Este omul modern de astăzi , trăitor într-o societate care vine în întîmpinarea lui cu atât de multe tehnologii, cu atâta confort, mai fericit decât cel de acum 100 de ani? Cultura divertismentului mediatic, care ni se servește, este oare capabilă să răspundă așteptărilor noastre sufletești, lăuntrice? Ne poate ea împlini? Care sunt celedouă lucruri care îl fac nefericit pe omul de astăzi? Acestea sunt doar câteva dintre subiectele pe care domnul Virgiliu Gheorghe le-a adus în atenția unui public numeros și divers, marți, 18 martie 2014, cu prilejul primei conferințe din Postul Mare organizate de Asociația Studenților Creștini Ortodocși Români (ASCOR), filiala Iași, sub genericul: „Omul contemporan, față în față cu Hristos”. Tema acesteia a fost „Fericire versus divertisment în epoca mass media”. Evenimentul s-a desfășurat în Aula Magna „Mihai Eminescu” a Universității „Al. I. Cuza”.
„Acum fiecare cu mașina lui, cu frigiderul lui, cu televizorul lui”
Ce este mai important în viața aceasta decât dorința de a fi fericiți? De la copilul cel mic, care se aruncă la sânul mamei, până la bătrân, care își dorește cu tărie să-i stea cei mici împrejur, sau cei care își predau viața în mâinile lui Dumnezeu - monahii - cu toții caută într-un fel sau altul fericirea.
Astăzi nu mai este chiar atât de ușor să fii fericit, consideră domnul Virgiliu Gheorghe. Dacă în societatea tradițională țineai cârma după cum îți indica familia, comunitatea, Biserica, lucrurile mergeau bine. Toate erau la comun. Astăzi ești pe cont propriu, într-o societate individualistă, în care oamenii s-au separat. „Îmi spunea o femeie de pe Valea Arieșului că ‹‹acum fiecare cu mașina lui, cu frigiderul lui, cu televizorul lui. Fiecare cu casa lui. Noi, oamenii de pe-aici, nu ne mai întâlnim. ›› Și asta se întâmpla sus, în munte”, remarcă invitatul.
„Fericirea în epoca divertismentului este privită eminamente prin prisma senzației”
Cultura divertismentului vine astăzi în întâmpinarea noastră și știe că mai mult decât orice dorim să fim fericiți, să ne fie bine. Problema este că ne deviază într-o anumită direcție, iar modelele prezentate nu mai sunt așezate, statornice. Noile proiecte privind fericirea sunt însă instabile și de scurtă durată.
„În societatea tradițională, familia, creșterea copiilor, întâlnirea cu natura, cu cei apropiați, toate acestea îți dădeau o bucurie simplă și sentimentul că ești un om împlinit. De ce? Pentru că răspundeau unor așteptări sufletești. Divertismentul care ni se servește nu mai vine să răspundă așteptărilor noastre lăuntrice. El vine ca să ne construiască noi așteptări. Preia niște năzuințe, niște tendințe și le deviază acolo unde urmărește. Fericirea în epoca divertismentului este privită eminamente prin prisma senzației. De aceea, căutarea fericirii în societatea modernă este echivalentă cu o căutare a plăcerii, pentru că ceea ce vinde divertismentul este plăcerea imediată și de scurtă durată. Încă din primii ani de viață, omul începe să învețe de la societate că a te distra este un obiectiv esențial. Care este strategia divertismentului? El preferă și cultivă excesul, pentru că acesta produce starea de excitație. Iar excesul dă foarte ușor dependență sau ceea ce Biserica numește patimă”, subliniază domnul Virgiliu Gheorghe.
„Puterea noastră stă în capacitatea de dăruire, de compătimire a celuilalt”
Cea mai importantă resursă de fericire în viața omului rămâne comunicarea cu alți oameni și modul în care ceilalți te apreciază, te privesc, te iubesc. Posesiunile ne convertesc cel mai adesea toată atenția și cer investiție de energie, ne stăpânesc gândurile și ne taie posibilitatea de a fi, de a exista. „În mod evident proprietățile hipertrofiază eul și hrănesc egoismul. Ne-am obișnuit să fim serviți, ne-am obișnuit cu lozinca ‹‹ți se cuvine››. Cultura divertismentului, care atrage atenția numai asupra propriilor tale stări, se opune complet acestui tip de fericire dobândit prin compătimirea și dorința de a fi împreună cu ceilalți. Puterea noastră stă în capacitatea de dăruire”, afirmă invitatul.
Comportamentul altruist îl ajută enorm pe omul modern. În primul rând, să scape de dependență. În momentul în care te dăruiești, devii mai puțin dependent de lucruri. Omul egoist se simte forte nefericit. Omul se realizează în viața aceasta prin această putere a compătimirii.
„Nu poți să primești dacă nu dăruiești. Nu poți să fii cu celălalt dacă nu compătimești. Oamenii care compătimesc sunt aceia care comunică foarte ușor și cu care se comunică foarte ușor. Noi suntem (cu)prinși în viața celorlalți, în viața lumii. Ceva ne unește cu omul care suferă. E o legătură lăuntrică. Atunci când nu mai percepem această legătură, este o problemă. Prezența harului te face să simți în celălalt viața și durerea, iar îndepărtarea lui te împietrește”, consideră domnul Virgiliu Gheorghe.
„Familia este cu totul altceva decât o înfățișează filmul”
Cultura divertismentului nu vine doar cu proiecte pe termen scurt, ci vine și cu proiecte de viață, de carieră – toate acestea, înfășurate în false narațiuni, în povești, capabile să ne înlănțuie mintea. Omul învață din povești mai mult decât din orice lecție ce i se predă în viața aceasta. Aceste povești produc reverii și ajunge astfel să construiască în mintea sa narațiunea propriei fericiri, îndrăgostiri, iubiri, familii etc., însă într-un mod deviat de la cel firesc. Virgiliu Gheorghe consideră că două sunt lucrurile care îl fac nefericit pe omul de astăzi: dorințele proiectate de mass media și așteptările creeate prin filmografie sau prin modele contemporane care sunt în prim-planul scenei mediatice. Familia, de exemplu, este cu totul altceva decât o înfățișează filmul.
„Dacă comportamentele pe care le asimilăm, dacă modelele pe care le învățăm și așteptările pe care ni le formăm nu răspund nevoilor autentice ale sufletului nostru, mai devreme sau mai târziu vom da socoteală, fiindcă acel conflict ne va distruge treptat”, consideră invitatul. Însăși viața noastră lăuntrică este un construct narativ de povești, înlănțuite una cu cealaltă, care au o logică și o morală. Cum ne putem schimba, cum putem renunța? Acest lucru se poate face într-un singur mod: prin moarte sau metanoia (schimbarea minții) - să mori pentru omul vechi. Dacă noi nu murim la modul acesta pentru aceste false narațiuni (povești), ne va fi foarte greu să fim fericiți.
„Omul smerit, prin definiție, este omul care are cele mai mari șanse să fie fericit”
Potrivit invitatului, acum, mai mult decât oricând, este de actualitate cuvântul Evangheliei care zice: „ieșiți din mijlocul lor și vă osebiți”, zice Domnul. „Nu poți să-ți mai menții echilibrul sufletesc și mental dacă dorești cu tot dinadinsul colaborarea cu duhul lumii.”
Se pare că, cu cât vedem mai multă publicitate, cu cât ne expunem mai mult la mesajele mediatice, cu atâta vom fi mai nefericiți, pentru că dorințele noastre vor fi tot mai greu de împlinit. Și atunci e bine să nu ne dorim atât de multe. Omul care-și dorește puține e numit în Biserică om smerit. El nu așteaptă mult de la ceilalți și se bucură de orice. „Omul smerit, prin definiție, este omul care are cele mai mari șanse să fie fericit. Pentru că orice i se va întâmpla, el se va bucura de ce este bun, iar din ce este rău, va găsi o ieșire întotdeauna. Nu întâmplător prima din cele nouă Fericiri este ‹‹Fericiți cei săraci cu duhul, că acelora este Împărăția Cerurilor››. Dacă vă uitați la omul tradițional, fericirea lui era proiectată dincolo, nu aici. El putea să se lupte și să sufere o viață întreagă având această credință: că se va mântui. Noi suntem nefericiți în mare parte pentru că ne-am pierdut această nădejde: certitudinea că faptele și modul acesta de viață chiar ne pot duce acolo unde își dorește sufletul nostru”, a concluzionat domnul Virgiliu Gheorghe.
Virgiliu Gheorghe este biofizician și doctor în bioetică, coordonator al secțiunii științifice a revistei Familia Ortodoxă și autor al mai multor volume, printre care amintim „Efectele televiziunii asupra minții umane” și „Pornografia, maladia secolului XXI”.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu