Părintele cunoştea medicină şi de multe ori ne spunea că „transpirăm” din cauză că nu ne funcţionează bine rinichii. Îi spuneam că îmi cade părul, iar el ne dădea remedii, că şi părul trebuie să se hrănească şi ne spunea să facem gălbenuş de ou cu ulei de ricin şi să ne spălăm capul şi să-l clătim cu oţet de mere. Totdeauna ne dădea soluţii la probleme de sănătate.
- Altădată a venit un bolnav de plămâni şi Părintele i-a zis să ia hrean plămădit cu miere de albine, spunându-i că „Cel ce a făcut cerul şi pământul e în stare să lipească o piele ruptă”.
- Când moare cineva pentru tine, pe acela nu-1 poti uita niciodata. La începutul unuia dintre razboaie iesise o lege ca poti lipsi de la razboi daca îti gasesti un înlocuitor. Greu de gasit înlocuitor la moarte. Era undeva un om, cu o casa de copii, dar necredincios si trebuia sa plece la razboi. Când la plecare, iata vine la el un tânar si-i spune: „Eu sunt singur, chiar daca mor dupa mine nu plânge nimeni; merg eu în locul d-tale la razboi !" S-a dus tânarul. Dupa oarecare vreme tânarul cade ranit de moarte si cum ajunge acasa moare. Mormântul sau era mereu împodobit cu flori si nimeni nu stia cine i le pune, pâna când într-o noapte a fost gasit necredinciosul ca-i ducea flori la mormânt. - Bine, dar tu nu crezi în Dumnezeu ! - Ba acum cred, fiindca numai Dumnezeu i-a putut da tânarului acestuia iubirea de mine si de copiii mei, ca sa mearga el în locul meu la moarte, si asta numai Dumnezeu a mai facut-o, când a trimis pe Fiul Sau sa moara în locul nostru !
întrebarea: Daca asa de mult ne iubeste Dumnezeu, cum se face ca viata noastra e asa de apasata de tot felul de încercari ? Sau, punând întrebarea cu cuvintele Scripturii: De ce „pe cel ce-1 iubeste Dumnezeu îl cearta, iar pe cine-1 primeste îl bate" ? Cu alte cuvinte, daca asa de mult ne iubeste Dumnezeu, de ce-i viata noastra asa de necajita ?
- Fiindca „pe cât sunt de departe rasariturile de la apusuri asa sunt de departe judecatile Mele de judecatile voastre" (Psalmul 102,12; Isaia 55,8-9) - zice Domnul !
O mica pilda: altfel sunt judecatile unui tata care-si ia la rost copiii, decât e socoteala copiilor. Dar când copiii vin la minte deplina, atunci înteleg care a fost judecata tatalui lor când le-a dat bataie.
Cuvinte Vii - Arsenie Boca
Arsenie Boca :”Coborârea omului la simpla valoare economica – o degradare a lui în rândul vitelor care se vor salbaticii întreolalta si-si vor împinge conducatorii pâna la marginile nebuniei. “ - Aprinşi de pofte contrafirii, oamenii îşi prăpădesc sămânţa şi vlaga şi îşi pustiesc neamul.
Orice fel de desfrânare e o putrezire înceată … ca gunoiul care arde mocnit… şi scurtează zilele oamenilor.
(Pr. Arsenie Boca) - Invidiosul nu primeste doctor pentru boala lui si nu poate gãsi leac tãmãduitor al suferintei, desi Sfânta Scripturã e plinã de ele. El asteaptã usurarea bolii numai într-un singur fel: sã vadã prãbusit pe unul din cei invidiati. Capãtul urii lui e sã vadã pe cel invidiat, din fericit, nefericit, din norocos, nenorocit. Pe unii oameni cu totul potrivnici, binefacerile îi îmblânzesc. Pe invidios însã, binefacerile mai mult îl înrãiesc, cu cât invidiosul are parte de mai mari faceri de bine, cu atât mai tare fierbe de ciudã, mai mult se supãrã si se mânie. Multumind pentru darurile primite si mai mult se cãtrãneste de purtarea binefãcãtorului. Ce fiarã nu întrece invidiosul prin rãutatea nãravului lui? Ce sãlbãticie nu depãseste el prin cruzimea lui? Câinii, cãrora li se aruncã o coajã se domesticesc. Leii cãrora li se poartã de grijã, se îmblânzesc. Invidiosii însã, mai mult se iritã când li se aratã îngrijire si atentie.
- Dacã veti avea si rãbdare în necazuri, sã stiti cã veti avea si Duhul Sfânt. Dar dacã veti avea si puterea de a multumi în necazuri, atunci strãluceste Duhul Sfânt în voi.
- A venit în biserică un om şi 1-a intrebat pe Părintele dacă să mai mănânce fructe şi legume din grădină, că sunt radiaţii multe Părintele a zis: „Măi, să pice din cer otravă pe pământ şi să mănânci; cine are credinţă, nu are nimic”. (Burs Maria, Ucea de Sus)
- Pentru că Părintele îi spusese să le dea pâine la copii, înainte de revoluţie, soţia lui Ceauşescu a dat ordin să-1 ducă pe Părintele de la Sinaia la Bucureşti şi să-1 bată. L-au dus doi. Unul stătea la uşă şi unul dădea în Părintele. ÎI lovea la tâmplă. Părintele a zis: „ Daţi mă, daţi, că şi-n voi va da şi şeful vostru va zbura cât de curând”. Acela care a dat în Părintele Arsenie, a căzut jos mort. Atunci, cel care păzea a dat telefon la Ceauşescu şi i-a spus ce s-a întâmplat. Ceauşescu i-a zis: „Îmbrăcaţi-1 şi duceţi-1 mai repede de unde 1-aţi adus”. (Maica Glicheria)
- Toate rugaciunile sunt bune, e mai buna rugaciunea vamesului "Doamne Iisuse Hristoase, miluieste-ma pe mine pacatosul". Ia-o in brate in orice moment.
Sursa: http://felicitari.tfm.ro/forum/printthread.php?tid=389
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu