13 MAI – Mucenicii ucişi de papistasi la Mănăstirea Iviron din Sfântul Munte Athos

Călugării din Georgia au început să se stabilească în Muntele Athos în mijlocul veacului al X-lea, iar mănăstirea georgiană Iviron a fost întemeiată nu mult după aceea.

În acea vreme armate străine invadau Muntele Athos. În veacul al XIII-lea, cruciaţii romano-catolici făceau ravagii prin regiune, iar între 1259-1306 armata personală a papei a devastat Muntele Athos de multe ori. Călugării din mănăstirile Zografu, Vatopedi şi Protaton au fost martirizaţi pentru credinţa ortodoxă, iar călugării din mănăstirea Iviron au avut aceeaşi soartă.

Tweet

„E mai bine să fim batjocoriţi de oameni decât de draci”

„Prin necazuri şi-au gătit oamenii cele bune, după cum prin slava deşartă şi prin plăcere, pe cele rele.

Cel nedreptăţit de oameni scapă de păcat şi, pe măsura mâhnirii sale, află sprijin împotriva lui.

Cel ce crede în răsplata lui Hristos, pe măsura credinţei sale rabdă bucuros toată nedreptatea.

Cel ce se roagă pentru oamenii ce-l nedreptăţesc îi înspăimântă pe draci; iar cel ce se luptă cu cei dintâi e rănit de cei de al doilea.

Tweet

Viața Sfântului Iacob Putneanul, Mitropolitul Moldovei

Sfântul Iacob s-a născut la 20 ianuarie 1719 într-o familie dreptcredincioasă din Bucovina. Crescând în duhul adevăratei evlavii, la numai 12 ani a intrat în viaţa monahală. Formarea sa duhovnicească este legată de obştea Mănăstirii Putna și a Sihăstriei Putnei, dar şi de Mitropolitul Antonie al Moldovei (1730-1740), al cărui ucenic a fost (acelaşi mitropolit care, în Kiev, l-a convins pe viitorul sfânt Paisie de la Neamț să vină în Moldova pentru a se forma duhovniceşte).

Văzând părinții putneni pe acest tânăr cu înţelepciune de bătrân şi viaţă aleasă, l-au rânduit a fi hirotonit preot la numai 17 ani, apoi a fost ales egumen al Mănăstirii Putna la vârsta de 25 de ani. În anul 1745 a fost ales episcop de Rădăuţi, unde a tipărit un Liturghier slavo-român și a înfiinţat o şcoală pentru învăţarea limbilor slavonă, greacă și română. După doar cinci ani, vrednicia şi râvna sa au fost hotărâtoare pentru mutarea sa în scaunul de mitropolit al Moldovei, la Iaşi. Între 1750 şi 1760 a desfăşurat o intensă activitate pastorală şi socială, promovând tiparul românesc şi veghind la traducerea de cărţi folositoare de suflet. Reuşind să deschidă o tipografie, în 10 ani a tipărit 15 cărţi de slujbă şi învăţătură în limba română, care s-au folosit în bisericile şi mănăstirile din toate ținuturile locuite de români.

Grija pentru românii din Transilvania, amenințați să-și lepede credința strămoșească, și-a manifestat-o atât prin tipărirea de cărți spre apărarea dreptei credințe, cât și prin hirotonirea de preoți și trimiterea de antimise în parohiile lipsite de păstori sufletești, în Maramureș și în ținutul Clujului.

Tweet

Părintele Dionisie de la Colciu: Conducătorii omenirii vor să îngenunche adevărul, fiindcă se apropie împărăţia lui Antihrist

– Părintele Dionisie: Uniunea asta Europeană e după Dumnezeu? Ε desăvârşit după Satana. Desăvârşit, sigur. Că după Dumnezeu este numai Biserica. Biserica Ortodoxă e după Dumnezeu.

– Dar vedeţi că şi oamenii Bisericii zic că Uniunea Europeană e un lucru bun.

– Părintele Dionisie: S-a terminat. Oamenii Bisericii au alunecat. Fiindcă ăştia, europenii, vezi cât sunt de diplomaţi? Întâi pe capii Bisericii vor să-i înşele. Dacă au înşelat capii Bisericii, sigur… S-a terminat, e sfârşitul. Ei, măi, măi, măi. Vezi ce se lucrează? (2003)

– Părintele Dionisie: Conducătorii omenirii vor să îngenunche adevărul, fiindcă se apropie împărăţia lui Antihrist, şi aceia, cu diplomaţia lor, se osârduiesc să facă lesnicios drumul pentru Antihrist. Şi ca să fie lesnicios drumul, na, fac şărlătăniile lor.

Ei, ce să-i faci? Răbdare trebuie, răbdare, şi dacă vom fi aproape de Dumnezeu, ferice de noi că am trăit. Dar dacă te dai după dânşii, asta-i pieirea. (1999)''

„Staretul Dionisie. Duhovnicul de la Sfantul Munte Athos”

Tweet

Recomandare carti

Prezint mai jos cateva carti pe care le puteti comanda dand clic pe coperta.

Tweet

Dohiariu. Lăcașul sfinților Arhangheli

Tweet

Alege-ți modelul: Sfinții de la Aiud

Tweet

A fost reeditata cartea Parintele Antim Gaina - Pustnicul fara pustie

La Editura Ortodoxia a fost reeditata cartea Parintele Antim Gaina - Pustnicul fara pustie, scrisa de Parintele Constantin Catana de la Manastirea Varatic

O puteti gasi aici

Tweet

Starețul Efrem Filotheitul: Credinţa Ortodoxă este singura religie care exprimă adevărul în toată dimensiunea, în toată înălţimea

Biserica Ortodoxă este ascetică, este preafrumoasă, are toată podoaba harului lui Dumnezeu… Biserica Ortodoxă are smerenia şi pocăinţa. Dacă nu ne smerim, nu mergem pe calea strâmtă şi nu trecem prin poarta îngustă. Ci pe calea strâmtă şi pe poarta îngustă vor intra câţi or să primească pocăinţa şi smerenia lui Hristos… 

De aceea numai prin smerenie şi prin pocăinţă ne vom îndrepta cu siguranţă intrarea în Împărăţia lui Dumnezeu. Să fim cu luare-aminte la viaţa noastră, să fie ortodoxă. Dacă vieţuirea noastră este cu luare-aminte, pe temelia poruncilor lui Dumnezeu,vom simţi în noi uşurare sufletească, pentru că nimic nu ne va învinui. Credinţa Ortodoxă este singura religie care exprimă adevărul în toată dimensiunea, în toată înălţimea, adâncimea şi lărgimea lui. Biserica ne vesteşte despre toate prin adevărul ei. Noi vom rămâne fii credincioşi ai Bisericii Ortodoxe, Biserica mucenicilor. 

Mucenicia lui Hristos va continua până la mucenicii şi mărturisitorii din vremea lui Antihrist… Să iubim Ortodoxia noastră şi să-i rămânem fii credincioşi până la moarte, ca să ne asemănăm cu Mântuitorul nostru Hristos. Trebuie să avem viaţă ortodoxă, ca să avem şi credinţă adevărată, statornică şi neclintită.

Starețul Efrem Filotheitul

Tweet

IPS Ierotheos Vlachos la Mănăstirea Paltin-Petru Vodă si mormantul Parintelui Justin Parvu

Tweet

Vindecarea prin credinţă chiar este posibilă şi este demonstrată ştiinţific

Cercetătorii ruşi au dovedit că oamenii se pot vindeca prin credinţa. Cercetătorii din Sankt Petersburg au reuşit să găsească şi dovada, descoperind mecanismul “material” al fenomenului divin.

“Rugăciunea este un remediu puternic. De asemenea, şi atingerea moaştelor. Nu numai că reglează toate procesele din organismul uman, dar poate reface şi psihicul labil al bolnavului”, a declarat Valery Slezin, directorul Institului de Cercetare Neuropsihologică din Sankt Petersburg. Profesorul Slezin a mai făcut un lucru neobişnuit. A măsurat “puterea” rugăciunii.

El a înregistrat electroencefalogramele unor călugări care se rugau şi a descoperit un fenomen neobişnuit şi anume “scurt-circuitarea ” activităţii cerebrale a cortexului. Acest fenomen nu poate fi observat decât la bebeluşii de trei luni, când se află la sânul mamei lor şi se simt în siguranţă. Odată cu maturizarea, acest sentiment al siguranţei se estompează, activitatea cerebrală se intensifică iar ritmul biocurenţilor cerebrali devine mult mai lent, cu excepţia somnului adânc şi al rugăciunilor, mai spune omul de ştiinţă.

Tweet

Canonizare la Mănăstirea Putna

Tweet

Chipul unui om fericit - Părintele Iacov Tsalikis

Tweet

Recomandare carte: Patericul Maicii Domnului

Bu­cură-te, Mireasă, pururea Fecioară!

Recomand cu căldură această carte, pe care o puteţi comanda dând clic pe coperta de mai jos (transport gratuit în punctele elefant.ro)

Cuprins:

Prolog

Partea I: Minuni

Partea a II-a: Descoperiri dumnezeiesti

Partea a III-a: Vedenii

Tweet

MINUNE: Pe icoana Mantuitorului, din potir au curs trei siroaie de sange

SURSA: aparatorul.md

Tweet

VIDEO şi FOTO: Volohii, români din Ucraina – aspecte istorice, sociale şi religioase

Preluare dupa ASTRADROM

Volohii din vestul Ucrainei vorbesc limba română, numele lor vine de la “valahi”. Puţini sunt cei care au auzit de ei şi îşi pun întrebări despre soarta lor. Doamna Aurica Bogojel din Beiuş a fost de curând în Ucraina special pentru a-i cunoaşte, pentru a le vedea bucuriile şi necazurile, sau chiar pentru a găsi o posibilitate de a-i ajuta. Aceşti oameni au nevoie de ajutor, nu doar în ce priveşte situaţia materială, ci mai ales pentru ridicarea nivelului de cultură şi educaţie. Pare ciudat să spunem aceste cuvinte, dar realitatea e că majoritatea volohilor nu au o educaţie, unii nu o caută şi nu ştiu care ar fi beneficiile acesteia. Totuşi câţiva dintre ei au reuşit, dar mai puţini.

Echipa ASTRADROM care s-a deplasat în Ucraina împreună cu doamna Aurica Bogojel a făcut şi o scurtă anchetă jurnalistică care să cuprindă aspecte sociale, istorice şi religioase ale volohilor. Astfel am stat de vorbă cu ei şi cu oficialităţile locale, cu localnicii şi cu istoricii din zonă.

Primarul din Poroşcovo, domnul Kasineţi Iuri (în foto), spune că volohii pot fi găsiţi în regiunea "Transcarpatia", aproape de graniţa cu Cehia şi cu Polonia, mai exact în localitatea Poroşcovo, raionul Perechyn, şi împrejurimile acesteia, dar şi în câteva cătune (grupate sau izolate)[1]. Sunt uşor de confundat cu comunităţile de ţigani[2], cărora ei le spun "goleţi". Nu vor să se implice în societate, iar bărbaţii împreună cu copiii mai mari merg la muncă în domeniul forestier: "Nu vor să muncească cu acte, preferă să lucreze la negru pentru a nu mai plăti taxe la stat". Înainte aveau obiceiul să fure doar de la stat, dar nu şi de la persoane fizice. Statul Ucrainian oferă ajutoare pentru familiile cu mai mulţi copii. Deoarece volohii au mulţi copii, aproape toate familiile au primit astfel de ajutoare. În medie, fiecare familie care beneficiază de aceste ajutoare primeşte aproximativ 10.000-12.000 grivne, dar familiile foarte numeroase primesc şi câte 20.000 grivne. În urma acestor ajutoare, cât şi în urma muncii de la pădure, unii dintre volohi s-au mai ridicat social, fiind puţin mai înstăriţi decât ceilalţi. Aceste cazuri sunt rare, dar este de remarcat faptul că cei care au o situaţie financiară mai bună îi ajută şi pe cei mai săraci din comunităţile de volohi. Conform statisticilor oferite de autorităţile locale aflăm că la începutul anului 2017 erau aproximativ 2300 de volohi şi ţigani, dintre care volohi fiind aproximativ 1700 (din aceştia aprox. 70% sunt ortodocşi, iar restul de aprox. 30% au trecut la secta baptistă, în timp de câţiva ani). În anul 2017, în Poroşcovo, din 5400 locuitori, 3200 sunt ortodocşi, aproximativ 15 familii de greco-catolici (sub influenţă poloneză) şi restul protestanţi şi neoprotestanţi (cifrele îi includ şi pe volohi).

Tweet