Asta-i viaţa?

Ruinele comunismului nu sunt cimitirele industriale sau cartierele muncitoreşti vopsite, acum, în culori New Age. Ruinele comunismului sunt oamenii...
Azi am fost martorul următorului dialog:
- Nu trebuie să acceptăm totul automat, fără analiză şi dialog: suntem oameni, nu roboţi...
- Ba trebuie să facem cum ni se spune, fără cometarii...
- Dar pentru confortul lor, şefii vor pune poveri din ce în ce mai mari pe noi, iar dacă te frângi, îţi spun cu cinism: Altul l-a rând, ăsta s-a stricat.... Frica noastră îi deformează, îi depersonalizează....
- Ce vrei să-mi pierd slujba? Am rate de plătit...
- Dar îţi convine să te duci acasă epuizat, doar să mănânci şi să te culci, ca un animal de povară, doar pentru că un birocrat trebuie să producă hârtii? Eu nu vreau să trăiesc ca un dobitoc.... Aici îţi ignori colegii, acasă familia...
- Asta e!
- Dar avem datoria să rămânem măcar oameni şi să punem oamenii mai presus de hârtii: altfel devenim oameni de hârtie, simple nume, numere, abstracţii...

Petre Ţuţea: „Geniul e mai apropiat de cer, dar nu atât cât e sfântul”

Fiu de preot şi reprezentant strălucit a generaţiei de intelectuali a anilor '30, Petre Ţuţea promitea să fie unul dintre marile personalităţi politice ale României. Invazia comunistă a curmat, însă, toate speranţele generaţiei sale, unii murind în închisori (Mircea Vulcănescu), alţii strălucind, dar în străinătate (Mircea Eliade). Petre Ţuţea, arestat imediat după instalarea regimului comunist, a executat 12 ani de închisoare, după care a fost urmărit în permanenţă de Securitate. Drama lui Petre Ţuţea, totuşi, nu este aceea că a suferit în comunism, ci că a suferit sub un sistem ale cărui idei le simpatizase în tinereţe, înainte de a deveni o realitate în România. Dar suferinţele îndurate l-au dus pe Petre Ţuţea la o concluzie fundamentală: „Fără Dumnezeu omul rămâne un biet animal raţional şi vorbitor, care vine de nicăieri şi merge spre nicăieri”. Marele gânditor creştin s-a născut în ziua de 6 octombrie 1902 şi a trecut la Domnul în ziua 3 decembrie 1991. În cele ce urmează vă prezentăm câteva fragmente sub formă de interviu din „Jurnalul cu Petre Ţuţea”, jurnal ţinut de Radu Preda în perioada 6 octombrie 1990 – 6 octombrie 1991 şi publicat în 1992 la Editura Humanitas. (N.P.)

 Rezumând, viaţa v‑a fost împărţită în două perioade distincte: una de stânga, când scriaţi articole înduioşătoare şi descriaţi soarta celor sărmani şi «proşti», şi una de dreapta, a năzuinţelor naţionale, când v‑aţi apropiat şi de credinţă.

Uite, cu proştii m‑am lămurit. Eram odată cu Iancovescu, actorul. Vorbeam despre proşti. Proştii, zic, reprezintă ideea de repetiţie goală: o iau totdeauna de la început. Sunt invariabili ca orice lucru neînzestrat, nu au culoare. Dar Iancovescu îmi spune: «Proştii sunt foarte variabili. Eu am un prieten— şi de câte ori îl întâlnesc e mult mai prost decât îl ştiam.»

„Am un mare regret: acela de a nu fi fost teolog”

Bancherul care s-a călugărit: „Am fost în vârf, dar nu am nostalgii”

Directorul de bancă Dan Ion a devenit părintele Ilarion de la Mănăstirea Izvorul Tămăduirii din Crucea, judeţul Tulcea. Părintele Ilarion din Tulcea povesteşte despre sine că a„gustat pe lumea aceasta tot ce se putea gusta“. Acum, duce o luptă grea, cea cu sine însuşi.

La 55 de ani, directorul de bancă Ion Dan a ales să-şi pună costumul scump de manager în cui şi să îmbrace austera haină monahală. Îşi pierduse soţia, avea doi copii mari şi de 17 ani era în fruntea unor filiale de bănci ca Bancorex, Banca Turco-Română sau OTP Bank. Ion Dan a absolvit, în 1980, Facultatea de Comerţ, secţia Relaţii Economice Internaţionale la ASE Bucureşti.Primul loc de muncă a fost la ONT Litoral Mamaia, apoi a urmat Direcţia Generală a Vămilor. În 1990 a intrat în mediul bancar: Bancorex, Banca Turco-Română, OTP Bank.

Pilda: Cum duce pe porci…

Într-o zi, un om ducea un porc la tăietoare. Ca să-l facă să meargă de bunăvoie, omul îl înşela dându-i, din mers, câteva boabe de porumb. Arunca două, trei boabe, porcul se repezea la ele, le mânca, omul iar făcea câţiva paşi, iar arunca puţine boabe, porcul iar se repezea.

Şi aşa, până ajunse la abator, unde mi ţi-l prinse pe porc şi-l buşi la pământ. Zadarnic acuma porcul coviţăia şi se zbătea, era prea târziu, îl aştepta cuţitoaia. Tot aşa îşi bate joc satana de unii din noi. EI nu ne duce spre pieire cu puterea, ci cu înşelăciunea.

El ne aruncă câteva boabe de desfătare lumească şi aşa, încet-încet, până ce ne aruncă în măcelăria cea de foc. Şi noi mergem de bună voie, în loc să-i vedem înşelătoria şi să scăpăm astfel de păcat şi de pedeapsa cea de veci.

VIAŢA CREŞTINĂ ÎN PILDE, DE AL. LASCAROV-MOLDOVANU

Povestea unei femei care a înfiat un copil cu mari probleme de handicap

„Prin răbdarea voastră veţi dobândi sufletele voastre!” (Lc. 21:19)

Dumnezeu, pentru a ne întări în credinţă, ne scoate în cale oameni care au cruci foarte grele, dar nu se plâng de greutăţile şi necazurile lor. Îşi duc cu vrednicie crucea, făcându-se pildă de dragoste pentru Hristos şi aproapele, de jertfire pentru celălalt, de răbdare şi de credinţă puternică. Aşa este şi Elena, o pensionară din provincie care, de bunăvoie, a acceptat să înfieze cu foarte mulţi ani în urmă o fetiţă cu mari probleme de sănătate: encefalită netratată, instabilitate psihică, parapareză, luxaţie congenitală. A făcut acest gest nobil la îndemnul unui preot, părintele Ioan, pentru că fiul ei avea mari probleme de sănătate. Părintele Ioan era convins că, dacă Elena va ajuta un copil necăjit, Dumnezeu se va milostivi de ea şi de copilul ei bolnav. Şi aşa a ajuns Maria, o fetiţă handicapată, părăsită într-un spital, să fie al doilea copil al Elenei. Deşi în acel spital mai erau şi alţi copii părăsiţi, ceva din lăuntrul Elenei a îndreptat-o spre pătuţul Mariei. Soţul s-a împotrivit la început aflând de problemele micuţei şi, mai ales, din pricina faptului că era practic, aşa cum spuneau doctorii, „un copil irecuperabil”; a vrut chiar să divorţeze, dar până la urmă a acceptat-o şi chiar a îndrăgit-o foarte mult pe Maria.

Afurisania impotriva francmasoneriei dată de către Ciprian, Arhiepiscopul Ciprului 1815

„Prin urmare, spunem că, oricine fiind imbrăcat in sfintele vesminte cu epitrahil si omofor, si un astfel de om vă va bine vesti vouă o altă Evanghelie afară de ceea ce am bine vestit vouă, măcar de ar fi si Inger din cer, anatema să fie. (Galateni, I, 8-9) Deci, oricâti se alătură cu grăbire acestei slujbe drăcesti si nelegiuite a francmasoneriei, si toti cei ce ii urmează in mândria si rătăcirea lor, să fie afurisiti si dati anatemei de către Tatăl, Fiul si Sfântul Duh.

 După moarte, ei nu vor avea parte de iertare si dezlegare. Suspinând si tremurând, precum Cain, vor fi ei asupra pământului. (Facere IV, 14). Pământul se va deschide si ii va inghiti ca pe Dathan si Aviron (Numeri XVI, 31-32). Urgia lui Dumnezeu va fi asupra capetelor lor, si partea lor cu Iuda vânzătorul. Ingerul Domnului ii va izgoni cu sabia de foc, si, până la sfârsitul vietii lor, nimic nu vor dobândi. Fie ca lucrările si mestesugurile lor să fie blestemate si să se inece intr-un nor de praf, ca o arie de treierat in miezul verii. Si toti cei ce vor stărui in răutatea lor vor avea parte de o atare răsplată. 

Dar toti cei ce vor iesi din mijlocul lor si se vor deosebi, si vor scuipa urâcioasa lor erezie, si se vor lepăda de blestemata lor mândrie, unii ca acestia vor primi plata zelotului Fineas; adică vor fi binecuvântati si iertati de către Tatăl, Fiul si Sfântul Duh, Treimea cea singură neamestecată si nedespărtită, Unul Dumnezeu in fiintă, si de către noi, smeritii Săi slujitori.”

Declaratia lui Ciprian, Arhiepiscopul Ciprului. Cipru, 2 februarie, 1815

De ce Ortodoxia nu are un papa al ei?

Ortodoxia are un papă al ei, cel mai vechi dintre papii şi patriarhii lumii, îl are de la facerea lumii, îl are de la începutul vremilor. Acesta este adevăratul papă, recunoscut de toţi apostolii lui Hristos. Duhul înţelegerii, Duhul luminii, Duhul cugetării, Duhul Mângâietor şi Puterea lui Dumnezeu – El este adevăratul papă al Bisericii lui Hristos din veac şi până-n veac, neschimbat şi neclintit, neîndoielnic şi nepărtinitor, neavând
predecesor şi urmaş. Iar despre faptul că apostolii îl recunoşteau pe Duhul Sfânt drept supremul lor cârmuitor şi papă, aflăm cu certitudine din documentul scris de mâinile apostolilor.

La primul lor sobor de la Ierusalim, apostolii au întipărit aceste cuvinte vestite: „Părutu-s-a Duhului Sfânt şi nouă…” (Fapte 15, 28) [...] Inainte de orice lucrare de zi cu zi ei se rugau Lui, îl chemau pe El, lui I se supuneau. [...]

In limba greacă papa înseamnă părinte. Prin urmare, în sens moral, istoric şi primar Duhul Sfânt este Părintele nostru, Papa al nostru.

Oare Biserica Ortodoxă mai are nevoie de încă un părinte sau papă? Oare nu pe cei ce-şi tocmesc papi pământeşti îi preîntâmpină însuşi Domnul Iisus Hristos? Cu 19 secole în urmă El ne-a lăsat poruncă: „Şi tată al vostru să nu numiţi pe pământ, că Tatăl vostru unul este, Cel din ceruri” (Matei 13, 9). [6]

Sursa Apa cea vie

Minune de Florii intr-o biserica din Macedonia (VIDEO)

Sute de locuitori din capitala macedoneană Skopje au stat la coadă, luni, în faţa Bisericii Sveti Dimitrije [Sfantul Dimitrie, Izvoratorul de Mir - n.a.], pentru a vedea icoanele şi frescele care au început să strălucească brusc, aparent fără nicio explicaţie, un fenomen pe care preotul lăcaşului de cult nu a ezitat să-l califice drept “miracol”, relatează France Presse.