Aşa e şi cu aceea ce ne spune Dumnezeu.
Dacă putem crede pe un semen al nostru despre lucruri pe care nu le-am văzut - cu atât mai mult cuvânt trebuie să credem pe Dumnezeu, care nu minte niciodată.
VIAŢA CREŞTINĂ ÎN PILDE, DE AL. LASCAROV-MOLDOVANU
„Căutaţi mai întâi împărăţia lui Dumnezeu şi dreptatea Lui şi toate acestea se vor adăuga vouă”. (Matei 6, 33)
duminică, 23 septembrie 2012
„Fericiţi cei ce n-au văzut şi au crezut”
Un călător mergea odată printr-un ţinut cald, ai cărui locuitori nu văzuseră niciodată un râu îngheţat. Călătorul le spunea cum îngheaţă apele iarna şi cum poţi merge cu piciorul sau cu căruţa pe gheaţă ca şi pe drum. Deşi nu văzuseră niciodată asemenea lucru, oamenii aceia crezură pe călător, cunoscându-l ca pe un om înţelept şi cinstit.
Aşa e şi cu aceea ce ne spune Dumnezeu.
Dacă putem crede pe un semen al nostru despre lucruri pe care nu le-am văzut - cu atât mai mult cuvânt trebuie să credem pe Dumnezeu, care nu minte niciodată.
VIAŢA CREŞTINĂ ÎN PILDE, DE AL. LASCAROV-MOLDOVANU
Aşa e şi cu aceea ce ne spune Dumnezeu.
Dacă putem crede pe un semen al nostru despre lucruri pe care nu le-am văzut - cu atât mai mult cuvânt trebuie să credem pe Dumnezeu, care nu minte niciodată.
VIAŢA CREŞTINĂ ÎN PILDE, DE AL. LASCAROV-MOLDOVANU
Parintele Arsenie Boca străluceşte de dincolo de catapeteasma timpului
După douăzeci de ani de la plecarea din lumea aceasta Părintele Arsenie este mai viu ca oricînd.,,Temeţi-vă de oamenii aceştia şi lăsaţi-i; că dacă planul acesta sau acest lucru e de la oameni, de la sine se va nimici; dar dacă-i de la Dumnezeu, nu veţi putea voi să-i nimiciţi; ba nu cumva să vă pomeniţi şi luptători împotriva lui Dumnezeu! Şi l-au ascultat"(F.Ap. V, 38-39).
Între 30 şi 40.000 de oameni au venit să se întîlnească cu Părintele Arsenie, ca un nor de martori ai sfinţeniei lui. ,,Măcar jumate din Sf. Sinod ar fi trebuit să fie aici!" spunea Prea Sfinţitul Daniil de Vîrşeţ aflat în mijlocul acestei mări de pelerini. Oameni din toată ţara, de la Constanţa la Suceava, Botoşani, Piatra
Arsenie Boca: Mandria alunga linistea
Care sunt formele în care se dezvoltă si se înmulţeşte mândria în suflet?
Viaţa duhovnicească are multe greutăţi de învins, mai ales din partea mândriei.
Patima importanţei, boala locului de cinste sau a numelui de cinste, boala obrăzniciei, neascultarea, grăirea împotrivă, mutrele, posomorârea, groaza de umilinţă, toate acestea sunt forme în care se dezvoltă şi se înmulţeşte mândria în suflet.
Mândria şi toţi puii ei sunt pricini de conflicte, de nemulţumiri, de făţărnicii, de răcire a dragostei şi de umplere a sufletului de răutate. Sub influenţa acestei patimi mintea alunecă pe panta nebuniei.
Ce e de făcut?
În momente de limpezime de minte - că sunt - să ne dăm seama că la mijloc e o patimă, un duh rău care ne trage de minte cu o logică foarte strânsă, ca să ne scoată afară din ascultarea de Dumnezeu.
Să ne dăm seama că mai avem ceva în noi neatins de logica aceasta: conştiinţa.
Deci să ascultăm conştiinţa, nu dreptatea noastră.
Să căutăm că mai este cineva care ne-ar putea ajuta să ajungem la linişte.
Dacă întinzi mâinile către ajutor, vei fi ajutat. Inima înfrântă şi smerită Dumnezeu nu o va urgisi.
Viaţa duhovnicească are multe greutăţi de învins, mai ales din partea mândriei.
Patima importanţei, boala locului de cinste sau a numelui de cinste, boala obrăzniciei, neascultarea, grăirea împotrivă, mutrele, posomorârea, groaza de umilinţă, toate acestea sunt forme în care se dezvoltă şi se înmulţeşte mândria în suflet.
Mândria şi toţi puii ei sunt pricini de conflicte, de nemulţumiri, de făţărnicii, de răcire a dragostei şi de umplere a sufletului de răutate. Sub influenţa acestei patimi mintea alunecă pe panta nebuniei.
Ce e de făcut?
În momente de limpezime de minte - că sunt - să ne dăm seama că la mijloc e o patimă, un duh rău care ne trage de minte cu o logică foarte strânsă, ca să ne scoată afară din ascultarea de Dumnezeu.
Să ne dăm seama că mai avem ceva în noi neatins de logica aceasta: conştiinţa.
Deci să ascultăm conştiinţa, nu dreptatea noastră.
Să căutăm că mai este cineva care ne-ar putea ajuta să ajungem la linişte.
Dacă întinzi mâinile către ajutor, vei fi ajutat. Inima înfrântă şi smerită Dumnezeu nu o va urgisi.
Faci răul, te va pedepsi Dumnezeu; faci binele, te pot pedepsi oamenii!
UNUI TÂNĂR CARE SUFERĂ ŞI ÎNTR-UN FEL, ŞI ÎN ALTUL
"Scrisoarea ta m-a mişcat mult. N-am să-ţi ascund: am plâns asupra ei, citind-o şi recitind-o de mai multe ori. În ea este înscrisă întreaga dramă a vieţii omeneşti. Îmi scrii că ai crescut cu totul în ticăloşie. Mai ales furtul îţi stătea în obicei – dar te păzeai cu îndemânare, şi toţi te lăudau ca pe un tânăr de treabă. Odată, însă, ai fost prins furând şi fugărit. Ai fugit şi ţi-ai rupt piciorul. Nimeni nu a aflat taina ta. Au chemat doctorul. Doctorul ţi-a zis că s-a terminat cu piciorul.
Au chemat preotul să citească rugăciune. Rugăciunea, spui tu, nu a ajutat piciorului tău rupt, dar ţi-a cutremurat sufletul.
"Scrisoarea ta m-a mişcat mult. N-am să-ţi ascund: am plâns asupra ei, citind-o şi recitind-o de mai multe ori. În ea este înscrisă întreaga dramă a vieţii omeneşti. Îmi scrii că ai crescut cu totul în ticăloşie. Mai ales furtul îţi stătea în obicei – dar te păzeai cu îndemânare, şi toţi te lăudau ca pe un tânăr de treabă. Odată, însă, ai fost prins furând şi fugărit. Ai fugit şi ţi-ai rupt piciorul. Nimeni nu a aflat taina ta. Au chemat doctorul. Doctorul ţi-a zis că s-a terminat cu piciorul.
Au chemat preotul să citească rugăciune. Rugăciunea, spui tu, nu a ajutat piciorului tău rupt, dar ţi-a cutremurat sufletul.
De ce grecii, cand isi cer drepturile, sunt cu episcopii si preotii infrunte?
Pentru ca:
1. Atunci cand episcopul se afla in mijlocul unei multimi, Insusi Hristos este prezent.
2. Grecia este o tara binecuvantata de Dumnezeu prin “Gradina Macii Domnului”- Sf Munte Athos, un loc unde zeci de sfinti se roaga pentru tara lor si pentru intreaga omenire. Gheron Iosif spunea (in cartea Pustnicii nevazuti ai Athosului) ca “atunci cand nu vor mai fi acei pustnici, care tin lumea cu rugaciunea lor, va veni bezna peste tot pamantul”.
3. Parlamentul Grec se afla pe terenul aflat in proprietatea Bisericii Elene.
4. Biserica Greciei detine 51% din Banca Nationala a Greciei.
5. “Democratia” este un cuvant grecesc, si semnifica “conducerea este a poporului”. Ceea ce in Romania, inca mai e cale lunga pana acolo: atata vreme cat te aleg in 2008- 5 milioane de oameni, iar in 2012 te resping 7 milioane, iar tu te tii cu dintii de un scaun, asa ceva este o bataie de joc, o umilire la adresa poporului “care conduce”.
6. Grecii au credinta, demnitate, curaj, bun simt, iau atitudine impotriva legilor anti-crestine si ne-democratice, ceea ce in Romania nu se intampla, sau daca se intampla cei care iau atitudine sunt intimidati, judecati, supusi linsajului mediatic, ironizati.
7. Grecii nu se tem sa aiba “nelinistea cea buna” (Ava Paisie Aghioritul) prin care somnul ratiunii, (care naste monstri), nepasarea, nesimtirea, uitarea, inselarea, lasitatea si egoismul iau sfarsit.
Sa dea Prea Bunul Dumnezeu sa avem si noi ceea ce ne lipseste pentru mantuire si pentru binele aproapelui si al tuturor!
Sacciv
sâmbătă, 22 septembrie 2012
Beţivul si nevasta lui
O femeie credincioasă avea un bărbat beţiv.
Mai în fiecare seară, el venea beat acasă şi asuprea pe nevastă-sa şi pe copii.
Femeia, în loc să-l urască pentru faptele lui, dimpotrivă: se ruga necontenit lui Dumnezeu să-l întoarcă pe calea cea bună.
Bărbatul, cu cât vedea pe femeia lui supusă şi bună, cu atât se înfuria mai tare şi o bătea fără milă.
Într-o zi, el, ieşindu-şi din fire, răcni la ea:
-„De ce taci? De ce nu mă loveşti şi tu pe mine? De unde ai tu puterea asta?”
Iar femeia îi răspunse:
-„Puterea asta o am de la Domnul Iisus!”
Atunci omul, înfrânt şi ruşinat, îi zise:
-„Tot tu eşti mai tare ca mine!”
Şi din ziua aceea, bărbatul s-a întors la calea cea bună, pe urma bunătăţii şi rugăciunilor nevestei sale.
VIAŢA CREŞTINĂ ÎN PILDE, DE AL. LASCAROV-MOLDOVANU
Mai în fiecare seară, el venea beat acasă şi asuprea pe nevastă-sa şi pe copii.
Femeia, în loc să-l urască pentru faptele lui, dimpotrivă: se ruga necontenit lui Dumnezeu să-l întoarcă pe calea cea bună.
Bărbatul, cu cât vedea pe femeia lui supusă şi bună, cu atât se înfuria mai tare şi o bătea fără milă.
Într-o zi, el, ieşindu-şi din fire, răcni la ea:
-„De ce taci? De ce nu mă loveşti şi tu pe mine? De unde ai tu puterea asta?”
Iar femeia îi răspunse:
-„Puterea asta o am de la Domnul Iisus!”
Atunci omul, înfrânt şi ruşinat, îi zise:
-„Tot tu eşti mai tare ca mine!”
Şi din ziua aceea, bărbatul s-a întors la calea cea bună, pe urma bunătăţii şi rugăciunilor nevestei sale.
VIAŢA CREŞTINĂ ÎN PILDE, DE AL. LASCAROV-MOLDOVANU
Ce-i mai mare?
Ce-i mai mare: cinstea sau averea?
Un om înţelept şi credincios a zis:
„E mai mare cinstea... Dacă ai pierdut averea, o poţi face din nou cu cinstea; dar dacă ai pierdut cinstea, n-o poţi căpăta din nou, oricâtă avere ai cheltui întru aceasta.”
VIAŢA CREŞTINĂ ÎN PILDE, DE AL. LASCAROV-MOLDOVANU
Un om înţelept şi credincios a zis:
„E mai mare cinstea... Dacă ai pierdut averea, o poţi face din nou cu cinstea; dar dacă ai pierdut cinstea, n-o poţi căpăta din nou, oricâtă avere ai cheltui întru aceasta.”
VIAŢA CREŞTINĂ ÎN PILDE, DE AL. LASCAROV-MOLDOVANU
Bunatatea
Doi oameni
Un sătean rău şi fără teamă de Dumnezeu, prinzând în fâneaţa sa un bou al vecinului său, îl lovi şi-i rupse un picior.
Vecinul, care era un om bun şi credincios, găsi, în altă zi, în ţarina sa, oile celui care-i lovise boul.
I le aduse în curte şi-i zise:
-„Iată, vecine, am găsit oile tale în ţarina mea, şi ţi le-am adus”.
Săteanul cel rău se ruşină şi-i zise:
-„Tu vecine, eşti mai bun ca mine…”
Biruind dragostea, vecinii se făcură prieteni buni.
Ce te costă?
Un mare înţelept din vechime întrebă într-o zi pe un împărat, care fără vină şi fără pricină era necontenit rău:
-„Ce te costă să fii bun şi milostiv?”
La o asemenea întrebare, împăratul neavând ce răspunde, s-a ruşinat, şi de mânie, a dat poruncă să se taie capul înţeleptului.
Atunci înţeleptul surâzând, i-a zis:
-„Iată o răutate care are temei, şi de aceea o primesc cu plăcere.”
Împăratul îl întrebă:
-„Cum asta?”
-„Foarte bine - răspunse înţeleptul - această răutate dovedeşte că am dreptate când spun că eşti rău fără vină şi fără pricină”.
Împăratul a căzut pe gânduri şi, văzând că înţeleptul are dreptate, l-a iertat de pedeapsă, iar el s-a făcut de atunci bun şi iertător.
VIAŢA CREŞTINĂ ÎN PILDE, DE AL. LASCAROV-MOLDOVANU
Un sătean rău şi fără teamă de Dumnezeu, prinzând în fâneaţa sa un bou al vecinului său, îl lovi şi-i rupse un picior.
Vecinul, care era un om bun şi credincios, găsi, în altă zi, în ţarina sa, oile celui care-i lovise boul.
I le aduse în curte şi-i zise:
-„Iată, vecine, am găsit oile tale în ţarina mea, şi ţi le-am adus”.
Săteanul cel rău se ruşină şi-i zise:
-„Tu vecine, eşti mai bun ca mine…”
Biruind dragostea, vecinii se făcură prieteni buni.
Ce te costă?
Un mare înţelept din vechime întrebă într-o zi pe un împărat, care fără vină şi fără pricină era necontenit rău:
-„Ce te costă să fii bun şi milostiv?”
La o asemenea întrebare, împăratul neavând ce răspunde, s-a ruşinat, şi de mânie, a dat poruncă să se taie capul înţeleptului.
Atunci înţeleptul surâzând, i-a zis:
-„Iată o răutate care are temei, şi de aceea o primesc cu plăcere.”
Împăratul îl întrebă:
-„Cum asta?”
-„Foarte bine - răspunse înţeleptul - această răutate dovedeşte că am dreptate când spun că eşti rău fără vină şi fără pricină”.
Împăratul a căzut pe gânduri şi, văzând că înţeleptul are dreptate, l-a iertat de pedeapsă, iar el s-a făcut de atunci bun şi iertător.
VIAŢA CREŞTINĂ ÎN PILDE, DE AL. LASCAROV-MOLDOVANU
Din cuvantul Sfantului Ioan Gura de Aur despre betie
„Vrei să vezi cum bețivul e mai ticălos și decât cel îndrăcit? Spre un îndrăcit are fiecare compătimire, iar pe cel bețiv noi îl urâm. Pe epileptic îl jelim; iar pe bețiv suntem supărați și mânioși. Pentru ce aceasta? Pentru că boala unuia e o nefericire, iar a celuilalt e o ușurătate de minte supusă pedepsei. Bețivul are de suferit aceleași patimi ca și cel îndrăcit.
El de asemenea se clatină în toate părțile. Tot așa este smintit, tot așa cade la pământ, tot așa zgâiește ochii, tot așa bate cu picioarele după ce a căzut și tot așa spumegă la gură. Un bețiv este prietenilor săi spre îngrețoșare, vrășmașilor săi spre râs, slugilor lui spre dispreț, femeii sale spre pagubă, tuturor nesuferit și mai disprețuit decât dobitocul cel fără de minte”.
Pelerinaj la Manastirea PRISLOP (noiembrie 2010)
"La Manastirea Prislop poti sa nu mergi niciodata. Insa, daca ai fost o singura data... Va trebui sa te intorci mereu, sa multumesti pentru rugile indeplinite!"
vineri, 21 septembrie 2012
Impresionant: Moastele Noilor Mucenici de la Aiud, izvorand mir la Iasi, pe 19.03.2012 (VIDEO)
După ce s-a închinat toată lumea și s-a făcut Acatistul Noilor Mucenici și Mărturisitori din Temnițele Comuniste, când deja ne pregăteam de plecare, deodată, moaștele din racla hexagonală (cuprinzând bucata de coastă și vertebra; împreună cu acestea este și o bucată albă de os deshumată anul trecut la Târgul Ocna, dar care nu a izvorât mir nici atunci, nici altă dată), au izvorât abundent mir, astfel încât racla se umpluse și a dat pe afară, scurgându-se pe procovățul pe care era așezată.
Sursa
joi, 20 septembrie 2012
Mărturii ale minunilor Sfinților închisorilor
M‑am întors de curând de la Mănăstirea Căşiel, o oază de linişte şi bucurie întru Domnul. Mergeam pentru prima dată şi am avut bucuria să stau două zile acolo. Aşa cum se întâmplă de multe ori, bucuria se face tot mai mare şi mai mare. Acolo, în a doua zi, a venit o doamnă însoţită de o prietenă. Doamna s‑a aşezat alături de noi şi a început şi dânsa să ajute la bucătărie, că e toamnă deja şi se pregătesc legumele pentru iarnă. Eram acolo cam de toate vârstele, tinere şi mai puţin tinere. Se vorbea despre mănăstiri, despre viaţa în mănăstire, despre cum se face dulceaţa de struguri, despre serviciu, despre neputinţe omeneşti, despre cărţi duhovniceşti, despre boli, despre sfinte moaşte… Aşa am ajuns să vorbim despre sfinţii închisorilor şi despre Aiud.
Doamna, mică de statură, cu ochii luminoşi şi faţa zâmbitoare, stătea în dreapta mea. Îmi arată braţele şi îmi spune că erau negre şi cu găuri, iar acum nu mai
Cel mai bine se vinde hrana otrăvită-monoglutamatul de sodiu, aditivul alimentar care ne omoară încetul cu încetul
Care este secretul pentru care mezelurile şi margarina, cipsurile, dresingurile şi supele la pachet, carnea şi multe altele sunt atât de gustoase că nu ne mai putem sătura de ele? Care sunt riscurile acestor nevinovate plăceri culinare? Monoglutamatul de sodiu este unul din micile secrete ale industriei alimentare care-i hrăneşte pe oameni astfel încât să nu se simtă niciodată sătui, poate doar mai umflaţi, mai somnoroşi şi mai neputincioşi. Este preferatul concernurilor alimentare şi farmaceutice pentru că, proporţional cu cantitatea folosită, cresc vânzările, bineînţeles, de alimente şi medicamente.
Deja celebra vorbă a nu mai puţin cunoscutului Henry Kissinger, unul dintre strategii de vârf ai politicii americane, „Cine controlează hrana va controla populaţia” nu are nevoie, credem, de prea multe comentarii. Sau nu a devenit oare în ultimii 20 de ani tot mai evident pentru oricine are ochi de văzut şi urechi de auzit că populaţia României se hrăneşte tot mai prost, iar numărul afecţiunilor fizice şi psihice a crescut şi s-a diversificat într-un ritm îngrijorător?
Deja celebra vorbă a nu mai puţin cunoscutului Henry Kissinger, unul dintre strategii de vârf ai politicii americane, „Cine controlează hrana va controla populaţia” nu are nevoie, credem, de prea multe comentarii. Sau nu a devenit oare în ultimii 20 de ani tot mai evident pentru oricine are ochi de văzut şi urechi de auzit că populaţia României se hrăneşte tot mai prost, iar numărul afecţiunilor fizice şi psihice a crescut şi s-a diversificat într-un ritm îngrijorător?
Nucile si beneficiile lor
Nucile au fost, inca din timpuri stravechi asociate cu intelectualii deoarece forma lor seamana cu cea a creierului. Acum stim insa, ca pe langa aceasta, ele sunt pline de factori care ajuta la pastrarea unei sanatati optime. Nucile contituie o bogata sursa de energie, continand multi nutrienti, antioxidanti si vitamine esentiale pentru o buna functionare a organismului.
Beneficii pentru sanatate
Nucile contituie o bogata sursa de energie, continand multi nutrienti, minerale, antioxidanti si vitamine esentiale pentru o buna functionare a organismului.
Beneficii pentru sanatate
Nucile contituie o bogata sursa de energie, continand multi nutrienti, minerale, antioxidanti si vitamine esentiale pentru o buna functionare a organismului.
- Sunt extrem de bogate in acizi grasi monosaturati (aprox 72%), cum este acidul oleic si o excelenta sursa de acizi grasi esentiali de omega 3 ca acidul linoreic, acidul alfa linoreic(ALA) si acidele arachidonice.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)