Puternice, drepte si trezitoare cuvinte are parintele nostru Nicolae Steinhardt! Bune de scuturat praful gandurilor netrebnice care ne induc tot felul de dileme false, ne duc pe cai intortocheate si ne fac sa credem ca Evanghelia este ceva foarte ambiguu si imposibil de pus in practica, zi de zi, clipa de clipa, gand de gand. Ei bine, iata ca nu este asa! Si cel care gandeste, traieste si se hraneste din Cuvantul Facator de viata este cel mai in drept sa ne trezeasca la realitatea dura, dar si mangaietoare, necrutatoare, dar si innobilatoare a lui Hristos. Acesta este parintele Nicolae, cel care, pus in fata diavolului, in fata “dilemei” de a trada si a face pact cu vrajmasul, a spus NU. A ales Crucea, L-a ales pe Hristos, si Hristos nu a intarziat sa Il scalde in Lumina Sa harica. De aici, din aceasta confruntare jertfelnica, din suferinta crucii, din temnita groaznica a comunismului ne vorbeste tare, numai potrivit pentru cerbicia si lesitatea (de la lesie, dar si inrudit cu lasitatea) noastra:
luni, 30 septembrie 2013
Marturii ardelenesti despre Parintele Arsenie Boca
Baglazan Dumitru - Porumbacu de Sus
"In fiecare noapte, la orele 12.00, se deschideau singure usile inchisorii"
Eu am avut un unchi, care in '48 era ofiter de securitate la Brasov. Eram tanar si mergeam la Brasov, unde mai ramaneam la el cate o saptamana, ca asa mai vedeam si eu lumea. Mergeam seara cu el prin oras, pe unde avea el treburi, ma mai lua si la serviciu si asa am aflat ceea ce va povestesc in continuare.
Securitatea l-a ridicat pe parintele Arsenie de la Sambata pentru ca se stia ca face minuni si vin puhoaie de oameni la el. In '44, de exemplu, a spus la sl > ujba oamenilor sa-si aduca copiii de la Bucuresti acasa ca va veni un prapad, si la putin timp dupa aceea a fost cumplitul bombardament american. Le era groaza ca acum, in timpul comunismului, le va spune oamenilor cu aceeasi claritate care este realitatea. Si din cauza aceasta l-au luat la Securitate si l-au schingiuit mult, saracul de el. Mie mi-a spus lucrurile acestea unchiul meu.
"In fiecare noapte, la orele 12.00, se deschideau singure usile inchisorii"
Eu am avut un unchi, care in '48 era ofiter de securitate la Brasov. Eram tanar si mergeam la Brasov, unde mai ramaneam la el cate o saptamana, ca asa mai vedeam si eu lumea. Mergeam seara cu el prin oras, pe unde avea el treburi, ma mai lua si la serviciu si asa am aflat ceea ce va povestesc in continuare.
Securitatea l-a ridicat pe parintele Arsenie de la Sambata pentru ca se stia ca face minuni si vin puhoaie de oameni la el. In '44, de exemplu, a spus la sl > ujba oamenilor sa-si aduca copiii de la Bucuresti acasa ca va veni un prapad, si la putin timp dupa aceea a fost cumplitul bombardament american. Le era groaza ca acum, in timpul comunismului, le va spune oamenilor cu aceeasi claritate care este realitatea. Si din cauza aceasta l-au luat la Securitate si l-au schingiuit mult, saracul de el. Mie mi-a spus lucrurile acestea unchiul meu.
Sfântul Casian Romanul Către episcopul Castor despre duhul curviei şi al poftei trupeşti
A doua luptă o avem împotriva curviei şi a poftei trupeşti. Pofta aceasta începe să supere pe om de la cea dintâi vârstă. Mare şi cumplit război este acesta şi luptă îndoită cere. Căci acest război este îndoit, aflându-se şi în suflet, şi în trup. De aceea trebuie să dăm lupta din două părţi împotriva lui. Prin urmare, nu ajunge numai postul trupesc pentru dobândirea desăvârşitei neprihăniri şi a adevăratei curăţii, de nu se va adăuga şi zdrobirea inimii şi rugăciunea întinsă către Dumnezeu şi citirea deasă a Scripturilor, şi osteneala, şi lucrul mâinilor, care abia împreună pot să oprească pornirile cele neastâmpărate ale sufletului şi să-l aducă înapoi de la nălucirile cele de ruşine. Mai înainte de toate însă foloseşte smerenia sufletului, fără de care nu va putea birui nimeni nici curvia, nici celelalte patimi. Deci de la început trebuie păzită inima cu toată străjuirea de gândurile murdare (Prov. IV, 23). „Căci dintru aceasta purced, după cuvântul Domnului, gânduri rele, ucideri, preacurvii, curvii“ (Matei XV, 19) şi celelalte. Deoarece şi postul ni s-a rânduit de fapt nu numai spre chinuirea trupului, ci spre trezvia minţii, ca nu cumva, întunecându-se de mulţimea bucatelor, să nu fie în stare să se păzească de gânduri.
Labels:
curvie,
duhul curviei,
pateric,
pofta trupeasca
Cât va mai ţine NEsimţirea din sânul BOR? Biserica Armeniei decide canonizarea colectivă a celor 1,5 milioane de victime ale otomanilor
Biserica Apostolică Armeană a decis canonizarea colectivă a celor 1,5 milioane de armeni, victime ale genocidului din timpul Imperiului Otoman. Decizia a fost luată la sfârșitul săptămânii trecute cu ocazia adunării episcopilor armeni, reuniți în plen la Etchimiadzin /centrul Patriarhiei armene/ pentru prima dată din 1651, informează pravoslavie.ru.
Sursa citată menționează că Biserica Armeniei nu a mai luat o decizie de canonizare din secolul al XVII-lea.
Parintele Arsenie Boca: Noe si Iisus
Ceea ce odinioară era corabia lui Noe peste puhoaiele potopului, aceea e Biserica lui Hristos - Cel cu cruce - peste puhoaiele pierzării.
Deosebirea e că aceea a fost închisă pe dinafară de Dumnezeu şi nimeni n-a mai putut intra, pe cândcorabia Bisericii - corabia cu crucea pe catarg - are intrarea deschisă şi mai pot intra oameniînvălmăşiţi de puhoaie. Acolo era Noe, aci Hristos, iar în valuri ucigaşul, înecând pe oameni.
Labels:
cararea imparatiei,
noe
A aparut albumul "Parintele Justin Marturisitorul" al Cristinei Nichitus Roncea
“Părintele Justin Mărturisitorul” – acesta este titlul ales de fotografa Cristina Nichituș Roncea pentru Albumul de fotografii însoțite de vorbe de duh ale Părintelui Justin Pârvu, realizat în memoria ultimului mare duhovnic al Ortodoxiei românești din generația jertfelnică a sfinților și martirilor închisorilor comuniste. Supranumit de popor “Duhovnicul Neamului” și “sfântul lui Dumnezeu de la Petru Vodă”, Părintele Justin Pârvu, intrat în oastea mănăstirească a Mântuitorului și Sfinților Arhangheli la nici 18 ani, apoi preot militar voluntar pe Frontul de Est și deținut politic timp de 16 ani, a plecat la Ceruri la 16 iunie anul acesta, la vârsta de 94 de ani, o mulțime de 100.000 de pelerini închinându-se la catafalcul său, înainte și în timpul înmormântării impresionante de la Mănăstirea Petru Vodă.
Maramures: Peste 18.000 de copii ucisi prin avort in ultimii 10 ani
In ultimii 10 ani, 18.580 de suflete au fost ucise in Maramures inainte de a vedea lumina zilei.
Astfel, varful s-a inregistrat in 2002, atunci cand 2.908 copii au fost avortati, in timp ce numarul cazurilor a scazut pana la 982 in 2012, conform datelor furnizate de Directia de Sanatate Publica Maramures.
Comparand cu valorile medii din Romania, numarul de avorturi raportat la mia de nascuti vii din judetul Maramures se situeaza sub media pe tara, mai spun cei de la DSP.
Romanii se pot “lauda” cu un numar incredibil de 22.178.906 avorturi facute intre 1958 si 2008, cifra fiind mai mare decat populatia actuala a tarii.
Labels:
avorturi maramures,
numar avort maramures
duminică, 29 septembrie 2013
103 ani de la naşterea Părintelui Arsenie Boca (FOTO)
Duminică, 29 septembrie, se împlinesc 103 ani de la naşterea Părintelui Arsenie Boca, o zi uriaşă pentru neamul românesc, dacă luăm în considerare ce a însemnat/înseamnă şi făcut/face Sfântul de la Prislop pentru români.
Despre viaţa, sfaturile şi minunile Părintelui puteţi citi aici. Mai jos, câteva fotografii culese de pe pagina de Facebook Arsenie Boca - Arhanghelul de la Prislop.
Vlad HERMAN
sâmbătă, 28 septembrie 2013
Cu părintele Dumitru Stăniloae în temniţa Aiudului
La 19 mai 1959, părintele Dumitru Stăniloae intra pe poarta temutei închisori a Aiudului. Primise o condamnare de cinci ani pentru „uneltire contra ordinii sociale“ prin participarea în grupul isihast al Rugului Aprins. Toţi memorialiştii perioadei comuniste care l-au întâlnit pe părintele Stăniloae îl descriu ca profesorul de teologie de anvergură, ca slujitorul profund şi ca omul dedicat lui Dumnezeu. O mărturie în acest sens ne este oferită de tânărul Liviu Brânzaş, aspirant la teologie: „Numele părintelui Stăniloae mi-a izbit timpanul cu rezonanţa unui tunet. Acum câţiva ani, când a sosit vestea că părintele Stăniloae a fost arestat şi condamnat şi că se află la Aiud, a fost o mare emoţie în toată închisoarea. Marele teolog român în lanţuri! Pătimeşte împreună cu cei mai hotărâţi creştini care se împotriviseră fiarei apocaliptice! Prin 1960, când eram în celulă cu Daniel Roman şi Mircea Dumitrescu, am aflat că părintele profesor este într-o celulă la parter, cu nişte ţărani. Atunci le-am spus celor doi prieteni cât de mult doream să ajung în aceeaşi celulă cu părintele Stăniloae. Acum, dorinţa mea s-a împlinit. Ce bucurie pentru mine! Inima îmi bate cu putere. Este neîndoielnic că Dumnezeu a auzit dorinţa mea fierbinte şi a rânduit împlinirea ei în chiar ziua Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel.
Părintele Arsenie Boca mi-a îndeplinit orice dorinţă
De când a pătruns în viaţa mea, acum trei ani şi ceva, (din păcate, astăzi copiii, tinerii, cât şi adulţii cunosc toţi fotbaliştii şi toate vedetele de carton ale lumii, dar nu ştiu de oameni precum Arsenie Boca) Sfântul de la Prislop, Arsenie Boca, m-a ascultat ori de câte ori i-am cerut ceva care am crezut că-mi poate fi de folos.
Şi nu a ezitat să-mi îndeplinească rugile, prin puterea pe care Dumnezeu I-a încredinţat-o, dovedind încă o dată sfinţenia sa.
Aşadar, să nu uităm să-l strigăm pe Părintele ori de câte ori avem nevoie, aşa cum tocmai el spunea: "mă, strigaţi când aveţi necazuri, că eu vă aud de acolo de unde sunt şi v-ajut mai mult decât sunt în viaţă".
Apropo, duminică 29 septembrie se împlinesc 103 ani de la naşterea sa.
Text si foto: Vlad HERMAN
Şi nu a ezitat să-mi îndeplinească rugile, prin puterea pe care Dumnezeu I-a încredinţat-o, dovedind încă o dată sfinţenia sa.
Aşadar, să nu uităm să-l strigăm pe Părintele ori de câte ori avem nevoie, aşa cum tocmai el spunea: "mă, strigaţi când aveţi necazuri, că eu vă aud de acolo de unde sunt şi v-ajut mai mult decât sunt în viaţă".
Apropo, duminică 29 septembrie se împlinesc 103 ani de la naşterea sa.
Text si foto: Vlad HERMAN
vineri, 27 septembrie 2013
Pozitia BOR despre crima avortului
În anul 2001, în România s-au înfiinţat Comisia Naţională Consultativă a Bisericii Ortodoxe Române pe Probleme de Bioetică şi, în marile centre universitare, patru Comisii locale de Bioetică. În baza propunerilor acestora, Sfântul Sinod a emis trei documente referitoare la: transplantul de organe, la avort şi la eutanasie. Actele oficiale expun credinţa ortodoxă şi punctul de vedere al Bisericii cu privire la temele anunţate, accentuând următoarele aspecte: atitudinea creştină faţă de viaţă şi moarte; apărarea sensului creştin al demnităţii umane; discernământul şi luciditatea deciziei medicale bazate pe respectul profund faţă de pacient; creşterea responsabilităţii medicale faţă de apărarea vieţii, în condiţiile înmulţirii situaţiilor incerte; pregătirea preoţilor pentru informarea credincioşilor şi îndrumarea lor morală şi duhovnicească în probleme de decizie bioetică. Biserica Ortodoxă Română acceptă transplantul de organe, în anumite limite, cerând ca dacă el se realizează – faptă la care nimeni nu poate să fie obligat – să se facă din dragoste faţă de aproapele, prin obţinerea consimţământului prezumat şi atenţionând asupra situaţiilor incerte cu privire la moartea cerebrală.
Labels:
avort,
bor despre avort,
contraceptie
joi, 26 septembrie 2013
Parintele Justin Parvu: „Rugăciunea – pâinea care cu adevărat hrăneşte neamul nostru. Nimic altceva nu ne salvează decât rugăciunea”
Principiul unităţii la români
Un popor atâta există cât trăieşte Evanghelia. Dar vrăjmaşii neamului nostru au ştiut să ne dezmoştenească de formele acestea ale noastre. Că vedeţi prea bine, când vor să scoată religia din şcoală, când icoana, şi unde mai punem că, înşişi fiii noştri sunt cei care ajută la acest dezastru religios şi moral. Pentru că învăţătorul nostru, ca să îşi poate avea postul acolo, zice: „Da, nu mai e nevoie, să întrebăm poporul. Are nevoie de religie în şcoală?” „N-are nevoie”. Şi împreună cu domnul învăţător o dă la o parte din şcoală.
Noi nu avem nici cea mai elementară concepţie despre unitate, despre rezistenţa noastră în unitate. Noi suntem foarte dispersaţi. Nu poţi uni un român, doi, trei, patru şi nu mai este această unitate pentru că nu mai este aceeaşi silinţă, nu mai este aceeaşi gândire, nu mai este aceeaşi simţire. Că dacă vezi pe unul că posteşte şi dacă scoţi tu la serviciu, acolo la ora mesei, un borcan de zacuscă sau nişte sarmale, ceilalţi se iau de tine: „A, tu posteşti, tu eşti mare evlavios”. Şi aşa de două, trei ori, până nu mai vine nici el cu fasolea şi se modernizează. Să luăm un exemplu de la străini: evreii există în istorie de 7000 de ani. Datorită cărui fapt? A unităţii lor. Oriunde ar fi, un evreu în Australia, dacă a primit o palmă de la un australian, sau o palmă în România, într-o oră ştie tot globul că a fost maltratat.
Un popor atâta există cât trăieşte Evanghelia. Dar vrăjmaşii neamului nostru au ştiut să ne dezmoştenească de formele acestea ale noastre. Că vedeţi prea bine, când vor să scoată religia din şcoală, când icoana, şi unde mai punem că, înşişi fiii noştri sunt cei care ajută la acest dezastru religios şi moral. Pentru că învăţătorul nostru, ca să îşi poate avea postul acolo, zice: „Da, nu mai e nevoie, să întrebăm poporul. Are nevoie de religie în şcoală?” „N-are nevoie”. Şi împreună cu domnul învăţător o dă la o parte din şcoală.
Noi nu avem nici cea mai elementară concepţie despre unitate, despre rezistenţa noastră în unitate. Noi suntem foarte dispersaţi. Nu poţi uni un român, doi, trei, patru şi nu mai este această unitate pentru că nu mai este aceeaşi silinţă, nu mai este aceeaşi gândire, nu mai este aceeaşi simţire. Că dacă vezi pe unul că posteşte şi dacă scoţi tu la serviciu, acolo la ora mesei, un borcan de zacuscă sau nişte sarmale, ceilalţi se iau de tine: „A, tu posteşti, tu eşti mare evlavios”. Şi aşa de două, trei ori, până nu mai vine nici el cu fasolea şi se modernizează. Să luăm un exemplu de la străini: evreii există în istorie de 7000 de ani. Datorită cărui fapt? A unităţii lor. Oriunde ar fi, un evreu în Australia, dacă a primit o palmă de la un australian, sau o palmă în România, într-o oră ştie tot globul că a fost maltratat.
Părintele Arsenie Boca şi Mihai Eminescu: Ce a spus despre marele român
Părintele Arsenie Boca a deplâns viaţa marelui poet Mihai Eminescu, înzestrat de Dumnezeu cu atâta talent. Dacă şi concepţia poetică ar fi unit-o cu concepţia de viaţă creştină, ar fi suferit mai puţin în lumea aceasta şi nu ar fi trecut atâţia ani prin iad, era de părere Părintele Arsenie. Dar prin evlavia pe care a avut-o la Maica Domnului, se mângâia şi uneori se refugia la mănăstire, cu prietenul lui de suflet, scriitorul Ion Creangă, care avea seminarul de teologie de la Mănăstirea Neamţ.
Şi totuşi, Eminescu, prin Maica Domnului, a avut parte înainte de moarte de Sfânta Împărtăşanie, după însemnarea care a rămas pe o carte veche de cult, întorcându-se de la gustul amar al atâtor filosofi şi credinţe deşarte care au stors creierii lui Mircea Eliade şi de la cele cu minte scurtă şi poale lungi care i-au întinat viaţa lui Solomon.
Fragment din cartea Mărturia mea despre Părintele Arsenie Boca, de preot Petru Vamvulescu
Şi totuşi, Eminescu, prin Maica Domnului, a avut parte înainte de moarte de Sfânta Împărtăşanie, după însemnarea care a rămas pe o carte veche de cult, întorcându-se de la gustul amar al atâtor filosofi şi credinţe deşarte care au stors creierii lui Mircea Eliade şi de la cele cu minte scurtă şi poale lungi care i-au întinat viaţa lui Solomon.
Fragment din cartea Mărturia mea despre Părintele Arsenie Boca, de preot Petru Vamvulescu
Distribuiti sa stie cat mai multi! Prof. Ioan Vlăducă despre efectele negative ale vaccinării şi ecografiei fetale
Materialul, impartit in trei fragmente, cuprinde rezultatele studiului de mai mulţi ani efectuat asupra vaccinării şi ecografiei fetale de către prof. Ioan Vlăducă, matematician pasionat de biomatematică (modelarea matematică a fenomenelor biologice) şi autor al mai multor cărţi, cum ar fi „Dictatura pseudo-ştiinţei”, „Dialoguri despre ştiinţă şi credinţă” şi „Arta tradiţională românească, pe cale de dispariţie”.
Preluare dupa Laurentiu Dumitru
Preluare dupa Laurentiu Dumitru
Abonați-vă la:
Postări (Atom)









