joi, 20 septembrie 2012

Parintele Arsenie Papacioc: “Să ai la tinereţe puţină bătrâneţe, că atunci sigur vei avea la bătrâneţe multă tinereţe”

“Să ai la tinereţe puţină bătrâneţe, că atunci sigur vei avea la bătrâneţe multă tinereţe.”

“Să ştiţi să iertaţi şi pe faţă şi în ascuns. Trebuie să daţi valoare timpului acestuia, singurul, absolut singurul pe care îl avem. Iertarea, nimic nu va zgudui ca iertarea, atunci când cineva se aşteaptă, după fapta lui rea, la pedeapsă.

Totul este să ai inima prezentă şi un zâmbet ascuns în ea.

Fără de Mine nu veţi putea face nimic! Şi din moment ce nu putem face nimic fără puterea lui Dumnezeu, cerem harurile Lui ca să putem face. Dar Dumnezeu nu dă harul ca la un milog. Îţi dă să te ridici, să rupi din tine pentru alţii, să-ţi pui viaţa interioară la punct, să gândeşti frumos, să ştii să suferi pentru adevăr! Şi chiar pentru fratele tău.

Atunci, da, harurile vin din abundenţă.Recomand o nesfârşită veselie în ascunsul tău, că aceasta mărturiseşte că eşti cu Iisus Hristos în inima ta şi-n respiraţia ta. Inima ta va vibra mereu o rugăciune fără cuvinte.” (Parintele Arsenie Papacioc)

Paradoxurile Romaniei de azi

Deși se fură de peste tot, nu există pagube și nici hoți.
Deși nu avem hoți, avem politicieni.
Deși avem politicieni nu avem clasă politică.
Deși nu avem clasă politică România este guvernată.
Deși România este guvernată nu avem economie.
Deși nu avem economie, România este o țară bogată.
Deși România este o țară bogată, majoritatea trăiește în sărăcie.
Deși majoritatea trăiește în sărăcie, avem cei mai bogați parlamentari din Europa.
Deși avem cei mai bogați parlamentari, veniturile declarate sunt mici.
Deși veniturile declarate sunt mici își fac vacanțele în cele mai scumpe locuri.
Deși își fac vacanțele în cele mai scumpe locuri, se plâng că lucrează prea mult.
Deși se plâng că lucrează prea mult chiulesc pe capete.
Deși chiulesc pe capete își primesc indemnizațiile ca prezenți.
Deși își primesc indemnizațiile, locurile în scaune sunt goale.
Deși scaunele sunt goale, legile se votează.

Întrebare:
Dacă scaunele goale votează în locul parlamentarilor, de ce mai avem nevoie de ei ?

În loc de epilog:
Un cetățen vine cu bicicleta pe lângă Palatul Parlamentului și vrea să intre într-un magazin. Neavând unde să lase bicicleta o parcheazăși o leagă de un copac lângă intrarea în zona Parlamentului. Un jandarm vine și îi spune că nu poate lăsa bicicleta acolo.
-De ce ? întreabă omul .
-Păi că pe aici vin parlamentarii, de aia spune jandarmul victorios.
- Nu-i nimic, spune cetățeanul, am legat-o de copac.

in-cuiul-catarii.info

miercuri, 19 septembrie 2012

Declarația dată de Parintele Arsenie Boca în arestul Siguranței (7 iunie 1948)

Declarație

Subsemnatul, Ieromonah Arsenie Boca, de la mănăstirea Brâncoveanu, Sâmbăta de Sus-Făgăraș, declar următoarele:

Întrebare: ”Când v-ați înscris în mișcarea legionară?”

Răspuns: În mișcarea legionară n-am fost înscris niciodată.

Î: ”Cine va înscris?”

R: Neînscriindu-mă, nu m-a înscris nimeni.

Î: ”Dac-ați fost simpatizant?”

R: Neutru și independent de orice politică.

Î: ”Ce legionari ați cunoscut?”

marți, 18 septembrie 2012

“Fericit este omul care-şi va umple casa de copii”

De vorbă cu Aglaia Mihoc, mama cu cei mai mulţi copii preoţi din ţară

Sfântul Ioan Gură de Aur a spus: „ Daţi- mi o generaţie de mame bune creştine şi voi schimba faţa lumii!” De-a lungul istoriei creştinismului, s-au evidenţiat mai multe mame care şi-au crescut copiii cu dragoste, dăruire, înţelepciune şi nădejde în Dumnezeu, punând pe primul plan educaţia creştină. Emilia – mama Sfântului Vasile cel Mare, Irina – mama Sfântului Fotie cel Mare, Marta – mama Sfântului Simeon Stâlpnicul sunt doar câteva pilde de mame vrednice de urmat, care, prin viaţa pe care dus-o, au ajuns ele însele în Sinaxare. Dacă vom privi atent în jurul nostru, vom vedea oameni care caută să se asemene sfinţilor din vechime. Pe suceveanca Aglaia Mihoc, Dumnezeu a binecuvântat-o cu zece copii – şase băieţi şi patru fete –, fiind mama cu cei mai mulţi copii preoţi din România. Toţi băieţii au urmat Facultatea de Teologie şi au fost hirotoniţi, iar trei din cele patru fete sunt căsătorite cu preoţi. Pentru a-i încerca credinţa, Domnul i-a chemat la El pe doi dintre copiii dânsei – pe părintele Constantin în august 2009 şi pe părintele Viorel în mai anul acesta. La 90 ani, Aglaia Mihoc este o bătrână înţeleaptă, ce are multe de povestit despre necazurile şi greutăţile prin care a trecut. Merge des la biserică, citeşte din Sfânta Scriptură şi alte cărţi creştine şi este mai tot timpul cu rugăciunea pe buze şi în suflet.

- Cum a fost să creşteţi zece copii?…

Jertfelnicia ortodoxă în anii comunismului

Jertfelnicia ortodoxă în anii comunismului[1]

 Răzvan Codrescu
Prejudecăţi şi mistificări curente

Din păcate, un gen imund de propagandă antiortodoxă (şi până la urmă – cu sau fără voie – antinaţională), provenind din anumite medii de secesiune confesională (îndeosebi greco-catolicii) sau intelectuală (îndeosebi aşa-numiţii „postmodernişti”), cu contribuţia unei părţi în­semnate a vechiului exil românesc, a reuşit să acrediteze în multe conştiinţe superficiale sau neavizate, mai ales după 1989, ideea fixă că Biserica Ortodoxă Română ar fi fost, prin aproape toţi slujitorii şi diriguitorii ei, o simplă unealtă obedientă şi chiar monstruoasă a re­gimului comunist, faţă de care n-ar fi schiţat nicio opo­ziţie semnificativă, în timp ce alte confesiuni creştine, în frunte cu romano-catolicii şi greco-catolicii, ar fi rezistat eroic, umplând închisorile şi dând cohorte de martiri.

M-a pus pe gânduri, bunăoară, alter­caţia pe care am avut-o relativ recent cu un prieten apro­piat, botezat ortodox şi declarat „om de dreapta”, care dez­voltase (într-un eseu pe care până la urmă a avut de­cenţa de a nu-l publica) o întreagă critică internă a Orto­doxiei româneşti contemporane, bazându-se pe o afirmaţie radicală şi veninoasă a nefericitului Onisifor Ghibu (alt­minteri personalitate intelectuală de prim rang): „În epoca de teribile încercări inaugurată de ocupaţia comunistă, Bi­se­rica Ortodoxă Română, care nu a dat în întreagă această epocă niciun singur luptător eroic şi niciun singur mar­tir, ci a scos la suprafaţă numai profitori şi trădători, în­gri­jaţi să se salveze numai pe ei înşişi, gata spre «slava lui Stalin», afişată chiar în localul aşa-zisului Sfânt Sinod al patriarhului roşu Justinian, Biserica Ortodoxă Română, ca organizaţie, s-a dovedit cea mai slabă şi mai meschină din­tre toate Bisericile din cuprinsul ţării, abandonând a­proa­pe toate poziţiile sale de onoare de până aci şi îm­părţindu-şi activitatea între servilismul odios faţă de regi­mul comunist şi un ritualism

Parintele Arsenie Papacioc: "În afară de Biserică, nu există nimic"

Credeti că se poate trăi o viată total în afară de Hristos?

- Nu se poate! În afară de Biserică, nu există nimic, nu există mântuire! Nu există decât esecuri si, dacă vreti - trebuie să o spun - există iad, în afară de Biserică. Dacă dumneavoastră puneti în slujba lui Dumnezeu toate gândurile, atunci, într-adevăr, sunteti omul lui Hristos, omul de valoare al Bisericii. Si, ca să fii omul lui Hristos, este să stii să te smeresti cu adevărat. Să nu se creadă că fără smerenia aceasta va primi cineva câtusi de cât bucuriile raiului si ale fericirii vesnice! Nu există, dragii mei! Si pe urmă, dacă trăiesti cât de cât într-o viată crestină, a iubirii si smereniei lui Hristos, deja esti în vesnicia fericirii, deja se conturează mai pe văzute chiar, împărătia lui Dumnezeu, în tine.

Noi nu trebuie să vorbim de împărătia vesnică din viitor, trebuie să recunoastem că există în noi această fericire. Dar, mai întâi de toate, nu trebuie să ne gândim la mântuire, ci la cucerirea lui Dumnezeu, care se realizează prin smerenie, si atunci esti asigurat pentru mântuire.

Dialoguri cu Parintele Arsenie Papacioc

Parintele Arsenie Papacioc - Intelectualii de azi

- Eu, când am citit Patericul [egiptean], am văzut ce putere de concentrare era într-o simplă frază în comparatie cu romanul Mizerabilii a lui Victor Hugo. Asta datorită trăirii pe care o aveau sfintii. Si chiar spune la canonul 87 al Sfântului Vasile cel Mare, la subînsemnare canonică: "Orice cuvânt al Sfintilor Părinti are putere canonică", chiar dacă nu are canoane date, că nu toti Părintii au dat canoane, tot ce au spus ei este adevărat.

- Cum trebuie să participe un intelectual la viata Bisericii si care este slujirea lui?

- Să participe ca si un neintelectual, să participe cu smerenie la învătătura crestină, să ia parte la Liturghie de la început până la sfârsit, să fie spovedit si el ca orice crestin. Nu ne interesează că este intelectual sau neintelectual. Nu interesează atât de mult să cunosc adâncurile Sfintei Treimi, dacă n-am în inima mea pe Sfânta Treime. Si poate să fie un neintelectual si să aibă pe Sfânta Treime în inima lui.

luni, 17 septembrie 2012

Parintele Arsenie Papacioc despre yoga

- Practica yoga este acceptată de Biserică?

- Nu vă mai înselati si cu yoga, dragii mei, Biserica o consideră erezie.

A venit cineva la mine si a început să vorbească despre yoga si i-am spus: "Dar cine vă opreste să faceti metanii, care este o miscare completă a organismului. S-au văzut crestini deasupra pământului ridicati, cu o fortă împotriva gravitatiei de-ti stă mintea în loc. Îti ajută harul lui Dumnezeu, pe care ei nu contează. Ei îsi dezvoltă muschii... si în numele cărei religii fac ei acestea? Unde vrei să ajungi cu trezirea tuturor fibrelor trupului?

Eu, dacă fac metanii, fac în numele unei religii, vreau să ajung la mântuire. Pentru asta mă prosternez: "Doamne, iartă-mă!"

Si, între timp, el a început să vorbească si despre Buda, la care eu i-am răspuns că "Budismul este o religie morală, dar nu mântuitoare!" Eu i-am spus limpede cuvintele Mântuitorului: Cine nu adună cu Mine, risipeste! Cine nu se va boteza în numele Tatălui si al Fiului si al Sfântului Duh, nu se va mântui! Hristos a spus "Eu sunt Cel ce sunt".

M-a întrebat o altă "doamnă", o profesoară - îmi venea să-i dau si câteva palme, atât de mult m-a supărat! "Numai două vorbe, numai două vorbe!" - să-mi spună. Si zice: "Mântuitorul n-a apărut de la vârsta copilăriei până la propovăduire, a fost în India". "Cum să se ducă în India, doamnă, că era Dumnezeu! Trebuia să învete de la indieni, El, Care a creat pe indieni? Era Dumnezeu, doamnă, ce tot mai întrebi?" Ce să mai înveti de la budisti, când Dumnezeu a zis Eu sunt Cel ce sunt?

Pui de moroşeni



Foto: Facebook

Toamna


Pomii-au adormit,
Gazele au amortit,
Noaptea s-a marit,
Iar ziua s-a micit.


Dimineata cade bruma
Ca un strat de nea,
Iar iarba marunta
Parca e carunta.


Pe pamantul inghetat
Calca scolarei voiosi
Si cu nasul inghetat
Merg la scoala bucurosi.


L. R.


duminică, 16 septembrie 2012

Astazi neamul nostru







Poezia "Astazi neamul nostru" face parte din volumul „Imn mortilor", care este o selectie de poezii compuse in temnitele romanesti din secolul nostru.

Astazi neamul nostru praznuieste
Zi de inaltare si nadejde.

Clopot de-nviere lung rasuna
Mortii cei din temniti ii aduna.

V-a fost viata zi fara de soare,
Robi ai Domnului din inchisoare.

N-ati avut morminte si nici nume
Dar in cer vi s-au gatit cunune.

Stele de-argint v-au fost lumanare
Si pamantul giulgiu de-ngropare.

V-au zvarlit in temnita uitarii,
Mucenici ce-ati plans lacrima tarii.

Dar de pe Golgote de durere
Luminat suit-ati spre-nviere.

Azi prin voi la ceruri se aduce
Jertfa unui neam sfintit pe Cruce.

Deconstruirea Romaniei

În urma unor evenimente politice, Horia-Roman Patapievici, şeful I.C.R. (Institutul Cultural Român), şi-a anunţat la sfârşitul lunii iulie demisia din fruntea instituţiei pe care a condus-o mai bine de şapte ani, denunţând faptul că agenda cosmopolită a I.C.R. va fi înlocuită de noii guvernanţi cu o agendă românească. „O agendă europeană a fost schimbată cu una naţionalistă” a declarat D-l Patapievici, referindu-se la intenţia I.C.R. de a se ocupa de „identitatea naţională” a românilor din diaspora (măcar de-ar fi aşa! – cel mai probabil e doar o falsă „alarmă”…). Obiectiv intolerabil pentru fostul şef al I.C.R., care a promovat, sub patronajul direct al preşedinţiei României, unele din cele mai şocante şi dezgustătoare obscenităţi la adresa creştinismului şi identităţii româneşti, asupra cărora am atras şi noi atenţia încă din numărul-semnal al revistei. La mijloc se află o adevărată strategie de deconstrucţie a celor pe care ideologiile transnaţionale le numesc „miturile fondatoare ale naţiunii române”. Campania nu s-a rezumat doar la expoziţii hulitoare la adresa Sfinţilor şi a Maicii Domnului, ci, după cum era de aşteptat, s-a desfăşurat şi pe frontul istoric…
În volumul „România medievală”, apărut în 2010 la Monitorul Oficial (!), cu o prefaţă semnată de… teologul Teodor Baconschi, pe atunci Ministru de Externe, România este definită ca „teritoriu”, „spaţiu”, „mozaic de civilizaţii, de populaţii, de culturi şi de etnii”, care, după cum susţine autorul, „nu fusese niciodată până atunci (până în sec. al XIX-lea – n.n.) o Naţiune”. Confuzia între statul-naţiune şi conceptul de naţiune sau, mai precis, de neam, este deliberată: dacă e adevărat că România nu a fost un stat naţional până în secolul al XIX-lea, e la fel de adevărat că românii au fost şi sunt un neam vechi de zile, născut creştin la începutul „erei noastre”.

Avem atatia morti







"Avem atatia morti" - versuri Radu Gyr

Poezia "Avem" face parte din volumul „Imn mortilor", care este o selectie de poezii compuse in temnitele romanesti din secolul nostru. Sub prigoana a trei regimuri politice -- carlist, antonescian si comunist -- elita generatiei interbelice a platit cu sange „indrazneala" de a fi iubit pe Hristos si neamul romanesc.

Avem atatia morti, atatea oseminte,
Cu smirna lor pe frunte ne sfintim
Si de la noi la gropile lor sfinte

vineri, 14 septembrie 2012

Vindecarile miraculoase de la mormântul părintelui Arsenie Boca

“Mama mea era foarte bolnavă, medicii i-au zis că are cancer, 99, 9%. Şi atunci m-am gândit: Doamne, dacă-i aşa, zero şi ceva la sută poţi să-l rezolvi tu! Cu gândul ăsta, am venit aici, la mormântul părintelui Arsenie Boca şi l-am rugat să-mi vindece mama. Şi când mamei i-au venit rezultatele, în mod miraculos, chit că avea două formaţiuni tumorale, s-au dovedit a fi amândouă benigne. Scăpase mama… Şi povestea asta a fost uimitoare pentru medici, nu-şi puteau închipui cum de a fost real, cum de s-a petrecut cu adevărat una ca asta”, ne povesteşte Meda.

Asta s-a întâmplat acum câţiva ani şi de atunci Meda vine în fiecare an la mormântul părintelui Arsenie Boca de la Prislop (Hunedoara), să-i vorbească şi să-i mulţumească pentru mama. Citise că părintele a făcut minuni şi a vindecat şi în timpul vieţii, şi după moarte, dar nu-şi imagina că i se va întâmpla şi ei vreodată una ca asta.

Chiar aşa am cunoscut-o pe Meda - stând în genunchi alături de alte sute de pelerini, cufundată în rugăciune, cu ochii închişi, ca-n transă, cu o expresie de fericire copilărească pe chip. Minute întregi s-a rugat astfel, murmurând uşor ceva ce numai ea înţelegea. Într-un final a deschis ochii şi atunci privirea ei s-a intersectat cu a preotesei satului. Preoteasa tocmai şedea în reculegere pe băncuţa de lângă mormânt, şoptind tinerei de alături: “Vezi tu, credinţa nu este ilogică, ea este supralogică, adică depăşeşte graniţele logicii fireşti”.

jurnalul

Father Arsenie Boca, one of Romania greatest Saint

Father Arsenie Boca paintings in Saint Nicholas Church in Draganescu village, near Bucharest, Romania

Created by Mirela Dumitru