„Căutaţi mai întâi împărăţia lui Dumnezeu şi dreptatea Lui şi toate acestea se vor adăuga vouă”. (Matei 6, 33)
luni, 26 iulie 2021
Praznuirea Mucenicului Constantin Oprisan: “Nu a fost tânăr mai schingiuit ca el la Pitești”
Preluare dupa Fericiti cei Prigoniti
"Constantin (Costache) Oprişan - bărbat trecut de 30 de ani. Şeful Frăţiilor de Cruce pe ţară. Om de un caracter şi o cultură impresionantă. La Piteşti, Ţurcanu i-a pregătit cele mai groaznice torturi, distrugându-l fizic şi umilindu-l mai jos decât pământul. Spatele lui, de la ceafă până la călcâie, era numai cicatrice lângă cicatrice. Carnea toată i-a fost ruptă în fâşii. A reuşit Ţurcanu să-l "disciplineze" în sensul de a-i executa ordinele, dar n-a reuşit să-i întoarcă conştiinţa spre a-l face comunist convins, aşa cum i-a făcut pe alţii. Era prea puternic acest Costache Oprişan. În celulă [laJilava n.n.] era singurul care avea dreptul să stea întins pe pat. Era bolnav de tubercloză în ultima fază."
(Octavian Voinea - Masacrarea studenţimii române, de Gheorghe Andreica)
***
"Cel mai impresionant lucru, încă de la începutul încarcerării mele, a fost coeziunea noastră. Personal m-am atasat de fraţii mei de suferinţă... Mulţi din cei care erau acolo în închisoare parcă erau nişte îngeri. Cel care m-a impresionat cel mai mult a fost Constantin Oprişan. Am stat un an de zile în aceeasi celulă. Era un om de o complexitate extraordinară, ce stăpânea varii domenii, de la muzică, artă, până la matematică si filosofie. Din fire era foarte afectuos, trăind totul la maximum. A fost supus celui mai mare supliciu, nefiind altul mai schingiuit ca el; a luat bătaie pentru fiecare tânăr legionar, cu un eroism de durată, neegalat."
(Dumitru Bordeianu - "Mărturisiri din mlaştina disperării")
joi, 15 iulie 2021
miercuri, 14 iulie 2021
luni, 12 iulie 2021
„Prodromița” – icoana pictată peste noapte de mână nepământească
S-au împlinit, în acest an, 156 de ani de la zugrăvirea minunată a icoanei Maicii Domnului „Prodromița” din Sfântul Munte Athos, a cărei cinstire este pomenită pe 12 iulie în calendarul ortodox.
Deși mulți dintre noi am auzit sau am citit minunile săvârșite în viața celor care s-au rugat cu stăruință și au cerut ajutorul în fața acestei icoane a Maicii Domnului, puțini cunosc detalii despre modul în care a fost ea zugrăvită.
Întâlnirea cu Sfântul Paisie Aghioritul – Pelerinajul părintelui Cleopa la Athos
În drum spre Mănăstirea Stavronichita, facem un scurt popas la chilia schimonahului Paisie - unul din cei mai cuvioşi sihastri athoniţi. Este grec de neam şi renumit în toată Grecia. La el vin pentru sfat călugări şi egumeni din Athos şi din Grecia, profesori universitari, studenţi, oameni de la oraşe şi sate, şi toţi se folosesc de cuvintele lui.
Chilia părintelui Paisie din Kapsala este înconjurată de livadă şi viţă-de-vie. Batem în poartă şi aşteptăm. Un călugăr mic de statură, slab, modest îmbrăcat, cam de 75 ani, dar luminat la chip şi plin de smerenie, vine să ne deschidă. Este bătrânul!
- Binecuvintează-ne, părinte Paisie! Suntem câţiva pelerini din România.
- Domnul să ne binecuvinteze pe toţi!
vineri, 9 iulie 2021
duminică, 4 iulie 2021
sâmbătă, 3 iulie 2021
joi, 1 iulie 2021
Sfântul Leontie de la Rădăuţi, făcătorul de minuni
Sfântul Leontie de la Rădăuţi, Mănăstirea Bogdana (secolele XIV-XV)
Sfântul Ierarh Leontie este numărat printre cei dintâi sfinţi români pe care i-a odrăslit pământul Moldovei şi adevăratul părinte duhovnicesc al Cuviosului Daniil Sihastrul. După tradiţie, era de loc din oraşul Rădăuţi. Apoi, râvnind Sfinţilor Părinţi de odinioară şi arzând cu inima după dragostea lui Hristos, spre sfârşitul secolului al XlV-lea s-a făcut sihastru în pădurile seculare din partea locului.
Deci, călugărindu-se cu numele de Lavrentie, s-a învrednicit mai târziu de darul preoţiei. Apoi, împreună cu câţiva ucenici, a întemeiat o vestită sihăstrie de călugări în codrii Rădăuţilor, ce se chema, după numele său „Schitul Laura” (Lavra) sau „Mănăstirea Sfântului Lavrentie”. În obştea sa, Cuviosul Lavrentie a format mulţi ucenici cu viaţă aleasă, printre care se număra şi Sfântul Daniil Sihastrul. În Schitul Laura, însuşi Cuviosul Lavrentie s-a nevoit şi a avut o trăire aşa de înaltă, încât s-a învrednicit de la Dumnezeu de darul facerii de minuni. Că pe mulţi bolnavi îi vindeca cu rugăciunea sa şi era tuturor părinte, sfetnic, dascăl şi ocrotitor.
sâmbătă, 26 iunie 2021
Cuviosul David din Tesalonic – stâlpnicul care „și-a făcut cuib” într-un migdal
În fiecare an, pe 26 iunie, Biserica Ortodoxă îl prăznuieşte pe Cuviosul David din Tesalonic. Iată șapte lucruri mai puțin cunoscute despre sfântul care a trăit ani de zile pe o creangă de migdal:
1. Sfântul Cuvios David s-a născut în secolul al V-lea, în timpul împăratului bizantin Iustinian I și a trait în orașul Tesalonic din Grecia.
2. A renunțat la toate bunurile materiale si la averile pe care trebuia să le moștenească și s-a călugărit de tânăr la Mănăstirea Sfinților Mucenici Teodor și Mercurie, care se mai numea Cunuliaton sau „a celor cu glugă”.
3. Citea mereu Scripturile, postea, se ruga zi și noapte și admira viaţa Sfântului Simeon Stâlpnicul şi răbdarea Sfântului Daniil Stâlpnicul.
4. Dorind să îi urmeze pe acești mari sfinţi ai Bisercii, s-a urcat într-un migdal și și-a făcut „cuib” pe o creangă a copacului, promițând să nu coboare de acolo decât după trei ani, îndurând vântul, ploile, zăpezile și căldura.
5. Din acel loc predica Evanghelia, sfătuindu-i și alinându-i pe cei care veneau la el. Pentru viața sa curată a primit darul de a izgoni diavolii și de a-i vindeca pe cei bolnavi.
6. Chemat la Constantinopol în fața împăratului Iustinian pentru a fi numit eparh al Tesalnicului, Sfântul David și-a pus în palme cărbuni aprinşi şi tămâie şi a tămâiat timp de o oră fără să se rănească la mâini.
7. Spre sfârșitul vieții a locuit într-o chilie modestă din apropierea Tesalonicului. A trecut la cele veșnice în anul 540.
Sursa: doxologia.ro
Abonați-vă la:
Postări (Atom)