Parintele Arsenie Boca: "Neascultând învăţătura dreptei credinţe şi a vieţii în Dumnezeu, îşi strică mintea cu părerile lor"

Este un duh vrăjmaş care întunecă minţile oamenilor şi îi răscoală pe unii împotriva neputinţelor omeneşti ale păstorilor, dându-le impresia că nu sunt obligaţi să asculte de ei (de preoţi), fiindcă au păcate. 

Iisus nu a avut nici un păcat şi, cu toate acestea, ce puţini L-au ascultat! Este un cerc vicios, în care se încurcă sufletul multora, a prea multor oameni: cercul rătăcirilor. Aceştia, din anumite “mo tive”, nu vor să asculte de preoţii Bisericii. Drept aceea, neascultând învăţătura dreptei credinţe şi a vieţii în Dumnezeu, îşi strică mintea cu părerile lor. 

Aşa se cufundă în păcate, din neascultare. Omul se întunecă dinspre adevăr şi ia rătăcirea de bună. Unii se trezesc că au trăit în rătăcire. Vrăjmaşul, de care prin amăgire au ascultat, nevrând să-i piardă din gheare, le pune înainte neputinţele oamenilor, ale slujitorilor legali ai Bisericii, acoperindu-le darurile şi harurile. Şi aşa îi duce de minte, să-şi facă singuri “credinţa”, care trece peste taina pocăinţei, administrată valid exclusiv prin preoţi şi arhierei, indiferent de neajunsul lor de oameni.

Parintele Arsenie Boca

Tweet

Pe urmele Parintelui Arsenie Boca: Mărturia preotului Ioan Peană, din Gura Râului

"Să fii lângă el şi când are neputinţe"

Născut în 18 februarie 1945 la Gura Râului, în Mărginimea Sibiului, părintele Ioan Pea­nă slujeşte din 1990 chiar în comuna sa na­tală, după ce a fost preot timp de 15 ani în localitatea vecină, Orlat. La Gura Râului, pe valea Cibinului, la poa­lele Munţilor Cindrel, încă vezi duminica, la biseri­că, oameni în straie româneşti. În satul căruia Lucian Blaga i-a închinat poezia intitulată Boca del Rio, pentru cinstirea strămoşilor care au creat şi au purtat acel frumos costum în alb şi negru, în prima duminică după praznicul "Adormirii Maicii Domnului" din 15 august, are loc Sărbătoarea portului românesc.

Viaţa Părintelui Ioan Peană este adânc marcată de cei opt ani petrecuţi alături de Înalt Preasfinţitul Nico­lae Mladin, Mitropolitul Ardealului (1967-1981), al cărui şofer şi împreună-slujitor a fost, şi de întâlnirile cu Părintele Arsenie Boca. A fost omul de legătură între vlădica de la Sibiu, care în tinereţe, în 1947, fu­sese tuns în monahism la Mânăstirea Brânco­veanu şi marele duhovnic de la Sâmbăta, care în anii '70 ai veacului trecut picta biserica "Sfântul Nicolae" din satul Drăgănescu, în apropierea Bu­cureştilor.

Tweet

Sfaturi şi îndemnuri ale Părintelui Arsenie Boca

Căsătoria şi copiii

- Căsătoria e sacul cu păcate, mărită-te şi ia-l în spate.

- Căsătoria a doua, de obicei, este mai rea ca prima.

- Dacă nu alăptaţi copii, veţi alăpta cancer!….

Decât cancer mai bine copii. Iobagii aveau câte 16 copii. Şi erau slugi!

- Copiii nefăcuţi strică pe cei făcuţi.

- Nu creşteţi câini, creşteii copii. Nu vreţi copii? Trăiţi ca fraţii.

- Decât fuga de riscurile eredităţii şi decât feririle de a avea copii, mai bine moartea la datorie.

- Căsătoria-i pentru mântuire şi prunci, nu pentru plăceri şi desfrânare.

- Pantalonii la femei - mult mai grav ca lipsa de basma la rugăciune.

- Dacă nu poţi vorbi cu copiii despre Dumnezeu, vorbeşte cu Dumnezeu despre ei.

- Cine face curte nu face carte.

Păcatele - plăceri pierzătoare de suflet

- Diavolul prezintă patimile din om ca plăcute şi uşoare.

- Trupului de noi nu-i pasă dacă ne bagă în focul iadului. De aceea ar trebui ca nici nouă să nu ne pese de poftele lui, ci să le mai ucidem cu postul.

- Toţi cei ce umblă după plăceri, de orice fel, nu vor scăpa de primejdii, căci sub orice plăcere e încolăcit un şarpe.

- Paralizia loveşte de obicei pe cei nesătui de avere şi poate fi moştenită.

- Mântuirea se lucrează numai pe ruinele egoismului.

- Atâta vreme cât ţinem păcatele nemărturisite, ascunse cu voia, atâta vreme atârnă pedeapsa lor asupra noastră, ca o sabie ce stă să cadă peste viaţa noastră. De îndată însă ce mărturisim păcatele şi vinovăţia, primejdia morţii o înlătură Dumnezeu de deasupra noastră.

Faptele credinţei

- Credinţa este o asceză a raţiunii.

- Cea mai lungă cale este calea care duce de la urechi la inimă.

- Mai mare este omul în genunchi, decât în picioare.

- Mai multă rugăciune către Sfântul Înger Păzitor.

- Cât asculţi de Dumnezeu, atât ascultă şi Dumnezeu de tine.

- Să nu vorbeşti niciodată despre proiectele tale, căci cel rău ştie doar ce vorbeşti nu şi ce gândeşti şi ţi le nimiceşte.

- Cel cu un talant, din Sfânta Evanghelie, are numai botezul şi talantul lui i se va da celor fără botez, dar cu fapte

Tweet