marți, 24 decembrie 2024

Minuni de Craciun, in inchisorile comuniste: Arătarea Maicii Domnului lui Valeriu Gafencu


La Crăciun [Valeriu Gafencu n.n.] era destul de înviorat. În noaptea cântarilor îngerești a compus un minunat colind al deținutilor din Targu-Ocna. În patul de alături își dădea sufletul arhimandritul Gherasim Iscu. [...] Noaptea aceea de Craciun nu o voi putea uita pana la sfarsit. Umblam necontenit de la un bolnav la altul, luandu-le pulsul si ingrijindu-i.

Din când în când îmi mai aruncam privirea și spre Valeriu. Era vesel, fericit înlăuntrul său, cu pleoapele lăsate, cu capul plecat în piept. Nici el nu se putea odihni. După ce mi-am terminat treaba, am simțit că mă cheama din priviri, că mă roagă să mă duc la el. M-a privit cu o pătrundere cum încă nu simțisem până atunci. Și-a făcut semnul crucii, apoi mi-a luat mâna. Un fior adânc m-a cuprins. Era foarte concentrat, lucru neobișnuit la el, căci în starea lui duhovnicească putea rămâne destins până și în cele mai cumplite tensiuni prin care ne era dat să trecem. Simteam că are ceva să-mi împărtășească.

- Ioane, tu îmi ești cel mai bun prieten, mi-a zis. Dar nu ca prieten vin la tine, ci ca să-ți cer sfat, să mă supun ție. Vrei să mă asculți?

- Te ascult, am raspuns eu, dar nu știu dacă voi fi vrednic de încrederea ce-mi arăți.

Valeriu a plecat ochii și mi-a spus linistit:

Părintele Justin Pârvu – Cuvânt pentru Nașterea Domnului: Înainte de a dobândi o masă bogată de Crăciun, trebuie să dobândim o inimă curată

P. Justin Parvu cuvant pentru Nasterea Domnului
Voiam să vă întreb care este diferenţa între sărbătoarea Naşterii Domnului, aşa cum se prăznuia pe vremea sfinţiei voastre şi modul în care este azi sărbătorită. Nouă ni se pare că timpul parcă s-a îngustat şi trece foarte repede de parcă nu mai avem vreme să ne bucurăm de o sărbătoare. Acum ajungem Crăciunul şi parcă mai ieri începusem Postul. Aşa era şi pe vremea sfinţiei voastre? Aşa o resimţiţi şi acum?
Sigur că este o diferenţă. Era cu totul altfel bucuria unei astfel de sărbători trăite la nivel general. Pentru că aceste sărbători se desfăşurau în toată simplitatea lor, în adevăratul lor rost şi făgaş. Era într-adevăr o bucurie înnăscută în creştinul nostru ortodox. Plecau băieţii să împodobească steaua, se luau câte doi-trei şi umblau din casă-n casă până pe la Bobotează. Fiecare casă, aşa cum primeai icoana părintelui care venea cu Ajunul, tot aşa de solemn erau primiţi şi copiii, mai mici sau mai mari, care veneau cu uratul să vestească Naşterea Domnului. Pentru creştin era o mare binecuvântare să le intre pragul colindători şi o simţeam cu toţii ca pe o mare uşurare sufletească. Masa săracă, bogată cum era, dar se simţea cum fiecare om forma o peşteră a Naşterii. Acum, de pildă, frumuseţile acestea de la televiziune, de la radiouri, de la toate aceste mijloace de comunicare sunt foarte bune şi folositoare în acelaşi timp, dar îi ia omului tocmai ce este mai important: curiozitatea de a trăi.
Merg de pildă oamenii la Sfintele Locuri, pleacă înainte cu 2 săptămâni, cu o săptămână să se închine la peştera Mântuitorului din Betleem, se duc în Nazaret, apoi la Iordan, să vadă cu ochii lor apa Iordanului care se întoarce înapoi. Apoi toată lumea aceasta care se nevoieşte până într-acolo dovedeşte că la Betleem există mai mult decât o simplă peşteră; dovedeşte prezenţa harului dumnezeiesc. Nu e musai să mergi la Ierusalim ca să Îl simţi pe Domnul în inima ta; prezenţa şi trăirea unuia care nu merge este mai aproape de Ierusalimul ceresc decât a celui care s-a dus la Ierusalim şi după ce s-a întors, la câteva zile, a uitat, a intrat în normal şi iar ar dori să se mai ducă. Pentru că nu este o continuitate în trăire şi nu este o viaţă întreţinută permanent în numele Domnului. Se stinge repede.

miercuri, 18 decembrie 2024

Viaţa Sfântului Cuvios Daniil Sihastrul

Cuviosul Părintele nostru Daniil Sihastrul a fost unul din cei mai mari sfinţi pe care i-a odrăslit pământul Moldovei, mare dascăl al pustiei şi povăţuitor al călugărilor.
Acest sfânt al neamului nostru s-a născut într-o familie de oameni săraci de pe moşia mănăstirii Sfântul Nicolae din Rădăuţi, la începutul secolului al XV-lea, primind din botez numele de Dumitru. Fiind ales de Dumnezeu din sânul maicii sale pentru viaţa cea îngerească a pustnicilor, s-a dovedit din pruncie purtător de Hristos. Că niciodată nu lipsea de la biserică, nici nu se juca asemenea cu ceilalţi copii, nici nu căuta odihnă şi mâncare; ci mereu se ruga, şi întru toate ascultă de părinţi.
Când avea vârsta de zece ani, fiind dat să înveţe carte în mănăstirea Sfântul Nicolae din Rădăuţi, copilul Dumitru, deşi tânăr cu vârsta, s-a dovedit bătrân cu înţelegerea. Căci în puţină vreme a deprins Ceaslovul şi Psaltirea pe de rost, precum şi nevoinţa cea duhovnicească, adică rugăciunea cea de taină a inimii, postul, smerenia şi păzirea minţii de gânduri rele. Pentru aceasta cuvioşii călugări foarte mult îl iubeau şi se foloseau de blândeţea şi priceperea lui, căci era întotdeauna umbrit de darul Duhului Sfânt.

vineri, 13 decembrie 2024

M. FOTINI: CUM MI-A DOVEDIT PR. ARSENIE CĂ ESTE SFÂNT

Vă invităm să citiți Editorialul din ultimul număr al Revistei Atitudini, dedicat sfințeniei Părintelui Arsenie Boca de la Prislop. M. FOTINI: CUM MI-A DOVEDIT PR. ARSENIE CĂ ESTE SFÂNT

ÎNDOIALA FAȚĂ DE SFINȚENIA PĂRINTELUI ARSENIE

„Minunat este Dumnezeu întru sfinții Săi”. Cei care se împotrivesc unui singur sfânt, spunea Sf. Simeon Noul Teolog, se împotrivesc de fapt tuturor sfinților și lui Dumnezeu Însuși. Pentru că Dumnezeu viază în sfinți; El Însuși locuiește înlăuntrul celor ce și-au curățit sufletul de patimi. A te împotrivi unui sfânt, înseamnă a te împotrivi lui Dumnezeu Ce locuiește în el. De aceea este foarte important să nu-i hulim pe cei pe care Dumnezeu i-a sfințit și i-a făcut locaș Luiși.

Părintele Arsenie Boca, în ciuda nenumăratelor sale minuni și dovezi ale sfințeniei, este astăzi blamat și contestat de unii dintre ortodocși. Probabil din pricina caracterului său mai atipic, ce a sfidat comunismul prin fine ironii și multă înțelepciune, ascunsă de ochii lumii political correct, și pentru care înțelepciunea lui Dumnezeu este nebunie.

Acuzele care se aduc Părintelui Arsenie Boca de către cei din spațiul „ultra-ortodox” ar fi acestea: că Părintele Arsenie l-a pictat pe Francisc de Assisi în rândul sfinților ortodocși, pe peretele bisericii de la Drăgănescu; că ar fi fost ecumenist; că ar fi crezut în reîncarnare și alte teosofii ne-ortodoxe. Aceste acuzații mă nelinișteau și pe mine cu câțiva ani în urmă. Dar Dumnezeu întotdeauna arată adevărul celor ce îl caută cu toată sinceritatea. Pentru că mă temeam ca nu cumva să nedreptățesc un sfânt al lui Dumnezeu, am început să mă rog intens ca Dumnezeu să îmi descopere dacă Părintele Arsenie ar fi fost cumva înșelat sau nu.

sâmbătă, 7 decembrie 2024

Viaţa Sfintei Mucenițe Filofteia de la Curtea de Argeș

Fecioria şi milostenia sunt două fapte bune prea mari, care fac fecioară înţeleaptă pe ceea ce le are, îi umple vasele sufletului cu untdelemnul facerii de bine, îi înfrumuseţează candela, o umple cu untdelemn, o luminează, îi deschide uşa cămării celei de nuntă, o duce înăuntru la nunta cea veşnică, o uneşte cu mirele cel fără de moarte, cu unire nestricăcioasă. Însă numai când amândouă sunt împreună legate. Căci fecioria singură, neunită cu milostenia, deşi este o mare faptă mai presus de fire şi îngerească, dar dacă nu va avea milostenia însoţită cu ea, nu numai că nu poate agonisi untdelemn în vasele sufletului celei ce o are, nu numai că nu poate a-i lumina candela, a-i deschide uşa cămării celei de nuntă, ci tot neînţeleaptă se numeşte; iar vasele le deşertează, candela o stinge, uşa cămării o închide, apoi o face să audă: Nu te ştiu pe tine. După cum au auzit despre neînţeleptele fecioare din Evanghelie, care, deşi au avut fecioria, dar de vreme ce n-aveau şi milostivire către aproapele, pentru aceea uşa cămării li s-a închis şi au auzit: Nu vă ştiu pe voi.

luni, 2 decembrie 2024

"Manca-v-ar Raiul!". Despre viata Parintelui Ilie Cleopa

La 22 de kilometri de Targu Neamt, pe soseaua ce duce spre comuna Pipirig, în inima muntilor ascunsi sub codri se descopera în toata frumusetea ei solitara Mănăstirea Sihastria. De trei secole, paraul Secu ii scalda intrarea precum Iisus le-a spalat picioarele Apostolilor. Locasul sfânt a dat credinciosilor un duhovnic, renumit pentru harul sau de a mântui sufletele enoriasilor: Cleopa Ilie.

50 de ani de preotie, sapte petrecuti în pustiu. 31 de volume scrise. Suflete mântuite. Sapte mănăstiri gospodarite. Părintele Cleopa este "unul dintre cei mai iscusiti duhovnici în a doua jumatate a secolului XX", scrie părintele Ioanichie Balan în cartea sa despre viata arhimandritului.

"Manca-v-ar Raiul! Eu sunt mosu’ Putregai, mosu’ Putregai, mosu’ Putregai. Nici un bine n-am făcut eu pe fata Pământului. Dorm mult, mananc mult, un putregai. N-am nimica bun în mine, numai rautati." Asa zicea Părintele Cleopa când venea vorba de el, pentru ca, spunea tot el, smerenia este cea mai importanta virtute la un călugăr. Viata Părintelui Cleopa a fost povestita de ucenicul sau, părintele Ioanichie Balan, în 350 de pagini de carte, cu acelasi titlu.

joi, 7 noiembrie 2024

PĂRINTELE PROCLU: „P. JUSTIN ESTE UNUL DINTRE CEI MAI MARI SFINȚI PE CARE I-A DAT ROMÂNIA!”

 Aflați din mărturia lui Matean Alin Marius, cât de puternică era legătura duhovnicească dintre cei doi mari povățuitori duhovnicești ai Moldovei: Părintele Proclu și Părintele Justin Pârvu. O mărturie minunată despre cum comunică și cum se smeresc sfinții între ei. PĂRINTELE PROCLU: „P. JUSTIN ESTE UNUL DINTRE CEI MAI MARI SFINȚI PE CARE I-A DAT ROMÂNIA!”

„De ce, oare, Părintele mi-a spus asta?”

Nedorind să-l reținem mult pe părintele, ne-am luat rămas bun și am urcat la maica Filofteia ca să o salutăm, urmând să ne întoarcem ulterior spre casă. Țin minte că și maica Filofteia era la fel de binedispusă, deși sora care o îngrijea, și care era de la Mănăstirea Paltin Petru-Vodă, ne-a spus că se simte destul de rău.


155 de ani de la nașterea „Geniului științei creștine” – Nicolae Paulescu

Om de ştiinţă, savant român, flacăra nestinsă de credinţă în duh românesc.

Istoricul Nicolae Iorga astfel îl caracterizează pe prof. Paulescu: „A trăit ca un mucenic şi a murit ca un sfânt. Înfăţişează în chipul cel mai expresiv pe învăţatul român, aşa cum îl fac cele mai bune tradiţii ale ţării noastre”.

Icoană a adevăratului „Om” pentru care ştiinţa este scara către Dumnezeu şi oglindirea duhului românesc în lucrurile Adevărului.

Nichifor Crainic, titularul catedrei de Mistică de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din București a descris astfel sfârșitul savantului: “A trăit ca un ascet ortodox și a murit în paradisiaca seninătate sufletească, primind Sfintele Taine din mâna părintelui Ghiță de la biserica lui parohială din București, cu hramul Sfântul Mina. Viața lui a fost viața aproape ireproșabilă a sfinților. Ce pildă covârșitoare de naționalism creștin ne-a lăsat omul acesta, care își îngenunchia geniul și imensa-i știință în fața Sfântului Potir, care a dorit ca rămășițele lui pământești să fie înfășurate în flăcările tricolorului românesc!”.


Un fragment din Sfânta Cruce a Răstignirii lui Iisus Hristos și o părticică din moaștele Sfântului Nectarie ajung în Baia Mare

Cu binecuvântarea Preasfințitului Iustin, Episcopul Maramureșului și Sătmarului, la Biserica ortodoxă Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril din Baia Mare va fi adus, în perioada 7-10 noiembrie, un fragment din Cinstitul Lemn al Sfintei Cruci (pe care a fost răstignit Iisus Hristos) și racla cu o parte a cinstitelor moaște ale Sfântului Ierarh Nectarie din Eghina.

Racla cu o particica din moaștele Sfântului Ierarh Nectarie va fi pusă spre închinare în Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril din Baia Mare începând cu ziua de joi 7 noiembrie ora 16.00, până duminică 10 noiembrie ora 20.00, după care se va întoarce la București. În această perioadă Sfânta Biserică va fi deschisă în intervalul orar 7.00-22.00.

Programul Bisericii Sfinții Arhangheli „Mihail și Gavriil” cu ocazia hramului și primirii sfintelor moaște este următorul:


Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil

In fiecare an, pe data de 8 noiembrie, Biserica cinsteste Soborul Sfintilor Mihail si Gavriil si a tuturor Puterilor ceresti celor fara de trupuri. Deci, pe 8 noiembrie nu ii praznuim doar pe Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil, ci pe toate cetele ingeresti care nu s-au despartit de Dumnezeu.

Lumea ingereasca a fost creata de Dumnezeu din nimic, nu din ceva preexistent si nici din fiinta Sa. Referatul biblic despre creatie nu vorbeste in mod precis despre crearea ingerilor. Sfintii Parinti afirma ca la creatie nu se vorbeste explicit despre ingeri din doua motive:  evreii, inclinati spre idolatrie, ar fi cazut usor in ratacirea idolatra a popoarelor vecine si ca in cartea Facerii se urmareste numai infatisarea inceputului lumii vazute.
In ceea ce priveste ierarhia ingereasca, Dionisie Areopagitul vede cetele ingeresti in numar de noua, asezate in cate trei grupuri suprapuse: Serafimi, Heruvimi, Scaune; Domnii, Puteri, Stapanii; Incepatorii, Arhangheli, Ingeri. Biserica si-a dat consimtamantul asupra acestei ierarhii prin introducerea ei in pictura bisericeasca.
Pentru ca ingerii sunt netrupesti, la ei nu se poate vorbi de sex si nici de o transplantare a speciei (Fac 6,2), deci, ei nu se casatoresc, nu se inmultesc (Matei 22,30) si nici nu mor (Luca 20, 35-36). Ingerii isi transmit unii altora propriile lor ganduri si hotarari fara sa rosteasca cuvinte. Insa, pentru indeplinirea slujbei lor, pot lua infatisare omeneasca (II Reg 6,17), pot sa vorbeasca, sa manance, sa apara imbracati si uneori purtand aripi (Fac. 32,25; Luca 24, 4; Matei 28,3; Apoc 14,6).
Lucrarea principala a ingerilor este aceea de a-l intari si sustine pe om in a transfigura lumea.
Sarbatoarea Soborul Sfintilor Mihail si Gavriil
Aceasta sarbatoare a fost la origine o simpla aniversare anuala a sfinti­rii unei biserici a Sfantului Arhanghel Mihail, ridicata la termele lui Arcadius din Constantinopol. Astfel, ea apare in cele mai vechi sinaxare ca fiind o sarbatoare numai a Arhanghelului Mihail. Mai tarziu ea a de­venit o sarbatoare comuna a tuturor Sfintilor Ingeri.
In Mi­neiele ortodoxe intalnim alte patru zile liturgice consacrate pomenirii Sfintilor Arhangheli sau unor minuni facute prin pu­terea lor:
- Pe 6 septembrie, se savarseste pomenirea unei minuni facute de Sf. Arhanghel Mihail, la Chones, in  Colosse din Frigia;
- Pe 26 martie, a doua zi dupa praznicul Buneivestiri, praznuim Soborul (Adunarea) mai-marelui voievod Gavriil;

marți, 24 septembrie 2024

Viata Sfântului Siluan Athonitul

(Simeon Ivanovici Antonov) s-a născut în 1866 într-o familie modestă de țărani ruși, alcatuită – pe lângă părinți – din cinci băieți și două fete. Tatăl lui Simeon, un om plin de adâncă credință, blândețe și de multă înțelepciune, îi este primul model în viața sa lăuntrică. Încă de mic copil, de la vârsta de 4 ani, Simeon și-a pus în gând că atunci “când va fi mare sa caute pe Dumnezeu în tot pamântul”.
Auzind mai apoi de viața sfântă și minunile săvârșite de Ioan Zăvorâtul (un sfânt rus contemporan), tânarul Simeon și-a dat seama că  “daca există Sfinți, înseamnă că Dumnezeu e cu noi și n-am nevoie să străbat tot pământul să-L gasesc.”
La vârsta de 19 ani, Simeon, înflăcarat de dragostea lui Dumnezeu, simte o transformare interioară și atracția pentru viața monahală. Tatăl sau este însă categoric:
Fă-ți mai întâi serviciul militar, apoi esti liber să te duci.”

miercuri, 18 septembrie 2024

Sfântul Părinte Arsenie m-a protejat de ploaie

În marea Sărbătoare a Sfântului Ilie, seara, după rugăciune, m-am pregătit să merg la sfânta troiță la închinăciune. La mine era vreme ploioasă, ploaie torențială, eu m-am ridicat de la rugăciune și fără să realizez să mă îmbrac, am plecat la sfânta troiță fără pelerină. 

M-am închinat și am făcut câteva fotografii și m-am întors în casă. Când am ajuns în casă am vrut să merg să mă schimb de haine și să mă șterg pe păr, dar când am pus mâna pe cap, părul îmi era uscat și hainele mele erau uscate fără nicio picătură de ploaie. Atunci am realizat că Sfântul Părinte Arsenie m-a protejat de ploaie.

Savetuca Hort

Notă: Această persoană are în curtea casei o troiță închinată Părintelui Arsenie Boca.

duminică, 8 septembrie 2024

O nouă minune a Sfântului Ioan Rusul în România: Vindecă o femeie bolnavă de cancer

Un băiat credincios din Târgu Mureș îmi scrie pe 12 iulie. Soția lui, Ramona a fost diagnosticată cu cancer la plămâni. Au făcut și RMN și CT. Peste tot diagnosticul implacabil. Oamenii sunt foarte credincioși. M-au întrebat dacă pot veni să îi citesc rugăciuni cu fesul Sfântului Ioan Rusul pe cap. Au venit de la 600 de kilometri. Soția tocmai ieșise din spital. Era foarte slăbită. Le-am citit rugăciuni. Plângeau. 

Tumora era de 8 cm. Le-am zis: Ramona o să se facă bine și o să veniți să mulțumiți Sfântului Ioan Rusul. Fata a dat din cap cu tristețe. Le-am dat canon Paraclisul Maicii Domnului și Acatistul sf Ioan Rusul în fiecare seara. Au mers în Grecia în Insula Evia și s-au închinat la moaștele Sfântului Ioan. 

Ramona în timpul rugăciunii către Sfântul Ioan a văzut pe perete o icoană vie cu chipul Sfântului. Pe 4 septembrie soțul Ramonei îmi scrie. S-au dus la CT și doctorii n-au mai găsit niciun cancer. Era cât un cap de copil. E imposibil din punct de vedere științific să dispară așa, a zis doctorul, minunându-se. Mi-au scris să public această minune ca toți să creadă în puterea lui Dumnezeu revărsată în sfinții Lui. Mulțumim, Sfinte Ioan Rusul!


Nașterea Maicii Domnului

Domnul, Cel ce locuieşte în cer, vrând să Se arate pe pământ şi să vieţuiască cu oamenii, mai întâi a pregătit loc de sălăşluirea slavei Sale, pe Preacurata Maică Să. Pentru că este obicei la împăraţi ca mai înainte să-şi pregătească, în cetatea în care vor să meargă, palatul de petrecere. Şi, precum palatele împăraţilor pământeşti se zidesc de prea înţelepţii lucrători din materiale mai scumpe, la loc mai înalt, mai frumoase şi mai desfătate decât alte locuinţe omeneşti, a trebuit a se zidi aşa şi palatul cerescului împărat al slavei.

luni, 19 august 2024

O MINUNE RECENTĂ A LUI IOAN IANOLIDE


Sfinții Închisorilor ne arată pe zi ce trece că sunt cu adevărat sfinți și mari ocrotitori și mijlocitori ai noștri către Dumnezeu. Aflați o arătare minunată a mărturisitorului Ioan Ianolide chiar în ziua Adormirii Maicii Domnului. 

O zi de mare bucurie duhovnicească a fost pentru mănăstirea Paltin ziua de 15 august, când maicile au sărbătorit pe ocrotitoarea lor prea-aleasă și hramul mănăstirii: Adormirea Maicii Domnului.

După o zi minunată și tihnită, în care simțeai parcă cum sfinții îngeri o petrec, alături de noi, pe Maica Domnului în cântări și rugăciuni, o altă întâmplare minunată ne-a bucurat sufletele de încredințarea ajutorului dumnezeiesc.

Doamna Constanța, soția mărturisitorului lui Hristos din temnițele comuniste, Ioan Ianolide, se află în azilul din incinta mănăstirii Paltin, încă din luna februarie a acestui an. Dânsa și-a dorit de mulți ani să își petreacă ultimele clipe pământești în mănăstirea de maici, ctitoria Părintelui Justin Pârvu. De asemenea dorința ei a fost ca atunci când Domnul va rândui trecerea ei dincolo, să fie înmormântată alături de soțul dânsei la mănăstirea Paltin Petru-Vodă. Astfel, la cererea familiei, Ioan Ianolide a fost deshumat de la mănăstirea Cernica și adus la mănăstirea Paltin. La dorința credincioșilor, iubitori ai sfinților din închisori, care și-au sacrificat viața pentru credință și neam, mănăstirea Paltin a pus spre închinare o parte din cinstitele sale oseminte.

marți, 6 august 2024

Schimbarea la Fata a Domnului

Din Evanghelia dupa Matei 17, 1-9

În vremea aceea a luat Iisus cu Sine pe Petru, pe Iacob şi pe Ioan, fratele lui, şi i-a dus pe ei într-un munte înalt, în singurătate. Şi s-a schimbat la faţă înaintea lor aşa încât faţa Sa strălucea ca soarele, iar hainele Sale se făcuseră albe ca lumina. Şi iată că s-au arătat lor Moise şi Ilie, vorbind împreună cu Iisus. Atunci, începând Petru, a zis către Iisus: Doamne, bine este nouă să fim ; dacă voieşti, vom face aici trei colibe: Ţie una, lui Moise una şi una lui Ilie. 

Dar pe când vorbea el încă, iată un nor luminos i-a învăluit pe ei şi iată un glas din nor a zis: Acesta este Fiul Meu cel iubit, în care bine am voit; pe Acesta să-L ascultaţi. Şi auzind ucenicii, au căzut cu faţa la pământ şi s-au spăimântat foarte tare. Dar apropiindu-se Iisus, s-a atins de ei şi le-a zis: sculaţi-vă şi nu vă temeţi. 

Atunci, ridicându-şi ochii lor, n-au mai văzut pe nimeni, decât numai pe Iisus singur. Şi pe când se coborau ei din munte, Iisus le-a poruncit, zicând: să nu spuneţi nimănui cele ce aţi văzut, până nu se va scula din morţi Fiul Omului.


vineri, 12 iulie 2024

Sinodul Bisericii Ortodoxe Române a aprobat 16 canonizări

 În zilele de joi și vineri, 11-12 iulie 2024, în Aula Magna Teoctist Patriarhul din Palatul Patriarhiei, sub președinția Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, s-a desfășurat ședința de lucru a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.

Principalele hotărâri noi ale Sfântului Sinod sunt următoarele:

a) Aprobarea canonizărilor pentru 16 sfinţi români, urmând ca textele liturgice ale unora să fi completate, iar ale tuturor să fie diortosite într-o viitoare şedinţă a Sfântului Sinod. Aceşti sfinţi sunt:


joi, 11 iulie 2024

PATRIARHIA ROMÂNĂ ÎI CANONIZEAZĂ PE PR. ILIE LĂCĂTUȘU ȘI CONSTANTIN SÂRBU

Preoții mărturisitori Constantin Sârbu și Ilie Lăcătușu sunt propuși pentru canonizare – aflăm de pe site-ul Patriarhiei Române, basilica.ro.

NOI CANONIZĂRI

Preoții mărturisitori Constantin Sârbu și Ilie Lăcătușu sunt propuși pentru canonizare. Sinodul Mitropoliei Munteniei și Dobrogei a discutat slujbele lor miercuri seară, în Sala Sinodală a Reședinței Patriarhale din București. Pe agenda lucrărilor a figurat și aprobarea unui al treilea proiect de text liturgic: cel pentru Cuv. Arsenie de la Prislop.

Părintele Patriarh Daniel, care este și Mitropolitul Munteniei și Dobrogei, a anunțat agenda întrunirii și a făcut precizări suplimentare referitoare la sfinții care urmează să fie canonizați până în 2025, Anul Centenar al Patriarhiei Române.

Textele au fost supuse spre aprobarea Sinodului Mitropoliei Munteniei și Dobrogei, „pentru că ei și-au sfârșit viața pământească pe teritoriul canonic al Arhiepiscopiei Bucureștilor, deci al Mitropoliei Muntenei și Dobrogei”, a explicat Părintele Patriarh Daniel.

Mănăstirea Sihăstria: Priveghere la cinstirea Sfintei Icoane a Maicii Domnului Prodromița de la Muntele Athos


duminică, 16 iunie 2024

Din viața Părintelui Justin Pârvu: Primii ani după detenție

Era în primăvara lui 1964. Aveam doar opt ani și mi-a rămas foarte bine întipărit în minte episodul providențial al vederii pentru prima dată a Părintelui Justin Pârvu. Eram cu mama mea, Cristina, cam de aceeași vârstă cu Părintele, și cu bunica mea Agripina, care era de aceeași vârstă cu mama Părintelui, Anica Pârvu. Mama se născuse în satul Petru Vodă și-l cunoștea foarte bine pe copilul Iosif Pârvu, deoarece au urmat împreună școală primară din satul natal, iar bunica Agripina, care locuia într-o casă mică, bătrânească, de lângă biserica satului, împărtășea durerea familiei Pârvu pricinuită de arestarea fiului lor, deoarece din cei nouă frați ai ei, o parte fuseseră la rându-le anchetați sau arestați de regimul comunist.

Din relatările Maicii starețe Justina Bujor despre viețuirea minunată a Părintelui Justin

Maica stareță, sfinția voastră ați stat mult în preajma Părintelui Justin Pârvu, fiind cea mai apropiată dintre ucenicii săi, pentru început ne puteți spune cum l-ați întâlnit pe Părintele?
Parinetele Justin Pârvu
Nu pot spune că eu am fost cea mai apropiată din ucenicii săi, pentru că în primul rând cu duhul trebuie să fii aproape de sfinți, așa că poate sunt mulți alții care i-au fost mult mai apropiați decât mine, chiar dacă eu mai toată ziua stăteam lângă sfinția sa, dar contează cât de mult te-ai apropiat de virtuțile sale, cât de mult a putut vasul tău încăpea să se umple cu duhul său.

Prima oara l-am cunoscut pe părintele Justin în ianuarie 1998, în perioada când eram studentă în anul V la medicină în Iași. Scopul venirii mele la Petru Vodă era strict pentru a vizita mănăstirea și a ajuta o persoană (unul din prietenii mei) să se apropie de Dumnezeu. Nici nu aveam măcar în gând să intru la părintele Justin, considerând că nu am nicio problemă importantă. La timpul respectiv nu cunoșteam foarte multe despre părintele Justin, pentru că nu era mediatizat deloc, știam doar că făcuse ani grei de temniță și că e luminat de Dumnezeu. Printr-o întâmplare, o fată care se afla la arhondaric[1] m-a întrebat dacă am intrat la părintele Justin și mi-a arătat unde e chilia, insistând să merg chiar în clipa aceea. Am intrat în chilia părintelui. Eram fascinată, Părintele m-a întâmpinat cu un zâmbet larg și simțeam că parcă ne cunoaștem de o viață. M-a întrebat de unde sunt, ce fac. Eu i-am explicat că voiam o viață mai simplă, eventual la țară, la munte, ca nu vreau carieră medicală într-un mare spital. Și sfinția sa a început să-mi spună ca acest cabinet modest pe care îl caut eu, trebuie să fie ca o chilie de maică și după câteva minute a zis că vrea să facă un spital în Petru Vodă și atunci când termin facultatea să vin direct la el să lucrez la acest spital. Eu i-am răspuns fără nicio șovăire: Da, părinte! Am plecat cu o bucurie imensă în suflet, încredințată fiind în sufletul meu că va trebui să dau ascultare acestui Părinte, care îmi părea mai cunoscut decât proprii mei părinți.
După această primă întâlnire am plecat așadar cu traseul vieții schimbat. Am început să vin foarte des la Petru Vodă, atât în anul V, cât și în anul VI de facultate.
După sărbătoarea Paștilor din 1999, părintele Justin împreună cu părintele Ioan Șișmanian au mers 2 km mai spre vale, spre sat și au ales locul pentru noul așezământ. Imediat s-au apucat de construit primele două clădiri ale noastre. Cu o lună înainte de a termina facultatea, părintele Justin m-a anunțat că peste o săptămână vrea să mă rasoforească[2], trecând peste alte etape ale noviciatului. Și din nou i-am răspuns, atât de liniștită: Da, părinte! Și am venit.

Pentru o peri
oadă de câteva luni până când s-a putut locui în noile clădiri, am stat în mănăstirea de călugări. În această perioadă intram foarte des la sfinția sa, mă întreba tot timpul cum stau cu învățatul, avea grijă să-mi dea ceva de mâncare la pachet ca să merg pe dealuri și prin păduri să învăț pentru licență. Eu eram fericită că voi termina cu examenele și că voi reuși să trăiesc o viață liniștită în mănăstire. Dar lucrurile nu au decurs chiar așa, ci părintele m-a trimis să fac anul de stagiu la Piatra Neamț în 2000, apoi mi-a dat ascultare să continui să  fac și rezidențiatul.

Părintele nu se oprea numai la viața mănăstirească și la izolarea ta ca și călugăr, dimpotrivă te îndemna să dezvolți în continuare ceea ce ai acumulat în lume, găsindu-ți cu mare iscusință talantul pe care îl aveai și te punea la treabă să-l lucrezi. Nu insista ca noi să ne rupem de familie, ci dorea ca noi să-i aducem și pe ei cât mai aproape de mănăstire și de Dumnezeu. Cu timpul, multor maici le-au urmat și mamele lor în monahism.

Minuni ale Parintelui Justin Parvu - Vindecător de cancer

Tămăduieşte cancerul de esofag

Cu puţin timp înainte ca Părintele Justin să fie internat în spital, în urma bolii necruţătoare de care suferea, au intrat în chilia Părintelui Justin un tânăr de 22 de ani, Cosmin, cu mama sa. Erau din Brăila şi Cosmin suferea de cancer de esofag într-o fază destul de avansată, încât abia reuşea să mai mănânce acuzând dureri mari la înghiţire. Veniseră la Părintele să îl întrebe dacă să înceapă tratamentul de chimioterapie şi sa ia o binecuvântare, cu multă nădejde în rugăciunile sfinţiei sale. Părintele i-a binecuvântat şi le-a spus să nu înceapă chimioterapia, ci să urmeze un tratament naturist. Cosmin, pe lângă durerea fizică pe care o suferea, mai purta în suflet o durere şi mai mare – părinţii lui erau despărţiţi şi îşi dorea cu tot sufletul ca aceştia să se împace pentru a-şi reîntregi familia, în sânul căreia a crescut. S-a rugat în taină Părintelui şi a plecat.

Cosmin şi mama sa au ascultat întocmai cuvântul Părintelui şi, cu rugăciune, spovedanie şi împărtăşanie, au biruit boala. După un nou consult la medic, cancerul dispăruse şi Cosmin putea înghiţi uşor. Nu după mult timp, în săptămâna luminată, Cosmin se întorcea la mănăstire să îi mulţumească Părintelui Justin pentru darul vindecării cu care l-a binecuvântat. Nu l-a mai văzut însă pe părinte. Mare i-a fost uimirea când a auzit că Părintele era internat în spital, suferind de aceeaşi boală, cancerul.

marți, 21 mai 2024

Sfintii Imparati Constantin si Elena

Biserica Ortodoxa ii praznuieste pe 21 mai peSfintii Imparati Constantin si mama sa, Elena. Constantin cel Mare s-a nascut in orasul Naissus (Nis, Serbia) in jurul anului 274. A devenit suveran al intregului Imperiu Roman dupa invingerea lui Maxentiu si a lui Liciniu. Potrivit marturiilor lui Eusebiu si Lactantiu, in ajunul luptei cu Maxentiu, Constantin a vazut pe cer ziua, in amiaza mare, o cruce luminoasa deasupra soarelui cu inscriptia: "in hoc signo vinces" (prin acest semn vei birui). 

Noaptea, in timpul somnului, i se descopera Hristos, cerandu-i sa puna semnul sfintei cruci pe steagurile soldatilor. Dand ascultare poruncii primite in vis, iese biruitor in lupta cu Maxentiu. Pe Arcul de Triumf al lui Constantin, care se pastreaza la Roma, se afla inscriptia: "instinctu divinitatis" = "prin inspiratie divina", ce descopera cum a fost castigata victoria asupra lui Maxentiu.

joi, 2 mai 2024

Mănăstirea Sihăstria: Denia celor 12 Evanghelii


Sf. Ioan Gură de Aur – Predică la Sfânta și Marea Joi: Despre Sfânta Cină

Sf. Ioan Gură de Aur

Predică la Sfânta și Marea Joi

*



„ Cel ce mănâncă trupul Meu şi bea sângele Meu, întru Mine petrece şi Eu întru el”
(In. 6, 56)

Despre Sfânta Cină


Noi avem de gând a ne apropia de masa cea prea sfântă, care umple pe fiecare de o sfială cucernică. Să ne apropiem dară de ea cu o conştiinţă curată. Să nu fie aici vreun Iuda, care poartă în inimă înşelăciunea împotriva aproapelui său, să nu fie vreun înrăutăţit, care ascunde în sufletul său otrava prihanei.

Aici se află de faţă Însuşi Hristos, spre a găti pentru noi această masă, căci nu omul a putut să prefacă pâinea şi vinul în trupul şi în sângele lui Hristos, ci preotul stă acolo numai spre a înfăţişa pe Hristos şi a săvârşi rugăciunea; numai harul şi puterea lui Dumnezeu lucrează acea prefacere. „Acesta este trupul Meu” (Lc. 22, 19). Aşa se rosteşte cuvântul, care aduce acea prefacere. Precum glasul acela, care a zis: „Creşteţi şi vă înmulţiţi, şi umpleţi pământul” (Fac. 1, 28), deşi era numai un cuvânt, dar a trecut în faptă, şi a înmulţit omenirea, aşa şi la Cina cea Sfântă glasul acesta al lui Dumnezeu înmulţeşte harul la toţi cei ce se împărtăşesc din ea cu vrednicie.

Aratarea Mantuitorului Iisus Hristos Sfantului Serafim de Sarov

Cuviosul Serafim de Sarov (1759-1833), acest mare sfânt al Ortodoxiei, era întărit în lupte de pronia dumnezeiască, cu care îi alinau sufletul. Diacon fiind, vedea câteodată la slujbe cum sfinţii îngeri slujeau împreună cu monahii.
„Cândva – povesteşte chiar el – slujeam în Joia Mare. Am spus cu umilinţă, de lângă Sfântul Jertfelnic «Doamne, mântuieşte pe cei umili şi acoperă-ne pe noi». După care am ieşit în faţa uşilor împărăteşti şi am spus sfârşitul rugăciunii întreite «şi în vecii vecilor».
În acel moment a strălucit în faţa mea o lumină. Mă uit într-acolo şi văd pe Domnul nostru Iisus Hristos cum strălucea mai mult decât soarele în lumina orbitoare. Îl înconjurau toate puterile cereşti ale îngerilor, arhanghelilor, heruvimilor şi serafimilor.
Intrase prin poarta de vest şi plutind prin aer, a stat în faţa amvonului. Ridicându-şi mâna Sa, a binecuvântat pe slujitori şi pe creştini şi apoi a intrat în locul de lângă uşile împărăteşti unde se găseşte icoana Lui. Inima mea s-a umplut de lumină şi de bucurie pentru El”.
Demn de consemnat este că vedenia a avut loc în timpul intrării preoţilor în Sfântul Altar, care simbolizează intrarea lor în cer.

Stihiri Joia Mare, Manastirea Nera, 2023


marți, 23 aprilie 2024

Sfântul Ioan Rusul: Schimbarea veșmintelor sale a fost finalizată, așa cum ceruse el


În data de 18 apriie 2024 a avut loc schimbarea veșmintelor Sfântului Ioan Rusul, cu ușile Bisericii închise.

Se deschide Altarul și se schimbă veșmintele doar când Sfântul o cere. El apare fie prin vis, fie prin viziune credincioșilor din întreaga lume și le cere să informeze Biserica locală din Procopius că a venit vremea schimbării.

Dorința lui acum a fost: haine albe cu trandafiri. Potrivit preotului Bisericii, Ioannis Markos, Sfântul s-a arătat la aproximativ 35 de persoane.

Cât despre ceea ce a purtat până anul acesta, acestea ajung împărțite ca binecuvântare pentru creștini din întreaga lume.

Ultima dată când a cerut din nou să-i fie schimbate veșmintele de pe Sfintele mMoaște a fost în anul 2005.

Minunat este Dumnezeu întru Sfinții Lui!

miercuri, 3 aprilie 2024

Corul Mănăstirii Sihăstria – Prochimenul „Dat-ai moștenire”, glasul VIII, de Ioan Zmeu


Din minunile Sfântului Ioan Rusul: „Trebuie să primeşti operaţia pe creier”


„Trebuie să primeşti operaţia pe creier”

 Un cunoscut inginer din Atena, după mai multe analize de laborator, află de la medici că durerile de cap foarte puternice şi schimbările pe care le simţea în starea de sănătate se datoresc unei tumori maligne, unui cancer la creier. Doctorii îl îndeamnă să se hotărască singur sa i se facă operaţia: trebuie tăiată cutia craniană deasupra frunţii, apoi de jur împrejur şi, după aceea, să i se extragă tumoarea. Întreabă dacă pot apărea şi efecte secundare; i se spune care sunt pericolele, riscurile că operaţia să nu reuşească, tot adevărul. Inginerul nu acceptă operaţia şi începe să aibă crize din ce în ce mai dureroase.


Mai multe icoane din Rusia izvorăsc mir


Sfântul Serafim Sobolev: Rostiți Rugăciunea lui Iisus, lovind pe cuvântul „Doamne” sau „Iisuse” ca un cui în inimă. Atunci inima va fi atinsă treptat de har

Rostiți Rugăciunea lui Iisus, lovind pe cuvântul „Doamne” sau „Iisuse” ca un cui în inimă. Atunci inima va fi atinsă treptat de har, iar numele lui Iisus va alunga din inimă gândurile necurate. Chiar dacă ne rugăm mecanic, este mai bine decât să nu ne rugăm deloc. 

Dacă din o mie de rugăciuni spun una din inimă, cu suspin adevărat, e bine! Și această rugăciune sinceră va înveseli toate celelalte rugăciuni mecanice. Eu însumi am experimentat că lacrimile îmi fac inima mai ușoară. Am observat că Domnul aude și împlinește întotdeauna rugăciunea în perioadele de necazuri mari. Domnul este aproape, dacă Îl chemi, El va răspunde imediat! 

Sfântul Serafim Sobolev

Sfântul Gavriil Georgianul despre cei care părăsesc credința ortodoxă

“Oricine părăsește din anumite motive credința ortodoxă și se convertește la o altă credință, sectă, indiferent dacă este o persoană laică sau una duhovnicească, credeți-mă cu tărie că, chiar și dacă trăiește ca un sfânt, tot nu se va mântui.” 

Sfântul Gavriil (Urghebadze)

Sfântul Luca al Crimeei: Luaţi putere din numele lui Iisus!

O, cât de mare şi de groaznică e oastea dracilor! Fără de număr este hoarda lor întunecată! Aceşti vrăjmaşi nevăzuţi ai lui Dumnezeu au ca singur rost, zi şi noapte, nimicirea noastră. Însă nu vă temeţi! Luaţi putere din numele lui Iisus!”. 

Sfântul Luca al Crimeei

O icoană din Rusia izvorăște mir


Sfântul Nicolae Velimirovici: Membrii individuali ai Bisericii pot pierde lupta, dar Biserica nu poate pierde războiul.

Membrii individuali ai Bisericii pot pierde lupta, dar Biserica nu poate pierde războiul.

Iuda a căzut, dar Biserica a învins. Arie și Macedonie și-au pierdut sufletele prin erezie, dar Biserica a câștigat biruitoare.

Iulian Apostatul a căzut, Biserica a biruit.

Islamizații au cazut, dar Biserica a triumfat.

Puterea ateistă din Rusia s-a scaldat în urale, dar Biserica a triumfat.

Imperiile au căzut, dar Biserica a rămas vie.

Savatie Baștovoi: Ortodoxia nu este o ideologie

Ortodoxia nu este o ideologie care trebuie adaptată la mase. Credincioșii sînt chemați să se adapteze ei la mersul Bisericii, nu invers. Biserica nu se adaptează. Nici nu ar avea cum, pentru că nu are la ce să se adapteze.

De cîte ori oamenii au încercat să facă o biserică de masă, ei au degenerat în ideologii. Toți cei care ne vorbesc azi de "nevoia de adaptare", de "nevoia de reformă" a Bisericii de fapt ne invită la o anume ideologie.

Nimeni nu se gîndește la o adaptare la Vasile, Gheorghe sau Hans, ci la ideologia din capul lor. Pentru aceasta ei se ceartă cu sfinții, nesocotesc milenii de bună rînduială, doar ca să își mai atragă vreun rătăcit la ideologia de care sînt vrăjiți.

Să te desparți de sfinți ca să fii pe placul unor rătăciți și să numești asta înnoire a Bisericii? Iată culmea aiurelii, a necredinței și a trufiei.


PR. JUSTIN PÂRVU: AIUDUL – CETATEA DE REZISTENȚĂ A ROMÂNIEI

 Ce reprezintă Aiudul pentru neamul românesc? Și ce a pățit un preot care a încercat să defaime sfințenia unuia dintre sfinții închisorilor. Aflați în cuvântul de mai jos. PR. JUSTIN PÂRVU: AIUDUL – CETATEA DE REZISTENȚĂ A ROMÂNIEI

Puterea Aiudului

Eu cred că adevărată cetate de rezistență și de îndemn pentru țara noastră este Aiudul. Pentru că aici a elita neamului nostru. De aceea, și Dumnezeu cred că va hărăzi ca totdeauna un soare frumos să răsară peste țara noastră – din ostenelile și jertfele atâtor mii de mărturisitori din celulele pușcăriei Aiudului.


luni, 25 martie 2024

Buna Vestire, cea mai importanta veste din istorie

Sarbatoarea Buna Vestire este praznuita pe 25 martie. Buna Vestire inseamna veste buna, anume instiintarea Maicii Domnului de catre Arhanghelul Gavriil, ca Dumnezeu a ales-o ca Fiul Sau sa se intrupeze din ea pentru mantuirea neamului omenesc. Este cea mai importanta veste din istorie, pentru ca vesteste ca umanitatea nu este pentru moarte.

Cuvantul ingerului nu este vestirea unui fapt implinit, el doar a instiintat-o pe Fecioara si a asteptat credinta si invoirea ei. Maica Domnului ramane uimita in fata cuvintelor rostite de inger, pentru ca ceea ce urma sa se petreaca cu ea, era mai presus de legea firii. Din acest motiv intreaba: "Cum va fi aceasta, de vreme ce eu nu stiu de barbat?". Insa, dupa ce ingerul ii comunica modul zamislirii minunate - "Duhul Sfant se va cobori peste tine si puterea Celui Prea Inalt te va umbri", Fecioara a grait: "Iata roaba Domnului, fie mie dupa cuvantul tau" (Luca 1:38). In acel moment a avut loc zamislirea directa a lui Hristos prin puterea si lucrarea Preasfantului Duh. Asadar, venirea la existenta a Fiului lui Dumnezeu ca om are loc numai dupa obtinerea consimtamantului cu totul liber al Sfintei Fecioare.