sâmbătă, 30 octombrie 2021

5 ani de la trecerea la Domnul a Arhiepiscopului Justinian Chira

Și-a oferit tinerețea lui Hristos: Monahul Gherasim de la Schitul Prodromu a trecut la Domnul


Credincioșii care fac pelerinaje periodice la Schitul Românesc Prodromu din Sf. Munte Athos și-au exprimat vineri regretul pe rețelele de socializare la aflarea veștii despre plecarea la Domnul a Monahului Gherasim (Mariș). În vârstă de 42 de ani, monahul suferea de o boală grea de mai mulți ani. Într-un film din 2019, el a explciat de ce și-a oferit tinerețea lui Dumnezeu.

Monahul Gherasim Prodromitul a fost secretar și bibliotecar al Schitului Prodromu, traducător și editor de cărți.

Pe numele de botez Gavrilă, părintele Gherasim de la Prodromu s-a născut în 2 ianuarie 1979 la Sighetul Marmației, în Maramureș și a crescut în localitatea Dragomirești. Părinți i-au fost Vasile și Ioana Mariș.

ÎPS Justinian Chira: "Maica cea adevărată a poporului român este Biserica Ortodoxă"


Toată lumea ştie sau trebuie să ştie mai bine că maica cea adevărată a poporului român este Biserica Ortodoxă. În această Biserică ne-am născut. Ea ne-a crescut. Ea ne-a luminat şi ne-a ajutat ca să-L cunoaştem pe Dumnezeu şi Voia Lui. Biserica Ortodoxă ne-a călăuzit paşii, de două mii de ani aproape, pe drumul cel mai bun spre mântuire. De aceea fiecare român este dator acum să cunoască temeinic istoria Bisericii şi frumuseţea învăţăturii ei duhovniceşti.

Mulţi, din neştiinţă sau din rea-credinţă, încearcă să falsifice istoria Bisericii noastre, după cum unii încearcă să falsifice şi istoria patriei noastre. Biserica Ortodoxă nu forţează niciodată textele Sfintei Scripturi, nici nu falsifică istoria, ci cu sfinţenie şi cu respect apără şi ne învaţă numai adevărul.

Cuvânt rostit în faţa clerului şi a poporului în ziua de 11 noiembrie 1990 la inaugurarea reînfinţării Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului şi a instalării în scaunul de episcop al PS Justinian Chira.

Justinian Chira, Trei Ierarhi, Baia Mare, 2011, editura Episcopiei Ortodoxe Române a Maramureşului şi Sătmarului, pp. 126-127.

vineri, 29 octombrie 2021

A decedat un călugăr maramureșean din Muntele Athos (VIDEO)

 

Gherasim Mariș (Prodromitul), călugăr în muntele Athos la Schitul românesc Prodromu, a decedat.

Născut în Dragomirești, județul Maramureș, monahul Gherasim era bibliotecarul Schitului românesc Prodromu.

”A trecut in veșnicie monahul Gherasim Prodromitul. Un călugăr modest cu multă dragoste si cu o educație frumoasă, un maramureșean destoinic si mult nevoitor in Muntele Maicii Domnului. Astăzi va fi înmormântat.

L-am cunoscut bine pot spune că eram chiar prieteni. Dumnezeu să-l ierte si să-l odihnească in pace. Veșnica pomenire Părintelui Gherasim”, scrie, într-o postare pe Facebook, Teodor Ciurariu.

Vlad HERMAN, www.ziarmm.ro

marți, 26 octombrie 2021

Viaţa Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de mir

Sfântul şi marele mucenic Dimitrie s-a născut în cetatea Solun (Tesalonic), din părinţi de neam bun şi dreptcredincioşi. Tatăl lui era voievod în cetatea Solunului, crezând în taină în Domnul nostru Iisus Hristos şi slujind Lui. Dar nu îndrăznea să mărturisească preasfânt numele Lui, căci atunci era mare prigoană asupra creştinilor din partea paginilor împăraţi. Temându-se de groaznica prigonire a nelegiuiţilor, ţinea ascuns în sine mărgăritarul cel de mult preţ al credinţei lui Hristos. El avea în palatul său o cămară ascunsă de rugăciune, în care erau două sfinte icoane, împodobite cu aur şi cu pietre scumpe: una a Mântuitorului nostru Iisus Hristos, Cel ce S-a întrupat, iar altă a Preasfintei Sale Maici, Fecioara Maria, înaintea cărora întotdeauna aprindea candela şi aducea tămâie şi se ruga împreună cu soţia sa cea de o credinţă, adevăratului Dumnezeu, Cel ce locuieşte întru cei de sus, Fiului Său Unul născut şi Fecioarei Maria cea preanevinovată. Asemenea era şi milostiv către săraci şi aducea mari faceri de bine celor care le trebuiau. Dar nu aveau fii, şi pentru aceasta erau în mare mâhnire şi se rugau lui Dumnezeu cu tot dinadinsul, ca să le dea moştenitori casei lor.

duminică, 17 octombrie 2021

R3media TV | Episcopul Giurgiului îi spulberă pe conducători: oameni de NIMIC!

 

Câteva cuvinte despre viața Părintelui Paisie

Ieroschimonahul Paisie Olaru s-a născut la 20 iunie 1897 în satul Stroiești, comuna Lunca, județul Botoșani, primind la botez numele de Petru.

Părinții săi, Ioan și Ecaterina, erau oameni săraci, dar credincioși, iar în familie domnea liniştea şi înţelegerea, nu existau certuri. Tatăl său era pădurar, iar mama sa casnică. Erau oameni simpli care-şi educau copiii mai mult prin puterea exemplului decât prin vorbe multe. Tatăl ştia Paraclisul Maicii Domnului pe de rost, precum şi alte rugăciuni şi se ruga cu glas tare, să audă şi cei mici. Mama era prietenoasa cu toată lumea şi le spunea adesea: "Măi băieţi, să fiţi cuminţi ca să nu dăm cinstea pe ruşine!"

joi, 14 octombrie 2021

Din minunile Sfintei Cuvioase Parascheva

Cea mai cunoscută minune, care a uimit întreaga ţară, a fost izbăvirea fără nici o vătămare a moaştelor Sfintei Cuvioase Parascheva din incendiul izbucnit în noaptea de 26 spre 27 decembrie 1888, în paraclisul Mănăstirii „Sfinţii Trei Ierarhi" din Iaşi. Aprinzându-se de la un sfeşnic, catafalcul Cuvioasei a luat foc. S-a topit argintul care îmbrăca racla, dar lemnul şi sfintele ei moaşte au rămas întregi şi nevătămate spre uimirea martorilor.
În timpul celor două războaie mondiale, oraşul Iaşi a fost protejat de bombardamente, iar Catedrala mitropolitană, unde se păstrează moaştele Sfintei Parascheva, nu a fost atinsă de nici un obuz. Bătrânii povestesc că ostaşii vedeau noaptea, în timpul războiului, o femeie uriaşă îmbrăcată în alb deasupra Iaşului, ocrotindu-l de ocupaţie şi bombardamente. Poate că şi din acest motiv credincioşii spun că Sfânta de la Iaşi ocroteşte de 350 de ani oraşul şi întreaga Moldovă, ferind zona de calamităţi naturale.
În timpul secetei din vara anului 1947, când oamenii şi animalele mureau de foame, s-au scos moaştele Sfintei Parascheva în procesiune prin satele Moldovei. Credincioşii le-au întâmpinat cu lacrimi de bucurie şi cu făclii în mâini. În urma preoţilor care însoţeau racla veneau nori de ploaie. Drept mulţumire, credincioşii înălţau troiţe în amintirea aducerii moaştelor Sfintei Parascheva în satele lor.

Minuni ale Sfintei Parascheva de la Iaşi

De 367 de ani de când moaştele Cuvioasei Parascheva se află la Iaşi, sărbătoarea din 14 octombrie are o însemnătate cu totul aparte pentru români, sute de mii de credincioşi venind să se închine la racla celei pe care o ştiu „mult folositoare“. Cei care ajung la „Cuvioasa“ - aşa cum o numesc prietenii ei - o roagă pentru soluţionarea problemelor de zi cu zi, îi cer alinare pentru necazurile care s-au năpustit asupra lor, sănătate, spor în casă şi bucurii. Iar Sfânta îl ascultă pe fiecare în parte şi nu întârzie să le vină în ajutor celor ce îşi pun speranţa în puterea ei şi o roagă cu credinţă. Minunile Cuvioasei sunt nenumărate.

Din viata si minunile Sfintei Parascheva de la Iasi

Această cu adevărat mare şi vestită între femei, Cuvioasa şi pururea pomenita Parascheva s-a născut într-un sat al Traciei, numit şi din vechime şi acum Epivata. Părinţii fericitei erau de neam bun şi măriţi, înavuţiţi cu multe averi; mai mult însă îi mărea şi îi îmbogăţea dreapta credinţă în Dumnezeu şi vrednicia de a se numi creştini. Aceştia dar, aducînd la lumină pe Cuvioasa, întîi au renăscut-o prin scăldătoarea cea dumnezeiască a Botezului, apoi, înaintînd pe cale, o învăţară toată îmbunătăţirea şi aşezarea cea după Dumnezeu.

După ce a trecut la al zecelea an, ades ea mergea cu mama sa la biserica Preacuratei Născătoare de Dumnezeu şi a auzit aceste dumnezeieşti binevestiri: "Cel ce voieşte să vină după mine, să se lepede de sine şi să ridice crucea sa şi să urmeze Mie". Îndată fiind cuprinsă de aceasta şi ieşind din biserică, a întîlnit un sărac; ascunzîndu-se de maica sa şi dezbrăcînd hainele strălucite şi luminate ce le purta, le-a dat lui şi ea a îmbrăcat pe ale aceluia, luîndu-le pe acestea cu oarecare meşteşugire înţeleaptă.

luni, 11 octombrie 2021

Marin Răducă, pătimitorul din temnițele comuniste, a trecut la Domnul


Bunul nostru prieten și povățuitor, pătimitorul lui Hristos din temnițele comuniste, Marin Răducă, a trecut la Domnul său cel iubit, pentru care îndelung a suferit. Marin Răducă, un rugător ales din pământul românesc, a suferit în plinătatea Iubirii; iubirea sa fierbinte către Mântuitorul l-a transformat nu doar într-un martir al Său, ci și într-un iscusit isihast și trăitor al Dumnezeiescului Har. Și dacă temnița a putut să-i înlănțuie mâinile sale rugătoare către Domnul, nu însă și inima sa, ce temnița nu putea să o încapă, ca una în care sălășluia Însuși Hristos, Împăratul cerului și al pământului. 

vineri, 1 octombrie 2021

Cum arată Raiul? O viziune a Cuviosului Iacov Tsalikis

* clipul beneficiază de subtitrare în limba română, care poate fi selectată manual din bară.