Aşa cum se poate constata, românul de astăzi se aseamănă mai mult cu un păgân decât cu un creştin, aşa cum majoritatea celor 20 de milioane s-au declarat la ultimul recensământ. Mai jos, voi enumera câteva obiceiuri de-a dreptul păgâne care au ajuns să intoxice tot mai mult în ultimii ani pe românul cel creştin (din păcate doar cu numele în multe cazuri), ordinea fiind aleatorie.
Nunta
Din păcate, nunta românului creştin ortodox a ajuns să fie un eveniment plin de obiceuri care mai de care mai ciudate. În primul rând, mai nou aceasta nici măcar nu se mai face la biserică, fiind amânată pentru... la anu', tinerii îndrăgostiţi rezumându-se să intre doar în legalitatea lumească, care nu e totuna cu cea divină. Apoi, ajunşi la restaurant, ca să fie în rând cu lumea şi ale sale obiceuri, cei doi miri sparg paharul cu şampanie, ca să aibă "noroc" în viaţă. Pentru cei ce nu ştiu, "noroc" a fost un idol căruia i se aduceau ca jerftă copii sugari de la mamele lor (citiţi mai pe larg despre asta aici). Ciudat să începi astfel nunta, paralel cu urările "casă de piatră" iar tu să spargi pahare în numele unui idol. Ce să mai vorbim de furatul miresei şi ducerea ei... în club, unde se poate zbengui "legal" tocmai pe masă, că doar e vedetă pentru o seară.
duminică, 13 octombrie 2013
sâmbătă, 12 octombrie 2013
Sf. Efrem Sirul despre cum se cuvine creștinilor a viețui
Priviţi, fraţii mei iubiţi, cum se întoarce omul la cele lepădate şi cugetă iarăşi şi face lucrurile păgânilor. Tot cela ce cugetă cele trupeşti şi risipeşte ca şi când nu ar aştepta să dea seama lui Dumnezeu în ziua judecăţii, oare nu s-a dezbrăcat el de Hristos? Că zice Domnul, cu dumnezeiască Sa gura, că şi pentru un cuvânt deşert vor să dea seama oamenii în ziua judecăţii, apoi faptele oare în ce fel vor fi judecate?
O, ce drac rău. O, urătorul de bine şi urătorul de oameni duh necurat. Cum împiedică şi cum ademeneşte el pe fiecare. Stăpânul strigă prin Prooroci şi prin Apostoli şi prin sfintele Evanghelii din mulţime, puţini iau aminte. Diavolul cheamă prin alăute şi prin hore şi prin cântecele drăceşti şi mulţimea se adună. Iubitorul de oameni, Dumnezeu cheamă pe toţi şi zice: "Veniţi la mine toţi!" Şi nu este nimeni să-L asculte, nici să se sârguiască. Hulitorul de oameni, diavolul, pe mulţi îndeamnă şi aceştia la el aleargă.
Labels:
sfantul efrem sirul
DEMONIC! Organizația Mondială a Sănătății promovează în rândul copiilor avortul, masturbarea, contracepția și homosexualitatea
Ghidul OMS pentru predarea educaţiei sexuale, ce promovează avortul, masturbarea şi homosexualitatea în rândul copiilor, i-a scandalizat pe părinţii din Spania
Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a dat publicităţii documentul care stabileşte standardele pentru predarea educaţiei sexuale în Europa, conform căruia masturbarea, contracepţia, avortul şi homosexualitatea trebuie promovate în rândul copiilor de grădiniţă, de şcoală şi de liceu.
În document se spune că „este necesară o abordare holistică bazată pe înţelegerea sexualităţii ca pe o arie de dezvoltare a potenţialului uman, ce îi va ajuta pe copii şi pe tineri să-şi dezvolte competenţe esenţiale care să le permită să-şi autodetermine sexualitatea”.
„Standardele pentru Educaţia Sexuală în Europa”, ce servesc ca ghid pentru această materie, predată încă din grădiniţă, au fost scrise de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii Regiunea Europa şi Centrul Federal pentru Educaţia pentru Sănătate din Germania, în anul 2010, dar documentul a fost trimis către ministerele sănătăţii din UE abia de câteva luni. Îl puteți citi în limba engleză aici.
Exclusiv: Ilie Șerbănescu trage un semnal de alarmă: fondurile europene pentru România, doar pe hârtie
România nu a reușit să absoarbă de la Comisia Europeană, în perioada 2007-2013, decât puțin peste jumătate din suma cu care a cotizat la bugetul UE • „Birul” pe care țara noastră l-a plătit Uniunii a fost de aproximativ nouă miliarde de euro, în șase ani • CE ne-a pus la dispoziție puțin peste 19 miliarde de euro, din care am reușit să absorbim doar 5,91 miliarde euro, adică 30,77% din cât ni s-a pus la dispoziție • Analistul economic Ilie Șerbănescu a făcut, pentru ZIUAnews, o dezvăluire șocantă • În opinia acestuia, României i se pun bețe în roate la atragerea fondurilor europene, pentru că, de fapt, acestea nu ar exista • Iar „bâlbâiala” pe banii europeni s-a repetat și în cazul ajutoarelor de minimis pentru IMM-uri, despre care Ilie Șerbănescu spune că sunt, de fapt, pentru „cei mai nenorociți dintre nenorociți”
Comisia Europeană a alocat României suma de 19,213 miliarde de euro, pentru ciclul financiar 2007-2013, ceea ce ne situează pe locul 9 în clasamentul referitor la sumele alocate pentru fiecare stat membru în parte. În același interval, țara noastră a contribuit la bugetul Uniunii Europene cu aproximativ nouă miliarde de euro – în niciun an nu am dat mai puțin de un miliard. Când vine vorba de absorbție, lucrurile sunt dramatice: România este pe ultimul loc, cu o rată de absorbție de 30,77%, adică aproximativ 5,91 miliarde, până la sfârșitul lunii septembrie. Practic, suntem departe de a fi reușit să atragem cel puțin cât am cotizat la bugetul Uniunii Europene. Analistul economic Ilie Șerbănescu a făcut, pentru ZIUAnews, o afirmație surprinzătoare, care, în cazul în care s-ar proba ca reală, ar arunca în aer tot ceea ce se știa despre fondurile europene. Pe de altă parte, mulți dintre cei care nu au reușit să le acceseze ar putea găsi o explicație.
vineri, 11 octombrie 2013
Blestemul copilului avortat
Când am aflat că sunt însărcinată eram în cel mai prost moment din viaţă: tocmai murise mama, aflasem că soţul meu mă înşela cu cea mai bună prietenă şi voia să divorţăm, iar la serviciu nu-mi mergea prea bine.
Credeam că nu se poate mai rău, dar, în timp, aveam să aflu că niciodată nu poţi să zici că ai atins pragul cel mai de jos al vieţii. Am decis că pentru momentul acela cea mai bună soluţie este întreruperea sarcinii. Aveam doar 25 de ani, viaţa era înainte şi aveau să mai fie şi alţi copii, cu siguranţă. Mătuşa cu care m-am sfătuit atunci m-a încurajat spunându-mi că ea are vreo trei avorturi la activ, în vremea comuniştilor când se făceau mai degrabă empiric şi puteai oricând să mori din aşa ceva.
Credeam că nu se poate mai rău, dar, în timp, aveam să aflu că niciodată nu poţi să zici că ai atins pragul cel mai de jos al vieţii. Am decis că pentru momentul acela cea mai bună soluţie este întreruperea sarcinii. Aveam doar 25 de ani, viaţa era înainte şi aveau să mai fie şi alţi copii, cu siguranţă. Mătuşa cu care m-am sfătuit atunci m-a încurajat spunându-mi că ea are vreo trei avorturi la activ, în vremea comuniştilor când se făceau mai degrabă empiric şi puteai oricând să mori din aşa ceva.
Labels:
avort blestem,
avort efecte,
avort suferinta,
povesti avort
joi, 10 octombrie 2013
Sinodiconul Ortodoxiei
Textul Sinodiconului Ortodoxiei a fost mult alterat de-a lungul secolelor, mai ales din cauza adăugării de material şi nume după restaurarea icoanelor din 843. Aceasta este situaţia textului ce este tipărit în mod curent în Triodul actual. Unii dintre ortodocşii contemporani mai zeloşi au inclus chiar condamnări ale unor lucruri cum ar fi „pan-erezia ecumenismului”. Este probabil imposibil să reconstruim exact textul original. Totuşi British Library posedă un manuscris, (BL. Additional 28816) scris în 1110 sau 1111 de monahul Andrei de la mânăstirea Oleni din Morea, care ne poate da o idee a scopului şi conţinutului originalului. În opinia lui Jean Gouillard, editorul ediţiei critice a Sinodiconului, „manuscrisul londonez este cu siguranţă unul din cei mai buni martori ai formei originale şi pur constantinopolitane ale Sinodiconului”. Manuscrisul îi era necunoscut atunci când a alcătuit ediţia sa şi a fost în consecinţă ignorat la modul general.
Labels:
Sinodiconul Ortodoxiei
1789 - preludiul comunismului
Crime odioase pătează blazonul Revoluţiei franceze, care a început sub sloganul „Liberté, Égalité, Fraternité".
O carte curajoasă, apărută la Cluj în limba română, dezvăluie faţa hidoasă a Revoluţiei franceze. Cartea este scrisă chiar de istorici francezi, care doresc să meargă mai departe de miturile din manuale, de focurile de artificii şi de parada de 14 iulie, ziua când francezii aniversează căderea Bastiliei şi a absolutismului monarhic. Această carte arată că pe 14 iulie francezii ar trebui mai degrabă să comemoreze victimele „paleocomunismului" care a apărut ca urmare a Revoluţiei de la 1789 şi care seamănă atât de mult cu evenimentele petrecute în România după 1948.
Cartea neagră a Revoluţiei
O carte curajoasă, apărută la Cluj în limba română, dezvăluie faţa hidoasă a Revoluţiei franceze. Cartea este scrisă chiar de istorici francezi, care doresc să meargă mai departe de miturile din manuale, de focurile de artificii şi de parada de 14 iulie, ziua când francezii aniversează căderea Bastiliei şi a absolutismului monarhic. Această carte arată că pe 14 iulie francezii ar trebui mai degrabă să comemoreze victimele „paleocomunismului" care a apărut ca urmare a Revoluţiei de la 1789 şi care seamănă atât de mult cu evenimentele petrecute în România după 1948.
Cartea neagră a Revoluţiei
Mircea Platon: "In inima Parisului, nu în îngheţata Rusie, s-a născut fenomenul Piteşti"
Mircea Platon, Convorbiri Literare, Mai 2004
“Libertate, Egalitate, Fraternitate!” a fluturat Revoluţia Franceză. Unii încă se declară împotriva acestui trilob. Alţii încă sunt pentru. Si unii, şi alţii greşesc.Greşesc pentru că iau în discuţie un aspect complet lipsit de relevanţă al Revoluţiei, şi anume, proclamaţiile ei. Se uită la vorbele, nu la faptele care au definit acel sfârşit de veac în Paris.
“Să faci ce zice popa, nu ce face popa” e un proverb mult mai puţin anticlerical decât se crede. Nu îl incriminează pe popă, care, dacă nu se poate întotdeauna ridica la înălţimea a ceea ce predică, e din cauză că predică sfinţenia. Adică transfigurarea persoanei în lumina Adevărului revelat. Dacă sacerdotul nu se poate ridica întotdeauna până la trăirea celor de Sus, minima sa datorie e să propovăduiască în continuare ceea ce lui însuşi nu i s’a dat să facă. Să meţină direcţia privirii ridicată la Cer. Uneori, el nu poate să salte, că e îngreuiat de păcatele pe care i le deşertăm în ureche la spovedanie, de cârtelile preotesei celei cu mulţi copii, de vastitatea pântecului rotunjit cu merindea praznicelor. El nu poate, săracu’, da’ alţii pot. Si, propovăduind Revelaţia, el îi ajută să poată.
“Libertate, Egalitate, Fraternitate!” a fluturat Revoluţia Franceză. Unii încă se declară împotriva acestui trilob. Alţii încă sunt pentru. Si unii, şi alţii greşesc.Greşesc pentru că iau în discuţie un aspect complet lipsit de relevanţă al Revoluţiei, şi anume, proclamaţiile ei. Se uită la vorbele, nu la faptele care au definit acel sfârşit de veac în Paris.
“Să faci ce zice popa, nu ce face popa” e un proverb mult mai puţin anticlerical decât se crede. Nu îl incriminează pe popă, care, dacă nu se poate întotdeauna ridica la înălţimea a ceea ce predică, e din cauză că predică sfinţenia. Adică transfigurarea persoanei în lumina Adevărului revelat. Dacă sacerdotul nu se poate ridica întotdeauna până la trăirea celor de Sus, minima sa datorie e să propovăduiască în continuare ceea ce lui însuşi nu i s’a dat să facă. Să meţină direcţia privirii ridicată la Cer. Uneori, el nu poate să salte, că e îngreuiat de păcatele pe care i le deşertăm în ureche la spovedanie, de cârtelile preotesei celei cu mulţi copii, de vastitatea pântecului rotunjit cu merindea praznicelor. El nu poate, săracu’, da’ alţii pot. Si, propovăduind Revelaţia, el îi ajută să poată.
Labels:
fenomenul pitesti,
mircea platon,
revolutia franceza
Iluminismul și Revoluția Franceza: baza ideologică pentru teroarea secolului XX
Secolul al XVIII-lea, numit şi Epoca luminilor, se remarcă printr-o efervescenţă culturală şi ideologică fără precedent. Concret, ea s-a cristalizat într-un curent literar, filosofic, politic şi ideologic, numit iluminism. Iluminismul a apărut în Franţa secolului al XVIII-lea şi a fost reprezentat de cele mai strălucite minţi ale vremii: Voltaire, Rousseau, Diderot, Montesquieu, D'Alambert, etc.
Denumirea de iluminism a fost explicată prin aceea că reprezentanţii acestui curent dovedeau încredere în raţiunea umană şi în capacitatea ei de a lumina lumea.
Filosofia luminilor susţinea că lumea poate fi cunoscută cu ajutorul raţiunii umane; aceasta are forţa necesară înţelegerii legilor care o guvernează. Punctul de plecare al filosofiei luminilor l-a constituit raţionalismul cartezian şi empirismul englez, mai ales John Locke, cu al său "Eseu despre intelectul uman".
miercuri, 9 octombrie 2013
Virgiliu Gheorghe: Desenele animate - nevinovate numai în aparență!
Desenele animate - nevinovate numai în aparență, au un caracter hipnotic, înrobesc sufletul copilului. Creează viciul privirii necontenite la televizor. Acum se uită la desene animate, iar după 12-14 ani la filme de "acțiune", de război, la filme pornografice, "sexy", de extremă violență și de groază. Între 5% şi 15 % din violenţa reală este cauzată de efectele pe termen scurt ale violenţei de pe micul ecran.
marți, 8 octombrie 2013
Parintele Teofil Părăian despre rugăciunea inimii
„Noi ne mântuim cu toate aceste înclinații negative din existența noastră, atunci când zicem:Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-mă pe mine, păcătosul!, dar dacă nu spunem asta nu ne întâlnim nici cu noi, nici cu Dumnezeu. Dacă zici de trei-patru ori această scurtă rugăciune și apoi nu mai zici nimic nu te întâlnești cu Domnul, însă dacă insiști poți să reușești.
Record de vizitatori pe blog
1.460 de vizitatori unici au accesat luni, 7 octombrie, blogul vladherman@blogspot.ro, conform statcounter.
Numărul mare s-a datorat campaniei pe care am realizat-o referitoare la ajutorul pe care Părintele Arsenie Boca îl oferă românilor şi la care au răspuns foarte mulţi cititori.
Nu uitaţi să vă abonaţi la ultimele articole, în căsuţa de mai jos!
Vlad HERMAN
luni, 7 octombrie 2013
Pilda: Mi-am făcut duşmanii prieteni
Un împărat din vechime a făcut într-o bună zi un jurământ solemn:
- Îi voi cuceri pe toți dușmanii mei și îi voi alunga din împărăția mea.
După un timp, supușii săi îl văzură cu uimire pe împărat plimbăndu-se prin grădinile sale la braț cu cei mai mari dușmani ai săi, râzând și glumind cu ei.
- Dar…îl întrebă mirat unul dintre curtenii săi, nu ai jurat tu că îi vei alunga din împărăția ta pe toți dușmanii tăi?
- De fapt asta am și făcut, răspunde împăratul. I-am transformat pe toți în prieteni.
- Îi voi cuceri pe toți dușmanii mei și îi voi alunga din împărăția mea.
După un timp, supușii săi îl văzură cu uimire pe împărat plimbăndu-se prin grădinile sale la braț cu cei mai mari dușmani ai săi, râzând și glumind cu ei.
- Dar…îl întrebă mirat unul dintre curtenii săi, nu ai jurat tu că îi vei alunga din împărăția ta pe toți dușmanii tăi?
- De fapt asta am și făcut, răspunde împăratul. I-am transformat pe toți în prieteni.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)


