vineri, 7 august 2026
Viata Sfintei Teodora de la Sihla
miercuri, 5 august 2026
Viața Sfintei Mărturisitoare Blandina de la Iași
Blondina Gobjilă, cunoscută îndeobște ca „mama Blandina”, s-a născut la 24 februarie 1906 în satul Grușenți-Chelmești din Basarabia, într-o familie de preot. Tatăl se numea Zaharia Popovici, iar mama, Serafima. Aceștia mai aveau două fete și un băiat, Blandina fiind cea mai mică dintre toți. Numele îi vine de la Sfânta Muceniță Blandina, care a trăit în secolul al II-lea, în zona Lyonului de astăzi, și a fost martirizată în anul 177 în timpul persecuțiilor lui Marcus Aurelius (161-180). Semnificația numelui, care provine de la latinescul blandus, -a, -um, însemnând „blând, mângâietor, plăcut, fermecător, îmbietor”, descrie foarte bine caracterul pe care ea l-a avut, cât și modul în care a relaționat cu oamenii de-a lungul vieții sale, indiferent de dificultățile întâmpinate.
Viaţa Sfântului Cuvios Ioan Iacob de la Neamţ
sâmbătă, 25 iulie 2026
luni, 20 iulie 2026
15 ani de la trecerea la Domnul a Părintelui Arsenie Papacioc
În data de 19 iulie se împlinesc 15 ani de la trecerea la Domnul a Părintelui Arsenie Papacioc.
În mesajul de condoleanțe adresat în iulie 2011, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel l-a numit „simbol al monahismului românesc” și „vindecător de suflete rănite de păcate”.
„Părintele Arsenie era mai mult un vindecător de suflete rănite de păcate decât un judecător al păcătoșilor. Îmbina armonios bunătatea milostivă cu îndemnul la îndreptare duhovnicească. Era totdeauna un om al păcii și al bucuriei duhovnicești”, transmitea la acea vreme Patriarhul Daniel.
Arhim. Arsenie Papacioc s-a născut în data de 15 august 1914, cu numele de botez Anghel, în satul Misleanu, comuna Perieți, județul Ialomița. După absolvirea școlii primare din comuna natală, în 1927, pleacă la București unde, timp de cinci ani, urmează Școala de Arte și Meserii, secția sculptură, din cadrul Liceului industrial nr. 1.
20 iulie: Sfantul Proroc Ilie, omul care n-a cunoscut inca moartea si care va reveni pe pamant in vremea lui antihrist
duminică, 12 iulie 2026
Sfințenia și minunile Cuviosului Paisie Aghioritul
12 iulie: Praznuirea Icoanei Maicii Domnului Prodromita
marți, 23 iunie 2026
marți, 16 iunie 2026
luni, 15 iunie 2026
sâmbătă, 13 iunie 2026
miercuri, 27 mai 2026
SF. IACOV DESPRE SF. IOAN RUSUL: „L-am văzut că se aşeza în raclă, ca un om viu”
Într-o amiază, întorcându-se de la Halchida, cuviosul Iacov a ajuns la Procopi. De aici a luat-o la stânga şi s-a aflat lângă Biserica Sfântului Ioan Rusul. A intrat cu evlavie în pridvor, a aprins o lumânare mare şi a înaintat spre stânga în biserica propriu-zisă. S-a apropiat cu respect şi veselie de racla Sfântului şi a îngenunchiat. A stat aşa rugându-se mult timp.
duminică, 24 mai 2026
vineri, 22 mai 2026
Sfânta Elisabeta de la Pasărea: Vederea Iadului și a Raiului
Sfânta Elisabeta i-a istorisit maicii Pelaghia, pe când aceasta era în primul ei an în pustie, unul dintre cele mai semnificative momente din viața sa, care a determinat o schimbare radicală. Cuvioasa, care avea în jur de 25 de ani, se afla cu ascultare la Așezământul Românesc de la Ierusalim, când i s-a descoperit un cancer în stadiu avansat și a fost operată. Doctorii i-au spus că sunt puține șanse să mai trăiască. Maica Elisabeta a fost cuprinsă de o stare de tristețe și s-a rugat Maicii Domnului și sfinților să o ajute.
Viața Sfintei Cuvioase Elisabeta de la Pasărea
Sfânta Cuvioasă Elisabeta (Lazăr) de la Pasărea (1970–2014) a fost o mare pustnică și nevoitoare, cunoscută pentru viața sa de rugăciune și pentru darurile duhovnicești primite de la Dumnezeu, fiind considerată făcătoare de minuni.
Născută pe 7 mai 1970, în comuna Moldova Sulița, județul Suceava, purta în viața civilă numele Rodica Lazăr. La vârsta de doar 15 ani, în anul 1985, a intrat în obștea Mănăstirii Pasărea, de lângă București. După trei ani de viețuire monahală, în 1988, a fost tunsă în monahism, primind numele Teodora.
În anul 2003, simțind chemarea unei vieți mai retrase, s-a retras în singurătate pe Muntele Giumalău, unde a trăit ca pustnică, în aspră nevoință, rugăciune și meditație. În 2007 a primit schima cea mare, luând numele Elisabeta.
Pe 6 iunie 2014, Sfânta Cuvioasă Elisabeta a trecut la Domnul, rămânând în amintirea celor care au cunoscut-o drept o nevoitoare smerită și luminată, pustnică a Muntelui Giumalău.
În ședința de lucru din 1 iulie 2025, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a aprobat canonizarea cu titulatura de Sfânta Cuvioasă Elisabeta de la Pasărea și cu cinstire în data de 5 iunie.




