Mi-am avortat copilul. Odată cu el a murit si ceva din mine, ceva ce nu mai poate fi nicicând trezit la viată. Astăzi nu as mai lua o asemenea hotărâre, indiferent ce ar spune cei din jur. Trăiesc cu o frică în mine de care nu mai pot scăpa. Am cosmaruri în care îmi apare o fetită care fuge spre mine cu bratele întinse si întreabă mereu: De ce, mămico? De ce? Apoi mă trezesc udă de transpiratie. Acest vis si privirea fetitei mă urmăresc continuu de când am avut acea interventie.
De ce numai eu sunt pedepsit pentru fapta mea, nu si fostul meu prieten, desi a fost si el părtas?
Relatez această întâmplare pentru folosul tuturor femeilor. Gânditi-vă foarte bine ce faceti, pentru că vă vor chinui visele si vă vor urmări privirile celor ce nu mai sunt..., nu permiteti nimănui să vă constrângă, pentru ca viata voastră va fi distrusă. Nu faceti aceeasi greseală ca mine! Judith".
(Din revista pentru elevi Schreibenkleister, Bad Neustadt / Baurische, Rhon, Germania)
