marți, 29 iulie 2025

CORUL MĂNĂSTIRII PALTIN | CÂNTĂRI DIN SLUJBA SF. PANTELIMON


duminică, 29 iunie 2025

Sfintii Apostoli Petru si Pavel

Sfintii Apostoli Petru si Pavel sunt sarbatoriti pe 29 iunie, dupa o perioada de post, care variaza ca durata, in functie de data Sfintelor Pastilor. 

Sfantul Apostol Petru - fiul lui Iona si fratele Apostolului Andrei, s-a nascut in Betsaida Galileei. Numele sau iudeu era Simon, insa Mantuitorul il va numi Chifa (piatra). Dupa o pescuire minunata pe lacul Ghenizaret, este chemat sa devina pescar de oameni. Marturiseste in numele apostolior dumnezeirea lui Hristos, dar se si leapada de Hristos cand El este prins spre a fi rastignit. Dupa Inaltarea Domnului, Petru ia cuvantul in adunarea ucenicilor si aleg ca apostol pe Matia in locul lui Iuda. In ziua Cincizecimii, dupa predica Sfantului Apostol Petru, se boteaza trei mii de persoane. 

Sfantul Apostol Petru a propovaduit in Ierusalim, Iudeea, Samaria, Asia Mica pana in Babilon si in ultima parte a vietii, la Roma. Sfantul Petru a murit rastignit pe cruce, cu capul in jos, in anul 67, pe 29 iunie.

duminică, 8 iunie 2025

Pogorarea Sfantului Duh

Sinaxar la Duminica Rusaliilor

În această zi, Duminica a opta prăznuim Sfânta Cincizecime.

Și această sărbătoare am luat-o din cărțile iudeilor. Căci după cum aceia prăznuiesc Cincizecimea lor, cinstind numărul de șapte, dar și pentru că au primit Legea după trecerea a cincizeci de zile de la Paști, tot astfel și noi prăznuim cincizeci de zile de la Paști, primind Duhul cel Preasfânt, care ne dă Legea, ne călăuzește spre tot adevărul și ne învață cele plăcute lui Dumnezeu.

sâmbătă, 7 iunie 2025

Părintele Constantin Catana (1950 - 2025)

Nu-l voi uita niciodată pe acest bun Părinte, căruia îi mulțumesc pentru toate binefacerile! Dumnezeu să-l odihnească în pace! (Vlad Herman)




Drum lin către Patria Cerească, Părinte Constantin Catana!


"Drum lin către Patria Cereasca" 

Astăzi, 07 Iunie 2025, a fost condus spre calea veșniciei PC Părinte Constantin Catana. Slujba de înmormântare a fost oficiată de PS Nichifor Botoșăneanul împreună cu un sobor de preoți și diaconi. 

“Veșnică lui pomenire"


miercuri, 4 iunie 2025

PR. CONSTANTIN CATANA A TRECUT LA DOMNUL SLAVEI

Dumnezeu să-l odihnească în pace pe Părintele Constantin Catana, cu care am colaborat excelent în publicarea de cărți timp de un deceniu. A răspuns de fiecare dată cu multă căldură la solicitările mele.
În ultimii ani a publicat mai multe volume de poezii, în care combătea răul din societate și nu numai. Cuvinte cu multă putere care vor rămâne în timp pentru a despărți binele de rău. Regret plecarea sa și îi mulțumesc și aici pentru toate binefacerile sale! (Vlad Herman)

Redau mai jos articolul revistei Atitudini:

Cu durere în suflet pentru despărțire, dar și cu bucurie pentru nădejdea întâlnirii cu Domnul Dumnezeu, pe care Părintele Constantin Catană L-a iubit cu tot sufletul său, am aflat vestea mutării la ceruri a Părintelui Constantin Catană, Duhovnicul de la mănăstirea Văratec și Duhovnicul doamnei temnițelor comuniste, Aspazia Oțel Petrescu

Veșnică să-i fie pomenirea!

Duhovnic îmbunătățit, prieten al Părintelui Justin și al sfinților din închisori, propovăduitor neînfricat al adevărului credinței, rugător fierbinte pentru neamul românesc și pentru toată lumea, Părintele Constantin Catană a fost și colaborator al Revistei Atitudini, Revistă întemeiată de vrednicul de pomenire Părinte Justin Pârvu, care astăzi îl așteaptă în ceruri să întregească ceata rugătorilor români pentru lume.

Dumnezeu să îl ierte și să îl așeze cu drepții în Împărăția Sa! După o îndelungă suferință trupească, dar care nu a reușit să o biruiască pe cea a inimii sale iubitoare care lăcrima și râvnea pentru câștigarea sufletelor românilor din mreaja păcatului, Părintele Constantin a părăsit această arenă pământească a luptei în Hristos, marți 3 iunie, într-o zi luminată de praznicul Înălțării Domnului. Înmormântarea va avea loc sâmbătă, ora 11.00 la mănăstirea Văratec, pe care a iubit-o și povățuit-o cu dragostea lui Hristos.

marți, 27 mai 2025

Sfantul Ioan Rusul

Sfantul Ioan Rusul s-a nascut intr-un sat din Rusia, in jurul anului 1690. Sfantul Ioan Rusul a participat ca soldat in razboiul rusilor impotriva turcilor din anul 1711. A fost luat prizonier de catre tatari in luptele pentru dezrobirea Azofului si vandut unui ofiter superior turc.

Tinerii luati prizonieri in acea zona, au ales sa renunte la credinta in Hristos si s-au facut musulmani. Sfantul Ioan Rusul a refuzat sa urmeze exemplul prietenilor sai si a rabdat cu mult curaj chinurile venite din partea asupritorilor.

Vindecarea unui muribund, de către Sfântul Ioan Rusul

Ilias Papakostas, originar din Evritania, Grecia, când s-a întors din America în țara sa natală, s-a îmbolnăvit grav de pneumonie, infecție a intestinelor și cardiopatie. I se apropia sfârșitul. În zadar doctorii încercau să-l salveze. Patruzeci de zile s-a luptat cu moartea.

Într-o zi, la bolnav a venit în vizită un prieten de-al său, avocat în Volos. Acesta i-a spus mamei deznădăjduite a bolnavului că, odată, în Halkida, a auzit vorbindu-se despre un oarecare Sfânt Ioan Rusul. Bolnavul, după cum povestește el însuși, se găsea într-o așa stare rea, încât nu simțea și nici nu era în stare să urmărească cele spuse de vizitator. A auzit doar cuvântul „Rusul”.

În ziua următoare, după cum relatează Papakostas, starea mea s-a înrăutățit în mod primejdios. Nu puteam să dorm, ci îmi petreceam ultimele ore în agonie. Așteptam moartea. Atunci, dintr-odată, am simțit că vreau să dorm și nu am întârziat să adorm foarte adânc. În timpul somnului am avut un vis neobișnuit, pe care nu-l voi uita niciodată! Am văzut cum se deschide ușa salonului meu și cum intră un tânăr cu o cămașă albă. M-a salutat și m-a întrebat cum mă simt. 

Sfântul Ioan Rusul vindecă şase metastaze!


O doamnă, Ioana, de vreo 50 de ani, a venit la noi la Biserică. Era însoțită de mai mulți din familie. Printre lacrimi mi-a mărturisit că are cancer și 6 metastaze la ficat, plămâni, sâni și stomac.

M-a terminat. Mi-am înghițit lacrimile. Îmi venea să urlu acolo în Biserică, de durere. De revoltă.

I-am citit rugăciunile de sănătate cu o disperare și o ură pe cel rău de nu vă pot spune. Și un acut sentiment al neputinței în fața rânjetului hâd al morții care cosește suflete în voie. L-am chemat pe Sfântul Ioan Rusul în ajutor. Dar era prea greu. Șase metastaze.

M-am ascuns în Altar să îmi ascund lacrimile. Femeia a plecat dusă de rude pe brațe. N-am fost bun de nimic toată duminica aia.

După o lună, am văzut-o iar la rândul de credincioși. Mi-era frică de ea. Mă temeam că îmi va reproșa că nu m-am rugat îndeajuns.