Părinţii au stabilit, cu darul lor de deosebire, că alta este momeala, alta însoțirea, alta încuviințarea, alta robirea, alta lupta şi alta aşa numita patimă a sufletului.
Momeala,recunosc fericiţii, e gândul simplu sau imaginea a ceva adus in inimă in chip înțelegător.
Însoţirea e convorbirea cu ceea ce s-a arătat in chip pătimaş sau nepătimaş.
Consimţirea (încuviințarea) este învoirea cu plăcere a sufletului, cu ceea ce s-a arătat.
