Parintele Arsenie Boca despre strâmbarea ideii mesianice

În sufletul poporului ales, în decursul veacurilor, în decursul aşteptării mesianice, s-au întâmplat mai multe lucruri. Astfel: văzându-se ca a stat mereu sub jug străin, înca de la obârşie, de la robia egipteană începând, continuând cu robia babiloniană, trecând pe rând sub stăpânirea mezo-perşilor, sub stăpânirea lui Alexandru Macedon, apoi sub stăpânirea regilor străini, iar mai pe urmă sub gheara pajurei romane, visul lor de aur era câştigarea independenţei politice, vis, care le-a vrăjit mintea, cu care au tâlcuit Scriptura strâmb. Barbaţii lor, care mai puteau înţelege tâlcul scrierilor sfinte, făcându-se interpreţii acestei dorinţe arzătoare a poporului iudeu, se intemeiau pe următoarele date:

1) pe făgăduinţele făcute de Dumnezeu Patriarhilor: Avraam, Isaac şi Iacov;

2) pe cuvintele Profeţilor şi

3) pe împlinirea profeţiilor cu privire la ieşirea din robia egipteană şi din robia babiloniană.

Tweet

Cuvant al Sfantului Efrem Sirul despre spurcatul antihrist, pecete si vremurile din urma

Eu, Efrem cel prea mic si pacatos si plin de greseli, cum voi putea sa spun cele mai presus de puterea mea ? Dar de vreme ce Mantuitorul plin de a Sa milostivire, pe cei neintelepti i-a invatat intelepciunea si prin ei pe credinciosii de pretutindeni i-a Luminat; si pe a noastra limba cu indestulare o va lamuri spre folosul si zidirea mea, a celui ce zic, si a tuturor ascultatorilor, si voi grai intru durere si voi spune intru suspinuri pentru sfarsitul lumii acesteia de acum, si pentru cel fara de rusine si cumplit balaur (adica Antihrist) cel ce va tulbura toate de sub cer, si sa bage teama si spaima si cumplita necredinta in inimile oamenilor… Va face aratari, semne si infricosari, incat, de ar putea sa amageasca si pe cei alesi. Si se va sargui ca pe toti sa-i insele cu mincinoasele semne, cu naluciri de aratari vrajitoresti si cu fermecatoriile care se vor face de el …

Caci cu ingaduinta lui Dumnezeu va lua stapanire ca sa insele lumea, fiindca s-au inmultit paganatatile oamenilor, si pretutindeni se lucreaza tot felul de lucruri cumplite … Pentru aceasta Dumnezeu va slobozi a fi ispitita lumea cu duhul inselaciunii, pentru paganatatea oamenilor. De vreme ce asa au voit oamenii a se departa de Dumnezeu si a iubi pe vicleanul. Mare nevointa va fi fratilor in vremurile acelea, mai ales celor credinciosi, cand se vor savarsi semne si minuni de insusi balaurul cel cu multe stapaniri; cand se va arata ca un Dumnezeu, cu naluciri infricosate, zburand in vazduh, si toti dracii ca ingerii inaltandu-se inaintea tiranului. Si va striga cu tarie schimbandu-si chipul si infricosand fara de masura pe toti oamenii. Atunci fratilor, oare cine se va afla ingradit si neclintit petrecand ? Avand in sufletul sau semnul Unuia-Nascut Fiului lui Dumnezeu, adica sfanta lui venire.

Tweet

Monahul Teodot despre reinhumarea miseleasca a Sfantului Marturisitor Gheorghe Calciu

Tweet

Cateva clarificari aduse celor cu gandire ecumenista

Tot aud si citesc pareri ecumeniste, unele facand deja obiectul unor articole pe acest site (si nu numai), altele insa ramanand neclarificate. Toti ecumenistii au in principiu aceleasi lozinci: canoanele sunt invechite, ecumenismul reprezinta iubire, ecumenistii sunt mai multi si asta conteaza s.a.m.d. Aceste pareri sunt evident una mai eretica decat cealalta.

1. Sfintele canoane sunt desuete pentru cine nu a inteles nimic din crestinism pana acum. Tocmai asta e ideea: crestinismul nu se schimba, ramane acelasi. ” Iisus Hristos, ieri si azi si in veci, este acelasi” (Evrei 13:8), si la fel este si cu credinta revelata de El. Ca lumea se schimba (secularizeaza) nu inseamna in nici-un caz ca Biserica trebuie sa faca la fel. Biserica e busola dupa care ne ghidam si dupa care stim ce anume e erezie si ce este adevar. Cei care vor sa fie si crestini, dar si pe placul lumii secularizate nu fac decat sa slujeasca la doi domni, ori asta e imposibil. Prin Sfintele canoane a vorbit Insusi Sfantul Duh, astfel ca acestea au aceeasi valoare ca Sfanta Scriptura. Dar evident, faptul ca ecumensitii nu respecta canoanele, asta nu inseamna ca respecta Biblia, ci din contra….

Tweet

Parintele Justin Parvu - Credinta si traditii nemtene

Tweet

Cuvant al Parintelui Justin Parvu la primul Hram al Manastirii Martirilor de la Canal Poarta Alba

Tweet

Justin Popovici: Hristos, nu numai că defineşte adevărul, ci arată şi calea către El

Hristos, în persoana Sa, nu numai că defineşte adevărul, ci arată şi calea către El: cel ce rămâne în cuvântul Său va cunoaşte adevărul, iar adevărul îl va face liber (cf. Ioan 8, 32) de păcat, minciună şi moarte. În persoana Dumnezeu-omului Hristos, Dumnezeu şi omul sunt indisolubil uniţi. Înţelegerea omului nu este răsturnată, ci este reînnoită, curăţită şi sfinţită. 

Este adâncită şi îndumnezeită, dându-i-se posibilitatea de a cuprinde adevărurile vieţii în lumina Dumnezeului făcut om. În Hristos, Adevărul absolut a fost oferit în totalitatea sa într-un mod personal şi real. Iată de ce numai El singur, dintre toţi cei născuţi pe pământ, posedă cunoaşterea integrală a adevărului şi o poate oferi mai departe. 

(Părintele Iustin Popovici, Credința Ortodoxă și viața în Hristos, Traducere: prof. Paul Bălan, Editura Bunavestire, Galaţi, 2003, pp. 52-53)

Tweet

Iconografia Împărtășirii Apostolilor

,,Eu sunt pâinea cea vie, care s-a pogorât din cer. Cine mănâncă din pâinea aceasta va fi viu în veci. Iar pâinea pe care Eu o voi da pentru viaţa lumii este trupul Meu. Cel ce mănâncă Trupul Meu şi bea Sângele Meu are viaţă veşnică şi Eu îl voi învia în ziua cea de apoi” (In 6, 51.54).

Împărtășirea Apostolilor este o temă esențială în Sfântul Altar. Sub Dumnezeiasca Liturghie este zugrăvită, în absidă, Împărtășirea Apostolilor. Ca și în reprezentarea Sfintei Liturghii, în centru se află Sfânta Masă, acoperită cu un baldachin, iar Hristos este reprezenatat de două ori - în dreapta și în stânga Sfintei Mese. În spatele Lui stau doi îngeri, îmbrăcați în veșminte diaconești.

Tweet

Părintele Arsenie Boca – maestru spiritual sau duhovnic ortodox?!

În societatea “modernă” de azi apar, în cadrul unor erezii si secte contemporane, noi curente, mai mult sau mai putin neo-păgâne amestecate cu crestinism si nationalism. O parte dintre acestea susțin că părintele Arsenie Boca a fost un mare maestru spiritual în sensul ezoteric. Folosindu-se de imaginea părintelui Arsenie Boca, se doreşte inducerea în eroare a omului simplu si încovoiat de griji ce nu cunoaste foarte bine învăţătura ortodoxă.

Erezia este abaterea de la dreapta învăţătură şi de la  dogmele  Sfintei Biserici Ortodoxe. Printre ereziile contemporane întâlnim: credinţa conform careia mântuirea nu este doar în Biserică şi că nu e nevoie să fii ortodox ca să te mântuieşti; credinţa că e suficient sa fii creştin, religios, credincios, mistic, spiritual etc., fără a fi ortodox ca să te poţi mîntui; credinţa şi afirmarea ideii că Hristos a fost un mare învăţat, un mistic, un iluminat, un înţelept, un guru, un iniţiat cu puteri paranormale, oculte, vrăjitoreşti, un şef spiritual, un fel de mare şaman venit din ceruri astrale, o strălucită personalitate a umanităţii, maestru spiritual, şi nu însuşi Dumnezeu-Cuvîntul.

Tweet

Iustin Pârvu - un preot-călugăr de o înaltă puritate morală

Am, acum, ocazia să-l cunosc mai îndeaproape pe părintele Iustin Pârvu, preot-călugăr, care și-a început ucenicia, de copil, la Schitul Durău. Înalt și subțire, senin și tăcut, cu o voce blândă și clară, rar auzită, la cei 35-36 de ani ai lui, pare desprins din iconografia cu reprezentări ascetice a ortodoxiei bizantine, imagine pe care mi-o obligă nu numai înfățișarea și conduita lui, ci și gândul că are o condamnare lungă.

Spre deosebire de monahii pe care calea aleasă de ei i-a înăcrit și i-a făcut țepoși în relațiile cu ceilalți oameni, parcă reproșându-le acestora renunțările obligate de opțiunea lor, părintele Iustin are ceva indefinibil, bun și luminos, cucernic și discret în firea sa.

L-am întâlnit, după 23 de ani, căutându-l, ca mulți credincioși localnici, la Mănăstirea Bistrița, ctitoria lui Alexandru cel Bun, și pe cât ne-am însuflețit la revedere, pe atât, la despărțire, m-a tulburat adânc răspunsul dat cererii de a se ruga pentru mine: ”Și eu vă rog să vă rugați pentru mine, păcătosul!”. Ori, dacă un preot-călugăr de o atât de înaltă puritate morală, te roagă pe tine un laic păcătos, să te rogi pentru el, trebuie să fii prea întunecat la minte și prea gros de obraz ca după o asemenea întâlnire să rămâi la fel de îngăduitor cu tine însuți și de tolerant cu ispitele tale.

Tweet

“Nu a fost tânăr mai schingiuit ca el la Pitești”

"Constantin (Costache) Oprişan - bărbat trecut de 30 de ani. Şeful Frăţiilor de Cruce pe ţară. Om de un caracter şi o cultură impresionantă. La Piteşti, Ţurcanu i-a pregătit cele mai groaznice torturi, distrugându-l fizic şi umilindu-l mai jos decât pământul. Spatele lui, de la ceafă până la călcâie, era numai cicatrice lângă cicatrice. Carnea toată i-a fost ruptă în fâşii. A reuşit Ţurcanu să-l "disciplineze" în sensul de a-i executa ordinele, dar n-a reuşit să-i întoarcă conştiinţa spre a-l face comunist convins, aşa cum i-a făcut pe alţii. Era prea puternic acest Costache Oprişan. În celulă [laJilava n.n.] era singurul care avea dreptul să stea întins pe pat. Era bolnav de tubercloză în ultima fază."

(Octavian Voinea - Masacrarea studenţimii române, de Gheorghe Andreica)

***

"Cel mai impresionant lucru, încă de la începutul încarcerării mele, a fost coeziunea noastră. Personal m-am atasat de fraţii mei de suferinţă... Mulţi din cei care erau acolo în închisoare parcă erau nişte îngeri. Cel care m-a impresionat cel mai mult a fost Constantin Oprişan. Am stat un an de zile în aceeasi celulă. Era un om de o complexitate extraordinară, ce stăpânea varii domenii, de la muzică, artă, până la matematică si filosofie. Din fire era foarte afectuos, trăind totul la maximum. A fost supus celui mai mare supliciu, nefiind altul mai schingiuit ca el; a luat bătaie pentru fiecare tânăr legionar, cu un eroism de durată, neegalat."

(Dumitru Bordeianu - "Mărturisiri din mlaştina disperării")

Tweet

Mănăstirea Paltin Petru Vodă - 27 iulie 2014

Tweet

Manastirea Rasca - Psalmul 144

Tweet

Minune: Fotografiile de la mormântul Părintelui Justin Pârvu au izvorât mir. La fel s-a întâmplat şi cu moaştele de la Aiud aflate în biserică

Duminică, 27 iulie 2014, de ziua Sfântului Mucenic Pantelimon, am ajuns la Mănăstirea Petru Vodă împreună cu un grup de 14 persoane din Maramureş. După ce am intrat în curtea mănăstirii m-am oprit pentru puţin timp pentru a face o fotografie la mormântul Părintelui Justin Pârvu, iar apoi m-am îndreptat spre acesta.

Ajuns acolo am sărutat fotografia cu Părintele Justin aflată pe crucea mormântului, moment în care am simţit o puternică mireasmă de mir. M-am uitat mai atent şi am văzut că deja cursese mir din zona capului. Apoi au văzut şi celelalte persoane din grup şi s-au minunat. Mai mult, nu doar fotografia din faţa crucii a izvorât mir, ci şi cea din spatele ei, fapt care m-a impresionat. Adaug şi faptul că în timp ce fotografiile izvorau mir am atins una din ele cu metanierul, care continuă să miroasă la fel de puternic şi la momentul scrierii articolului.

După ce ne-am închinat la mormântul cel plin de viaţă al Părintelui am plecat în biserică unde am sărutat icoanele şi racla cu părticele din sfintele moaşte de la Aiud puse la închinare acolo. Am rămas şi aici impresionat deoarece sticla era umedă şi mirosea foarte puternic a mir.

Am ieşit apoi din nou afară pentru a vedea dacă mai curge mir din fotografiile Părintelui, dar am constatat că acesta s-a oprit. Totuşi, fotografia din faţă mirosea foarte puternic a mir.

Consider această minune ca o binecuvântare aparte a Părintelui Justin Pârvu pentru grupul nostru, mai ales că majoritatea din noi nu mai fusesem la sfinţia sa cât încă mai trăia şi nici la mormântul său.

Trebuie să mai precizez că după terminarea Sfintei Liturghii de la mănăstirea de maici, Paltin, am ţinut să mă mai închin o dată la icoanele din biserică. Şi aici, icoana mare cu Maica Domnului şi Pruncul, din stânga altarului, a dat bună mireasmă. I-am spus uneia dintre persoanele cu care am fost la mănăstire şi la fel a simţit şi ea. 

"Pe voievodul Ortodoxiei şi păstorul cel adevărat, pe cel ce în smerenia muceniciei cununa desăvârşirii a luat, veniţi toţi credincioşii să-l lăudăm şi să-i cântăm biruinţa asupra firii: Bucură-te, prea-cuvioase părinte Iustine, mult pătimitor şi dascăl al Iubirii!" (Condacul Părintelui Justin, glasul 8, podobie “Apărătoarei Doamne”)

Hristos în mijlocul nostru! 

Vlad Herman

Tweet

Invitaţie la hram: Mănăstirea Paltin Petru-Vodă îşi serbează ocrotitorul – Sf. Mare Mucenic şi Tămăduitor Pantelimon

Mănăstirea Paltin Petru-Vodă vă invită să participaţi la slujba de prăznuire a Sf. Mare Mucenic şi tămăduitor Pantelimon, ocrotitorul aşezământului Filantropic întemeiat de Părintele Arhimandrit Justin Pârvu.

Înaltpreasfinţitul Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei va fi prezent la mănăstirea Paltin, duminică, 27 iulie, pentru a oficia slujba Sfintei Liturghii alături de un sobor de preoţi.

Aşezământul filantropic al mănăstirii Paltin cuprinde un orfelinat pentru copii şi un azil pentru bătrâne, unde îngrijirea şi asistenţa medicală este oferită de maicile din mănăstire. Părintele Justin Pârvu a întemeiat acest aşezământ social din mare lui dragoste faţă de semenii aflaţi în nevoi, boli şi necazuri, faţă de neamul românesc.

Toţi cei care doresc să acorde un sprijin susţinerii activităţilor misionar filantropice, începute de Părintele Justin în mănăstirea Paltin, o pot face direct sau prin următoarele date de contact:

Tweet

Pr. dr. Mihai Valică – Despre moaştele sfinţilor închisorilor

ARHIEPISCOPIA SUCEVEI ŞI RĂDĂUŢILOR

PROTOPOPIATUL CÂMPULUNG‑MOLDOVENESC

 PAROHIA ORTODOXĂ SFÂNTA TREIME

VATRA ‑ DORNEI

Str. Păcii, Nr. 16, Oraş VATRA‑DORNEI cod 725700,

Nr. 144 din 17 iulie 2014

Răspuns la anexa nr. 339/2014 a Cancelariei Sfântului Sinod al BOR,

pentru întocmirea catalogului Sfintele Moaşte din România

1. Repere istorice şi pronia divină

Sursa: Sfintii-inchisorilor.ro

În anul 2008 am primit în dar, de la un părinte, un chivot, cu menţiunea că în acesta vor sălăşlui, când va voi Dumnezeu, sfinte moaşte. Am acceptat chivotul şi doi ani a stat gol pe Sfânta Masă.

Călătorind în Grecia pe la diverse mănăstiri cu oca­zia lansării unei cărţi, care mi‑a fost tradusă în limba grea­că[1], mi s‑au făcut câteva oferte de a primi sfinte moaşte.

Pentru că nu cerusem binecuvântarea ierarhului meu, nu am îndrăznit să primesc, dar nici nu am avut în­demnul inimii, gândind că şi în ţara noastră suntmunţi de oseminte ale martirilor, ucişi în închisorile comuniste. Şi m‑am întrebat: cu ce sunt mai sfinţi cei din Grecia faţă de martirii temniţelor holocaustului roşu?

Tweet