Mărturisitorii Ortodoxiei din lagărele şi temniţele comuniste

La "Canalul morţii", a fost decimată cea mai mare parte a elitei neamului românesc.1 Lagărul de la Poarta Albă, adăpostea peste 10.000 de oameni.2 Aici s-a format o brigadă specială pentru tortură şi nimicire, numită brigada "Haş", în care erau adunaţi toţi preoţii din colonie. În această brigadă erau circa 80 de preoţi, dintre care un preot romano-catolic, trei greco-catolici şi în rest toţi erau preoţi ortodocşi.

C. Baciu, "Brigada "Haş":... În mijloc o baracă în sârmă tot ghimpată, / De-un temnicer păzită, în post ca de ostaş; / Aici sunt strânşi "bandiţii" şi preoţimea toată / Din neagra colonie numiţi brigada "HAŞ".4

Preoţii au fost închişi "pentru Biserica lui Hristos".5 Sinistra existenţă a acestor brigăzi de preoţi, a fost o dovadă că Biserica s-a împotrivit regimului ateu comunist şi că ura ateee a lovit în slujitorii credinţei creştine pe care comuniştii doreau să o desfinţeze. În anul 1951, la Canal se aflau 3000 de preoţi.

Tweet

Parintele Arsenie Boca: "Neascultând învăţătura dreptei credinţe şi a vieţii în Dumnezeu, îşi strică mintea cu părerile lor"

Este un duh vrăjmaş care întunecă minţile oamenilor şi îi răscoală pe unii împotriva neputinţelor omeneşti ale păstorilor, dându-le impresia că nu sunt obligaţi să asculte de ei (de preoţi), fiindcă au păcate. 

Iisus nu a avut nici un păcat şi, cu toate acestea, ce puţini L-au ascultat! Este un cerc vicios, în care se încurcă sufletul multora, a prea multor oameni: cercul rătăcirilor. Aceştia, din anumite “mo tive”, nu vor să asculte de preoţii Bisericii. Drept aceea, neascultând învăţătura dreptei credinţe şi a vieţii în Dumnezeu, îşi strică mintea cu părerile lor. 

Aşa se cufundă în păcate, din neascultare. Omul se întunecă dinspre adevăr şi ia rătăcirea de bună. Unii se trezesc că au trăit în rătăcire. Vrăjmaşul, de care prin amăgire au ascultat, nevrând să-i piardă din gheare, le pune înainte neputinţele oamenilor, ale slujitorilor legali ai Bisericii, acoperindu-le darurile şi harurile. Şi aşa îi duce de minte, să-şi facă singuri “credinţa”, care trece peste taina pocăinţei, administrată valid exclusiv prin preoţi şi arhierei, indiferent de neajunsul lor de oameni.

Parintele Arsenie Boca

Tweet

Părintele Justin: „Să nu risipim turma!” Controlul total şi închisoarea invizibilă

„Să nu risipim turma! Cum să nu fie risipite oile când păstorii sunt bătuţi şi pironiţi de propria lor frică şi laşitate”?

Părinte, știți foarte bine că a fost acest miting împotriva actelor cu microcip, la care am participat și noi. Mulți spun că atmosfera de acolo a fost una de rugăciune şi un protest paşnic prin care s-a cerut alternativă simplă la cardurile de sănătate electronice. Din păcate majoritatea reprezentanţilor mass-mediei au prezentat manifestația în defavoarea noastră, încercând să ridiculizeze prezența noastră acolo, intervievând mai mult bătrâni sau cerșetori care se aciuaseră pe lângă manifestanți și banalizând evenimentul. Credeți că a avut vreun efect pozitiv acest miting?

Bineînțeles că cei care au fost prezenți acolo și-au făcut datoria față de societatea în care trăiesc, față de neamul din care se trag, față de generația de mâine. Acești oameni au riscat atât imaginea și poziţia lor socială, cât poate și pâinea de la gură. Aceștia sunt modele și repere pentru generația de mâine și sunt dovada existenței unei rezistențe de luptă împotriva abuzurilor acestui sistem ce se impune din ce în ce mai dictatorial. Acest sistem de control total la un moment dat se va întoarce împotriva noastră, a cetățenilor şi abia atunci vor înţelege cei care au ridiculizat și nu au înțeles jertfa acestor oameni.

Tweet

Pr. Mihai-Andrei Aldea: E greu să crești copii astăzi

Spune cineva, apropo de afirmaţiile Părintelui Arsenie Boca împotriva avorturilor:"E foarte greu in zilele noastre sa crestem un copil,asa ca nu e de mirare ca romanii nu fac copii..."

Răspunsul meu către cei care gândesc aşa:

Desigur, era mult mai uşor să creşti un copil în secolele XIII-XVIII, când omul trăia între năvala tătarilor, invazia ungurilor, incursiunile polonezilor, atacurile turcilor, jafurile tâlharilor, loviturile grindinei şi furtunilor; pe atunci era şi mai uşor să găteşti ori să faci alte treburi casnice, doar nu aveai frigider, nici magazin din care să cumperi ceva, apa se aducea cu găleata, lemnele cu spatele sau căruţa, focul se făcea cu greu - nici chibrituri nu erau! - iar geamuri de sticlă nu se pomeneau. Hainele se făceau în casă, din lâna sau inul muncite de femei. Mobila era făcută de bărbat, cu multă osteneală. Şi tot aşa. Trai pe vătrai, cum s-ar zice, nu ca astăzi, când o ducem atât de greu!

Tweet

Căminul de copii de la Manastirea Paltin Petru Vodă emisiune Est Tv, Piatra Neamț

Tweet

Sfântul Dimitrie al Rostovului: In trei chipuri se întâmplă tulburarea în gânduri: pentru necurăţie, pentru necredinţă şi pentru defăimare

Fiindcă mulţi sunt supăraţi şi tulburaţi de gânduri rele, iar mai mult de cele hulitoare pe care vrăjmaşul le aduce, drept aceea de folos ne este să le cunoaştem şi să le deosebim când sunt spre păcat şi când nu. Să ne deprindem a ne tămădui de ele şi să le izgonim. Că în trei chipuri se întâmplă tulburarea în gânduri: pentru necurăţie, pentru necredinţă şi pentru defăimare. Asupra acestor tulburări, doctoria este în acest fel.

Mai întâi, trebuinţă este să ştim că a avea gânduri rele nu este nici un fel de păcat atunci când mintea şi voia omului nu se unesc cu aceste gânduri şi, mai ales, când le şi urăsc şi nu le vor.

Tweet

In cine nu Se poate odihni Duhul Sfant?

În cei ce mănâncă până la îmbuibare. În cei ce dorm mult. În cei spurcați și desfrânați. În cei ce vorbesc mult. În cei gălăgioși și cei ce iubesc zgomotul. În cei ce fumează sau sunt împătimiți de vicii grele. În cei ce trăiesc numai cu glume și râd cu lacrimi. În cei mândri și neînduplecați. În cei ce iubesc să facă rău altora. 

În cei ce nu iubesc pe Dumnezeu și lucrurile sfinte. În cei ce înjură. În cei ce stau nepăsători față de suflet. În cei ce nu au gândurile îndreptate spre Dumnezeu. În cei vicleni. În cei nemiloși. În cei ce poartă ură și sunt plini de dușmănie. În cei ce trăiesc doar pentru trup. 

În cei ce nu iubesc pacea. În cei răzbunători. În cei ce judecă aspru pe alții. În cei ce înșală și nedreptățesc pe săraci. În cei răi. Duhul Sfânt Se odihnește numai în inimile blânde, curate, smerite, tăcute, milostive, virtuoase, în stomacurile goale și postitoare și în oamenii care fac nevoință.

Elena J. https://luminapentrucandeladinsuflet.wordpress.com/

Tweet

Parintele Arsenie Boca - Vindecarea celor doi demonizati din tinutul Gadarei

DUHURILE RELE

Existenţa lor e afirmată de Iisus; e confirmată de Biserică, şi împotriva lor s-au luptat toţi sfinţii. Demonii există real: sunt ceata îngerilor căzuţi în sfatul lui Lucifer, începătorul trufiei, vrând a fi el mai presus de Dumnezeu.

Dracii nu sunt idei sau sentimente neobişnuite, sau stări de nervi, căci acestor păreri le punem precis întrebarea: ce a intrat în turma de porci de s-a înnebunit toată şi s-a aruncat în mare? - Au intrat ideile, sentimentele sau vreo stare colectivă de nervi?!

Dacă admitem Noul Testament şi întreita mărturie a evangheliştilor sinoptici, atunci trebuie să admitem că ei sunt fiinţe spirituale decăzute şi antrenând decăderea. Ca fiinţe spirituale intră fără piedecă şi trec prin materia vie sau moartă a lumii văzute. Pot intra în oameni, şi încă legiuni de duhuri.

Tweet

Sfaturi duhovnicesti de la Sfantul Parinte Paisie Aghioritul

Atunci când îi încredinţăm lui Dumnezeu viitorul şi nădejdile noastre, îl obligăm într-un anume fel să ne ajute. Atunci când omul primeşte cele ce i se întâmplă cu gând de-a dreapta, se ajută, în timp ce, dacă lucrează în partea stângă, se chinuieşte, se topeşte, se zăpăceşte.

– Părinte, mă neliniştesc atât de mult atunci când am de rezolvat o problemă, încât nici nu pot dormi.

– Problema ta sufletească sunt gândurile cele multe. Dacă nu ai avea aceste gânduri de multe feluri, ai putea da mult mai mult atât în ascultarea ta, cât şi în nevoințele tale duhovniceşti. Ascultă un mod de a evita gândurile cele multe: Când îți vine în minte o treabă pe care va trebui, de pildă, să o faci mâine, să-i spui gândului: „Treaba aceasta nu este pentru astăzi; mă voi gândi la ea mâine”.

Tweet

Omul în fața lui Dumnezeu - Maica Domnului și sfinții

Tweet

Arhimandritul Emilian Simonopetritul: Căsătoria, Taina cea mare

Casatoria, Taina cea mare – Predică ţinută în biserica Sfântului Nicolae din Trikala, Grecia, la 17 Ianuarie 1971, de Arhimandritul Emilian Simonopetritul* – Muntele Athos

Nimeni nu va tăgădui că cea mai însemnată zi din viaţa unui om, după naştere şi botez, este cea a nunţii. De aceea, nu este surprinzător faptul că mişcările contemporane lumeşti şi instituţionale au ca scop anume nimicirea preacinstitei şi sfintei taine a cununiei. Pentru mulţi, căsătoria este doar un prilej de plăceri şi distracţii. Viaţa, însă, este un lucru serios. E o luptă duhovnicească, un urcuş înspre un ţel – cerul. Punctul cel mai crucial şi mijlocul cel mai însemnat al acestui urcuş este căsătoria. Nimănui nu îi este îngăduit să se ferească de legătura căsătoriei, fie că va face o nuntă de taină (mistică), dăruindu-se pe sine lui Dumnezeu [în monahism], fie că va face o nuntă de sfinţire (sacramentală) cu un partener de viaţă.

Tweet

Parintele Paisie Olaru unui ucenic, dupa adormirea sa: "Luati seama ca tare este scump Raiul si tare este greu de ajuns la Rai"

“In zorii zilei de 18 octombrie 1990, marele duhovnic Paisie Olaru, in varsta de aproape 94 de ani, si-a dat sufletul in mainile lui Hristos, insotit de doi din ucenicii sai apropiati.

Dupa 40 de zile, savarsindu-i-se toata randuiala cuvenita, unul dintre ucenicii sai apropiati se ruga noaptea singur in chilia Parintelui Paisie. De oboseala, a atipit putin in genunchi, si l-a vazut pe batranul imbracat cu rasa, cu schima si epitrahil, stand la marginea patului sau, cu crucea in mana, unde zacuse in suferinta sase ani de zile, si plangand. Ucenicul intristat, i-a sarutat crucea si mana, si l-a intrebat: ‘De ce plangi, Parinte Paisie? Te doare ceva?‘.

Iar el i-a raspuns: ‘Nu dragii mei. Dar daca voi nu plangeti, plang eu pentru voi, ca tare este greu de ajuns la Rai. O, cata nevoie si cata frica are sufletul atunci! Si daca nu plangi tu pentru tine aici, cine sa te planga dupa moarte?

Tweet

De ce ii este frica diavolului cel mai mult

Odată, pe când fericitul Ioan Bostrinul se afla cu treburi în Antiohia Siriei, au fost duse la el 4 femei demonizate, care spuneau multe, fiind înrâurite de diavoli.

Ioan, ascultându-le, le-a întrebat despre diferite lucruri, cum ar fi căderea demonilor din rai, despre fructul pe care l-a mâncat Adam, despre şarpe şi altele, pe care nu le vom spune aici, din pricina slăbiciunii multora. Însă, pe două dintre acestea, care sunt spre zidirea sufletului, le vom povesti în continuare.

- Vă e frică de rugăciunea împărătească „Tatăl nostru”, de Psalmul 90 „Cel ce locuieşte întru ajutorul Celui-Preaînalt” şi de „Cu noi este Dumnezeu” al proorocului Isaia?

Tweet

Despre rugăciunea lui Iisus din Pelerinul Rus

Măreţia rugăciunii lui Iisus se descoperă în însăşi forma ei care este alcătuită din două părţi: prima, care cuprinde cuvintele „Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu” ne duce cu mintea la istoria vieţii lui Iisus Hristos sau, după cum spun Sfinţii Părinţi, „prescurtează în sine întreaga Evanghelie”, iar partea a doua, adică „miluieşte-mă pe mine păcătosul”, ne pune înainte istoria neputinţei şi păcătoşeniei noastre.

Astfel stând lucrurile, am băgat de seamă că nu poţi rosti într-un chip mai înţelept, mai adânc şi mai bine dorinţa şi cererea unui biet suflet păcătos şi smerit decât prin cuvântul: „miluieşte-mă”. Nici un alt cuvânt nu este atât de rotunjit şi plin ca acesta. Dacă, de pildă, am spune: „Iartă-mi păcatele”, „Slobozeşte-mi fărădelegile”, „Îndepărtează-mi nelegiuirile”, toate acestea ar scoate la iveală o simplă cerere de izbăvire de pedeapsă, care nu e decât urmarea unei sfioase temeri şi a unui suflet lăsător. Pe câtă vreme cuvântul „miluieşte-mă”, nu exprimă numai simpla dorinţă de a primi cele cerute sub imboldul fricii, ci înfăţişează un strigăt de adevărat fiu al dragostei, care nădăjduieşte spre mila lui Dumnezeu şi care îşi recunoaşte cu toată smerenia neputinţa în ce priveşte tăierea vrerii şi veghea duhovnicească asupra noastră înşine.

Tweet

Părintele Paisie Duhovnicul

Tweet

Cuvinte de aur ale Parintelui Paisie Olaru: "Dacă nu cerem iertare şi nu iertăm, în zadar aşteptăm Paştele!"

Părintele Paisie de la Sihla, Volum apărut la Editura Bizantină Bucureşti - 1999

El a zis: "Eu sunt calea şi viata

Eu sunt păstorul cel bun 

Eu sunt usa oilor 

Eu sunt lumina lumii 

Eu sunt pâinea cea din cer."

Aşadar: - strâmtă este calea care duce la viaţă,

- păstorul cel bun sufletul şi-l pune pentru oi;

- cel ce nu intră prin uşă este fur şi tâlhar;

- aşa să lumineze lumina voastră înaintea oamenilor;

- cel ce mănâncă Trupul meu are viaţă veşnică; 

- să nu cauţi înapoi ca femeia lui Lot ;

- să nu sari peste gardul Sfinţilor Părinţi ;

- să fii ca o lumină, nu sub obroc, ci pe masă;

- să hrăneşti oile cu cuvântul lui Dumnezeu;

- să nu fii năimit, ci adevărat păstor;

- să ne pomeneşti la rugaciunile frăţiei tale.

Despre aproapele şi legătura cu el

Să-l socoteşti pe aproapele tău mai bun decât tine, să-i ceri sfat în loc să-i dai tu, iar lipsurile lui să i le completezi cu dragostea ta. Fă aceasta şi te mântuieşti.

Să vă păziţi să nu auziţi, nici să vedeţi slăbiciunile altora, ci numai şi numai păcatele voastre...

Niciodată să nu scoţi la iveală vorbele auzite şi să nu faci răzbunare, că nu-i creştineşte. Ci să vezi şi să nu vezi; să auzi şi să nu auzi.

Multe să asculţi, dar puţine să vorbeşti.

Tweet