„Căutaţi mai întâi împărăţia lui Dumnezeu şi dreptatea Lui şi toate acestea se vor adăuga vouă”. (Matei 6, 33)
luni, 2 martie 2015
NICHIFOR CRAINIC despre Copilărie şi sfinţenie
Am scris de multe ori: „Vremea noastră e vremea tineretului”; şi am spus, cu aceasta, prea puţin. Noile concepţii politice întrupate în sisteme de organizare a statului merg mai adânc – până la copil,[…] problema copilului ia un aspect izbitor: acela al dreptului de proprietate asupra lui.
Sovietele, bunăoară, pretind că omul aparţine în întregime statului şi, prin urmare, copiii sunt o proprietate publică. Pentru a realiza această idee năstruşnică, a fost desfiinţată familia, adică drepturile naturale ale părinţilor, şi Biserica, adică drepturile spirituale ale lui Dumnezeu. Singur statul trebuie să dispună de copii ca proprietar absolut. Dar copiii statului sunt în realitate copiii nimănui. Şi una dintre crimele fioroase ale bolşevismului sunt cetele de copii părăsiţi, crescuţi animalic pe maidane, prin ganguri şi beciuri, ucişi de boli, mâncaţi de şobolani, desfiguraţi de mizerie, stafii groaznice ale sfintei copilării. […]
duminică, 1 martie 2015
Parintele Justin Parvu: Mantuirea este doar in Biserica. Singura Biserica adevarata ramane Biserica Ortodoxa
Parinte, in unele din interviurile cu sfintia voastra luate de Dl Adrian alui Gheorghe, cuprinse in cartea „Semnele vremii, 7 intalniri cu Parintele Iustin Parvu”, vi se adreseaza o intrebare despre posibila mantuire a neortodocsilor. Din raspunsul din acea carte, nu reiese o opinie limpede. Si pentru a nu se crea tulburare si sminteala in randul celor ce va citesc, va rugam sa ne precizati parerea sfintiei voastre.
Eu nu imi amintesc sa fi spus asa ceva, dar poate era intr-un anume context. Sau datorita oboselii e posibil sa se mai strecoare unele greseli sau lipsuri, de aceea atunci cand apare o carte, ea trebuie bine cercetata inainte. Pe mine nu m-a consultat nimeni, ca as fi putut rectifica. Darpozitia mea referitoare la aceasta problema am zis-o in nenumarate randuri. Nu mai reprezinta un secret pentru nimeni. Mantuitorul spune limpede: “De nu se va naste cineva din apa si din Duh, nu va putea sa intre in imparatia lui Dumnezeu” (Ioan 3:5). Eu nu pot sa ma fac judecator in locul lui Dumnezeu, nu e in competenta mea sa spun cine se mantuieste sau nu, avem insa o randuiala stabilita de Sf. Parinti si niste sfinte canoane. Nu putem sa spunem noi altfel decat sfintele canoane. Pentru ca asa se face sminteala. Cadem sub anatema Bisericii daca indraznim din voia noastra sa adaugam la cele stabilite prin sinoadele Bisericii o iota, sau sa scoatem ceva. Eu am spus-o si o repet: Trebuie sa marturisim Adevarul si Ortodoxia dupa invatatura Cuviosului Parinte Iustin Popovici, ca sa ne putem mantui in aceste vremuri, cand ecumenismul vrea sa distruga Singurul Adevar Ortodox. Sfantul Iustin spunea: „Ecumenismul e numele de obste pentru toate pseudo-crestinismele, pentru pseudo-bisericile Europei apusene. … Fara sa tinem seama de calea Apostolilor si Sfintilor Parinti, fara a urma Apostolilor si Sfintilor Parinti dupa Acela care este singurul si adevaratul Dumnezeu in toate lumile, si fara de inchinarea inaintea singurului, si adevaratului, si vesnic viului Dumnezeu, a Dumnezeu-Omului si Mantuitorului Hristos, este neindoielnic ca omul se va afunda in marea moarta a civilizatelor inchinari europene la idoli, si, in locul viului si adevaratului Dumnezeu, se va inchina idolilor mincinosi ai veacului acestuia, intru care nu este mantuire, nici inviere, nici indumnezeire pentru fiinta cea nenorocita care se cheama om”[1].
Mantuirea este asadar doar in Biserica, si nu in afara ei sau in vreo alta pseudo-biserica. Singura Biserica adevarata ramane Biserica Ortodoxa. Faptele bune ale neortodocsilor pot sa ii ajute sa cunoasca Adevarul ortodox, dar nu sunt suficiente spre mantuire. Fara Botezul in numele Sfintei Treimi, a unei Treimi marturisite in Crezul ortodox, si nu cel ratacit, catolic, nu este mantuire. Dar este vreme de pocainta pentru fiecare si ii asteptam cu bratele deschise catre Sfanta Ortodoxie pe toti cei rataciti pe cale.
Asa cum cantam si la taina calugariei: „Bratele parintesti, sarguieste de le deschide mie, ca in desfranari am cheltuit viata mea, spre bogatia cea necheltuita a indurarilor Tale, cautand acum Mantuitorule, nu trece cu vederea inima mea cea saracita pentru ca Tie, Doamne, cu umilinta strig: gresit-am, Parinte, la cer si inaintea Ta”. Aceasta este pozitia poporului nostru. Este un popor „calugarit”, care se roaga neincetat la Dumnezeu: Parinte, am gresit la cer si inaintea Ta: primeste-ne si pe noi ca pe o jertfa curata inaintea sfintirii si a preamaririi Tale. Amin!
[1] Sfantul Iustin Popovici, BISERICA ORTODOXA SI ECUMENISMUL, Traducere din limba sarba de Adrian Tanasescu, Manastirea Sfintii Arhangheli – Petru Voda.
Fragment din interviul "Părintele Justin Pârvu: Acum a venit vremea să ne mântuim pe furiş", aparut in revista ATITUDINI, realizat de Monahia Fotini
sâmbătă, 28 februarie 2015
Ce este Ortodoxia?
Ortodoxia este adevărul despre Dumnezeu, despre om şi despre lume, aşa cum ni l-a dat Însuşi Dumnezeu cel Întrupat prin învăţătura Sa desăvârşită. Aşa cum l-a exprimat mai târziu cugetul şi inima dumnezeiescului Pavel. Aşa cum l-a descris ucenicul iubirii şi alţi apostoli şi evanghelişti cu lumina cerească a Sfântului Duh. Ortodoxia este acea sinteză minunată dintre dogmă şi obiceiuri, dintre teorie şi practică. Aşa cum ne-a fost predanisită de către părinţii duhovniceşti ai Alexandriei, Constantinopolului, Capadociei, Siriei şi, mai târziu, ai Sfântului Munte.
Toţi aceştia, de la Sfântul ierarh Policarp, care a fost, după cum ştiţi, ucenicul apostolilor, şi până la Sfântul Nicodim Aghioritul, care a adormit la începutul secolului al XIX-lea, cu înţelepciunea şi sfinţenia lor, cu jertfele şi nevoinţele pe care le-au îndurat, ne-au înmânat preţioasa moştenire a credinţei şi vieţii drepte, comoara tradiţiei ortodoxe. Ortodoxia este ceea ce au exprimat oficial Sfintele Sinoade, acele adunări binecuvântate formate din membri ai Bisericii lui Hristos veniţi din toată lumea. Atunci purtătorii de Dumnezeu părinţi, “înzestraţi cu toţii cu ştiinţa sufletului şi Duhul dumnezeiesc“, au discutat despre marile probleme care îl preocupă pe omul duhovnicesc, şi au aşezat postamentul, temelia civilizaţiei duhovniceşti.
Să ne spălăm păcatele cu spovedania
Să ne spălăm păcatele cu spovedania, mărturisindu-ne înaintea duhovnicilor cu frică și cu inimă înfrântă, pârându-ne pe noi înșine, ca înaintea lui Dumnezeu. Să nu dăm pricină pe alții, sau să zicem că de nevoie sau din neputință am făcut păcatul, că nu ne vom folosi nimic, precum nu s-a folosit nici Adam. Că vrând Dumnezeu să-l aducă la pocăință, în loc de a-și cunoaște greșeala și a-și mărturisi păcatul, el făcea pe Dumnezeu vinovat că i-a dat femeie.
Să fie spovedania noastră cu nădejde bună, cum că ne va ierta Dumnezeu, iar nu cu deznădejde, precum a făcut Cain, zicând „Mai mare este vina mea decât a mi se ierta mie(Fac. 4, 13). Asemenea și Iuda, măcar că s-a mărturisit înaintea arhiereilor că a vândut sânge nevinovat, dar nu i-a folosit la nimic acea spovedanie, că era cu deznădejde.
joi, 26 februarie 2015
Moaştele Sfântului Grigorie Decapolitul vin la Bucureşti
În perioada 26 februarie - 2 martie 2015, la Biserica Icoanei din Bucureşti, are loc evenimentul „Icoana - fereastră către Dumnezeu“, ediţia a 8-a, dedicat sărbătoririi în prima duminică din Postul Mare a biruinţei Ortodoxiei asupra ereziilor. Anul acesta, credincioşii vor putea cinsti moaştele Sfântului Grigorie Decapolitul de la Mănăstirea Bistriţa, judeţul Vâlcea, împreună cu icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului de la Biserica Icoanei din Capitală.
Evenimentul dedicat cinstirii sfintelor icoane va debuta joi, 26 februarie, la ora 13:00, când vor sosi la Biserica Icoanei moaştele Sfântului Grigorie Decapolitul de la Mănăstirea Bistriţa din Arhiepiscopia Râmnicului. Sfintele odoare vor fi depuse sub un baldachin special amenajat în faţa bisericii, unde vor rămâne până la 2 martie. Sâmbătă, 28 februarie, Vecernia va fi săvârşită la Biserica Icoanei de Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, după care, de la ora 18:30, va avea loc procesiunea „Lumina Ortodoxiei“ în jurul Parcului Grădina Icoanei. Pe o scenă amenajată în acest parc vor fi rostite rugăciuni speciale şi va avea loc un concert de cântece religioase susţinut de corala Bisericii Icoanei.
luni, 23 februarie 2015
A aparut cartea Pelerinajele, poarta spre Cer - Prislop. Petru Voda, Aiud si altele
La Editura Ortodoxia a aparut cartea Pelerinajele, poarta spre Cer - Prislop. Petru Voda, Aiud si altele
Mai jos redau prefata cartii scrisa de Laurentiu Dumitru, caruia ii multumesc pentru sprijin
Urmăresc de ceva vreme activitatea editorială a lui Herman Vlad. A coordonat apariția unor cărți ortodoxe ce au devenit repere pentru vremurile tulburi de acum. Vădita aplecare spre Sfinții închisorilor se simte la fiecare paș și în această carte – pledoarie pentru pelerinaje, pentru îndemnul evanghelic: Vino și vezi (Ioan 1, 46).
Dacă vrei să realizezi cât de contrafăcută și falsă e viața lumii noastre, vino să petreci câteva zile alături de monahii noștri! Viața se vede altfel după o astfel de experiență. Prislop, Aiud, Sădinca, Dumbrava, Râmeț, Petru Vodă, Sihăstria Rarăului, Sihla, Sihăstria, Neamț, Cămârzani, Râșca sau Voroneț sunt evocate în cuvânt de foc pentru ca cititorul să se pornească la drum și să le descopere pe viu.
vineri, 20 februarie 2015
joi, 19 februarie 2015
luni, 16 februarie 2015
SFANTUL PAISIE AGHIORITUL ne vorbeste despre cat de importanta este POMENIREA MORTILOR: “Mereu sa ne aducem aminte de cei adormiti si sa ne rugam pentru ei!”
Rugaciunea pentru cei adormiti
„Mutatu-s-a de la moarte la viata”
- Gheronda, va doare?
– Tu ce spui? Daca nu voi apuca zorile, atunci voi avea o zi mare; nu va insera niciodata, nici nu se vor ivi zorile. Soarele tineti-l voi[1]!
- Gheronda, cum se simte cineva care i s-a apropiat vremea sa plece din aceasta viata si este aranjat duhovniceste?
– De unde sa stiu?
De ce este bine să împărtășim copiii cât mai des
Harul împărtăşirii cu Trupul şi Sângele Domnului este neobişnuit: el întoarce, vindecă şi întăreşte copilul trupeşte şi duhovniceşte. Împărtăşirea cât mai deasă este zălogul sănătăţii lui trupeşti şi sufleteşti.
Un medic mărturisea că recurgea rar la ajutorul medicamentelor în cazul copiilor care erau des împărtăşiţi. Asupra acestor copii legea moştenirii însuşirilor rele nu are nici o putere. E. Poseleanin vorbeşte despre nişte părinţi care aveau motive serioase să se teamă că defectele lor vor fi moştenite de copil. Pentru a împiedica transmiterea lor, ei, după sfatul duhovnicului, împărtăşeau pruncul în fiecare duminică. Astfel, acesta a crescut complet sănătos.
vineri, 13 februarie 2015
Marturisirea colonelului care l-a arestat pe Părintele Arsenie Boca la manastirea Sâmbăta
Îmi amintesc acum un episod interesant de la Mănăstirea Sâmbăta. Eu eram în acea vreme cu cazarea la mănăstire. Şi, la un moment dat, vine un domn din oraşul Victoria, îmbrăcat civil… Şi m-o întrebat cum mă cheamă şi de cât timp sunt aici, la mănăstire. Şi-mi zice: „Dumneata ştii cine sunt eu?” „Hăhă, de unde să ştiu?” Încă mi-o venit şi să râd! Ce să cunosc eu toată lumea, că n-am cum să-i cunosc. Şi zice: „Hai că-ţi spui eu cine-s. Uite, eu sunt colonelul care l-a arestat pe Părintele Arsenie”. Ce m-am speriat atunci! M-or trecut nişte fiori! Zic: Doar nu vei fi venit să mă tragi de limbă acum pe aici. Şi zice: Nu, Părinte, stai liniştit, că mi-am băgat demisia. Eu de atunci am plecat din Securitate. Atunci mi-am băgat demisia, văzând minunile Părintelui!
Şi eu atunci l-am tras de limbă, să-mi spuie cât mai mult: Haide, spune-mi şi mie! Spune-mi şi mie ce fel de om era, cum l-aţi văzut dumneavoastră. Şi zice: Părinte, hai să-ţi spui. Nu ştiu ce general de pe la Braşov o auzit că Părintele, la mănăstire la Sâmbăta, adună multă lume – că se adună multă lume, că spune la oameni tot felul. Şi ştiţi, pe timpul lui Ceauşescu era spaima mare să nu se adune multă lume la un loc, nu cumva să se puie de vreo revoluţie sau ceva. Deşi la biserică nu se duce lumea pentru Revoluţie, că se duce pentru rugăciune şi pentru necazurile lor…
Abonați-vă la:
Postări (Atom)