Aproape două ore se rugase plângând domnul Constantin Polihronie, mare funcționar de stat, în fața raclei cu moaștele Sfântului. Era îmbrăcat numai în pijama și un taxi îl aștepta la poarta bisericii.
Când a terminat, a pornit încet spre ieșire, târându-și pantofii pe podea. L-am oprit puțin, povestește preotul bisericii, să-l intreb, dacă vrea să ne spună, de ce a plâns atâta, de ce venise așa îmbrăcat la biserică și dacă nu cumva dorea o cameră să se odihnească puțin.


