duminică, 13 aprilie 2025

Intrarea Domnului Iisus Hristos in Ierusalim


    1.
    Iar când s-au apropiat de Ierusalim şi au venit la Betfaghe la Muntele Măslinilor, atunci Iisus a trimis pe doi ucenici,
    2.Zicându-le: Mergeţi în satul care este înaintea voastră şi îndată veţi găsi o asină legată şi un mânz cu ea; dezlegaţi-o şi aduceţi-o la Mine.
    3.Şi dacă vă va zice cineva ceva, veţi spune că-I trebuie Domnului; şi le va trimite îndată.
    4.Iar acestea toate s-au făcut, ca să se împlinească ceea ce s-a spus prin proorocul, care zice:
    5."Spuneţi fiicei Sionului: Iată Împăratul tău vine la tine blând şi şezând pe asină, pe mânz, fiul celei de sub jug".
    6.Mergând deci ucenicii şi făcând după cum le-a poruncit Iisus,
    7.Au adus asina şi mânzul şi deasupra lor şi-au pus veşmintele, iar El a şezut peste ele.
    8.Şi cei mai mulţi din mulţime îşi aşterneau hainele pe cale, iar alţii tăiau ramuri din copaci şi le aşterneau pe cale,

vineri, 11 aprilie 2025

Imnul Acatist, imnul recunoștinței


Să ne asumăm responsabilitatea - Părintele Pimen Vlad


Viaţa Sfântului Ierarh Calinic de la Cernica

Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica s-a născut la 7 octombrie, 1787 în Bucureşti, aproape de biserica Sfântul Visarion. Din sfântul botez a primit numele de Constantin.
Părinţii săi se numeau Antonie şi Floarea şi erau foarte evlavioşi. Cel mai mare dintre copiii lor a fost în tinereţe preot de mir; apoi, intrând în viaţa monahală, s-a călugărit sub numele de Acachie. De asemenea şi mama Sfântului Calinic, fericita Floarea, după ce şi-a crescut copiii, s-a retras în Mănăstirea Pasărea, primind marele şi îngerescul chip sub numele de schimonahia Filoteia.
Tânărul Constantin, cel mai mic dintre copii, a primit din pruncie o educaţie religioasă aleasă, învăţând carte în Bucureşti, la şcolile care funcţionau pe acea vreme pe lângă biserici.

luni, 31 martie 2025

Rugăciune către Sfinții 7 tineri din Efes, pentru izbăvirea de insomnie (a Episcopului Macarie Drăgoi)

Sfinților 7 tineri din Efes, care bine v-ați nevoit și cununa Împăratului Hristos ați dobândit, ne rugăm vouă, ca unii care multă îndrăzneală înaintea Domnului ați câștigat. Sfinților Maximilian, Exacustodian, Iamvlih, Martinian, Dionisie, Ioan şi Constantin, izbăviți-ne de lipsa somnului și puținătatea sufletului. Voi, care în vremea împăratului Deciu, prigonitorul, ați fost pregătiți să luați cununa muceniciei, mărturisind dreapta credință și împotrivindu-vă tiranului celui fără de omenie, însă, din rânduială dumnezeiască, peștera în care v-ați adăpostit nu v-a fost vouă mormânt, ci s-a făcut vouă sân al lui Avraam, în care ați dormit somn adânc mai multe sute de ani şi, ca nişte prunci ce se încălzesc la sânul maicii lor, nu ați suferit nicio stricăciune. Iar în vremea binecredinciosului împărat Teodosie, din încredințarea Mântuitorului și pentru adeverirea Învierii celei de obște, v-ați trezit și v-ați arătat oamenilor, dând mărturie despre puterea lui Dumnezeu, apoi ați adormit cu adevărat întru odihna cea veșnică. O, preaslăvită minune, încât pretutindeni oamenii o au cunoscut. 

Deci, și acum, când gânduri negre vin asupra noastră, văzând cum slăbim cu duhul și cum ne descurajăm din lipsa somnului, acestea ne rod și ne macină sufletește, ca un vierme neadormit. Grijile cele apăsătoare, ca niște ulii la pradă, ne covârșesc și nu mai știm ce sunt pacea și odihna încrederii în Dumnezeu. Știm că toate acestea pentru păcatele noastre sunt. Știm că, pentru puțina noastră iubire de Dumnezeu și de aproapele, în astfel de mâhniri se afundă sufletul nostru. Cu pocăință ne rugăm și cerem ajutorul vostru, Sfinților din Efes, somn binecuvântat și mângâietor, spre pacea sufletului și odihna cea trupească, dăruiți-ne. Izbăviți-ne din gândurile cele rele, iar cu cele bune ne insuflați. Scoateți-ne din grijile cele multe care ne macină și de singură grija mântuirii învățați-ne să ne ținem. Așadar, Sfinților ai lui Dumnezeu, prin ajutorul vostru, luminare și împăcare întru Hristos să găsim și cerul să îl dobândim. Amin. 

 Notă: Cei 7 tineri adormiți din Efes († 250) sunt sărbătoriți pe 4 august și la 22 octombrie.


luni, 24 martie 2025

Mănăstirea Sihăstria: Priveghere la praznicul Bunei Vestiri


Sfântul Mucenic Liviu-Galaction de la Cluj – Mărturisitor pentru Hristos în vremuri grele

 

Pe 8 martie 1961, batjocorit și chinuit, a murit în închisoarea de la Aiud vicarul administrativ al Episcopiei din Cluj, fost rector al Institutului Teologic desființat de către comuniști în 1952, Liviu-Galaction Munteanu. Om a lui Dumnezeu, preot de vocație, profesor eminent, L-a mărturisit pe Domnul Hristos cu viața Lui. În el, cuvintele Mântuitorului s-au împlinit întocmai: „Oricine va mărturisi pentru Mine înaintea oamenilor, mărturisi-voi și Eu pentru El înaintea Tatălui Meu, care este în ceruri. Iar de cel ce se va lepăda de Mine înaintea oamenilor, și Eu Mă voi lepăda de el înaintea Tatălui Meu, Care este în ceruri” (Matei 10, 32-33).

Sfântul Liviu-Galaction s-a născut la 16 mai 1898 în Cristian, unde părinții lui erau învățători și întemeiaseră prima școală românească. În familie, lupta pentru emanciparea românilor era la loc de frunte. Străbunicul său, care fusese alături de Tudor Vladimirescu, s-a refugiat în Ardeal după eșecul Revoluției de la 1821.

Familia părintelui Liviu Galaction, trăind printre sași, a înțeles că starea ei se poate îmbunătăți doar prin educație și prin muncă. În acest duh a crescut în casa părintească. Școala primară și-a făcut-o în sat, Liceul în Brașov, la „Andrei Șaguna”, înscriindu-se apoi la Institutul Teologic-Pedagogic din Sibiu, pe care l-a absolvit în 1920. Doctoratul și l-a făcut la Cernăuți, în anul 1924 obținând titlul de doctor.