sâmbătă, 30 aprilie 2016

A aparut cartea "Parintele Isaia Tugurlan - Un Cuvios de pe fila de Pateric"

La Editura Ortodoxia a aparut cartea "Parintele Isaia Tugurlan - Un Cuvios de pe fila de Pateric", scrisa de Parintele Constantin Catana de la Manastirea Varatic si coordonata de Vlad Herman

Părintele Isaia a cultivat mai deschis și mai profund farmecul vieții monahale în tăria Cuvântului lui Dumnezeu și-n tăria Cuvintelor Sfinților, conturând în văzduh, de sub zidurile reci ale mănăstirii, diversitatea tărâmului celor ce sporesc tainele universului de sub directa oblăduire a lui Dumnezeu Cuvântul. Părintele Isaia a știut să se desprindă de tină și să se înalțe, prin dragoste christică, în lumea spirituală. Inima smeritului slujitor, Părintele Isaia, a ars în contemplație și “râuri de apă vie au curs dintr-însa”.

Așa a fost Părintele Isaia: nu a gândit altfel de cum a vorbit, nu a vorbit altfel de cum a gândit, căci vorbirea cu două înțelesuri este cursa morții. Cuvântul său nu a fost mincinos, nici deșert, ci întemeiat pe faptă…

Preot Stavrofor Constantin Catana, Mănăstirea Văratic

Paraclisul Catedralei Mântuirii Neamului, un lăcaş îmbrăcat în veşmânt de Înviere

Este singurul sfânt lăcaş din Capitală cu hramul „Învierea Domnului“, unicat în ţară prin adăpostirea copiei, adusă din Sfântul Munte, a icoanei făcătoare de minuni a Maicii Domnului - Prodromiţa, sub al cărei acoperământ sălăşluiesc moaştele Sfântului Ioan Gură de Aur. 

Sunt aproape doi ani de când acest paraclis există, fiind construit lângă şantierul Catedralei Mântuirii Neamului, şi deja conştiinţa bucureştenilor îl percepe ca spaţiu cu o puternică încărcătură liturgică, dar şi ca „biserică ce odihneşte suferinţele oamenilor, prin implicarea activă a credincioşilor voluntari în viaţa semenilor mâncaţi de urâciunea singurătăţii, a sărăciei, a neputinţei, a bolii“, fapt confirmat de arhimandritul Ciprian Grădinaru, slujitor şi duhovnic la paraclisul patriarhal. 

Firul istoriei recente a bisericuţei coboară în timp nu mai departe de luna august a anului 2011. Era o zi toridă când s-a turnat temelia paraclisului Catedralei Mântuirii Neamului. Iniţiativa Preafericitului Părinte Patriarh Daniel a prins rădăcini în cugetul arhimandritului Ciprian Grădinaru, eclesiarhul Mănăstirii Sihăstria, care a primit binecuvântarea de a se ocupa de bunul mers al lucrărilor de zidire a noului lăcaş, dar şi a sufletelor celor care nu au întârziat să răspundă chemării credinţei. 

Slujba Învierii - Schitul Laku 2015

Parintele Justin Parvu - Sfintele Pasti la Manastirea Petru Voda 2012

Lumina Sfanta a venit si in acest an la Ierusalim

Sfintele Paști în catacombele minei Baia Sprie, anul 1954 - mărturisirea Părintelui Justin Pârvu

În 1954, noi am sărbătorit învierea lui Hristos la 800 metri sub pământ într-o mină de plumb. Personal am fost unul din cei care făceau curse cu acele vagoane joase pe care le foloseau în mină să care minereu; aşa că slujba mea era în principal să merg mult. Mulţi dintre noi munceam împreună.
Cum puteam să sărbătorim Paştele? Din freze am făcut clopote. Am luat toate bucăţile metalice de la frezele pentru rocă şi le-am pus pe o sfoară. Lovite toate cu o tijă metalică de la un capăt la celălalt al sforii făceau un zgomot minunat. Acela a fost momentul când anunţam începerea slujbei.
Atunci am intrat în ascensor şi am coborât în locul unde se aranjase un altar şi cruci din bârne. A fost momentul vieţii noastre când am simţit o adâncă, religioasă tăiere a respiraţiei. Noi, preoţii am cântat tot ceea ce ştiam tare, profund, cu tot riscul. Eram cumva în afara noastră, nimeni nu se temea de pericol – era atunci sau niciodată; cu toţii eram într-un gând.
Când am intrat în ascensor, am intrat cântând „Hristos a înviat!“. Apoi am auzit pe cei care coborau de la suprafaţă în mină în locul nostru, am putut auzi cântecul lor în adâncime, în mină. Cântecul a început jos sub pământ, a continuat în ascensor şi la suprafaţă. Am intrat la duşuri cântând. După spălare ni se dădea ceai, dar atunci autorităţile ne-au încuiat în dormitoare două zile. După cele 2 zile, ne-au adunat pe toţi în faţa comandantului lagărului.

Minunea de la Sfantul Mormant si Martirul Sfintei Lumini - Anul 1326

Biserica Sfantului Mormant este numita de ortodocsi Biserica Invierii, pentru ca nu moartea, ci Invierea Domnului este temelia, cununa, biruinta crestinilor. Biserica Sfantului Mormant este o constructie mareata din secolul al XI-lea, inaltata de cruciati, in locul altei biserici vechi, zidita de Sfanta Elena in secolul IV, in Ierusalim, Israel. Ea adaposteste cele mai scumpe locuri ale crestinilor: Muntele Golgota si Mormantul Domnului nostru Iisus Hristos; iar jos, in stanca de piatra, se afla pestera unde s-a descoperit Crucea Domnului de catre Sfanta imparateasa Elena.

In partea de rasarit a Bisericii Invierii, plecand de la Altarul inchisorii lui Iisus spre Golgota, intalnim pe rand doua paraclise mici. In primul dintre ele traditia localizeaza locul in care soldatii romani au omorat un sutas roman cu numele Longhin. Acest sutas era un fel de superior al soldatilor romani, insarcinat cu supravegherea rastignirii lui Iisus. Miscat profund de toate cele vazute, el a marturisit inaintea tuturor, zicand: “Cu adevarat Fiul lui Dumnezeu a fost Acesta.” (Matei 28, 54). Pentru marturisirea acestui adevar el a fost decapitat, iar capul sau aruncat in groapa de gunoi a orasului. O femeie oarba din oras descopera prin vedenie capul Sfantului si primeste indata vindecare.

vineri, 29 aprilie 2016

Sf. Nicolae Velimirovici – Despre cele 5 rani ale lui Iisus

Din scrisorile misionare ale Sfantului Nicolae Velimirovici

“Îmi scrii că ai auzit de la femeile bătrâne un „basm” despre cele cinci răni ale lui Iisus, şi întrebi cum a luat naştere acest basm. Vai, fiică, citeşte Noul Testament! Vai, sârbilor, nu vă faceţi de ruşine înaintea cerului şi pământului prin necunoaşterea credinţei voastre!Lăsaţi deoparte toate celelalte învăţături şi lecturi până ce veţi învăţa mai întâi ceea ce e mai important şi mai mântuitor. Mai întâi vine cunoaşterea credinţei, şi după aceea toate celelalte învăţături. (…)

Iar cele cinci răni ale lui Iisus nu sunt vorbe, ci o realitate înfricoşătoare. Ca atare, ele trebuie cunoscute chiar mai bine decât cuvintele.

Schitul Lacu - Cantari la Sfanta si Marea Vineri

marți, 26 aprilie 2016

MESAJ

CU CÂTEVA ZILE ÎNAINTE DE ÎNVIEREA DOMNULUI, ŢIN SĂ-MI CER IERTARE TUTUROR CELOR PE CARE I-AM SUPĂRAT ÎN VREUN FEL SAU ALTUL DE-A LUNGUL TIMPULUI - FIE CĂ AU FOST RUDE, APROPIAŢI SAU ALŢI NECUNOSCUŢI! REGRET FIECARE RĂU PE CARE VI L-AM PRICINUIT!

Vlad Herman

Sfantul Sinod al BISERICII ORTODOXE BULGARE: “In afara de Sfanta Biserica Ortodoxa nu exista alte Biserici, ci doar eretici”

“In afara de Sfanta Biserica Ortodoxa nu exista alte Biserici, ci doar eretici, iar a numi orice altceva „biserica” nu este, din punct de vedere spiritual, dogmatic si canonic, decat o mare greseala.”

“Sfanta Biserica Ortodoxa, care e Una si Unica, n-a pierdut niciodata unitatea in credinta si partasia Duhului Sfant si va dura pana la sfarsitul vremurilor. Domnul a spus ca “portile iadului nu o vor birui””

Printre alte puncte, documentul aprobat de Sfantul Sinod subliniaza ca „slava Domnului”, Biserica Ortodoxa Bulgara a parasit Consiliul Mondial al Bisericilor din 1998.

In 2007, intr-un interviu televizat dat a scurta vreme dupa ce a devenit Mitropolit, Nikolai a fost intrebat ce parere are despre papa.

“Daca credinta sa este diferita de cea Ortodoxa atunci canoanele Bisericii ne spun ca e eretic” a fost raspunsul sau.

Sursa: SACCSIV

duminică, 24 aprilie 2016

Episcopul Iosif Stoica al Maramureşului (1690-1705) – un model de ierarh si o viaţă de mărturisitor


După dezbinarea de la 1701, propaganda catolicismului a început să se răspândească şi în Maramureş. La sinodul din 7 oct. 1698 de la Alba Iulia, semnau şi protopopul Matei din Lăpuş, protopopul Ştefan al Chioarului, preoţii Ştefan şi Nistor din Chioar[1]. Pentru a înlătura acţiunea prozelitistă uniată dirijată de episcopia din Muncaci, preoţimea din Maramureş a ales în 1690 un episcop din părţile locului, pe protopopul Iosif Stoica, nobil din Criciova (azi comuna Crişăneşti din dreapta Tisei), hirotonit arhiereu în Polonia de fostul mitropolit Dosoftei al Moldovei, aflat atunci în exil.

La 15 mai 1690, episcopul Stoica ţinea un sobor în satul Budeşti, judecând un proces de proprietate, la 17 aprilie 1698 (şi în 1699, tot la Sighet) un alt „sinod mare” la Sighet, un sinod la mănăstirea Moisei, în 1700, şi un sobor la Sarasău, la 29 sept. 1704. „Soborul” sau „scaunul de judecată” era format din protopopii celor trei „ieraşuri”: „de Sus” (al Vişeului), al Cosăului şi „de Jos” (al Sighetului) precum şi din câţiva preoţi şi nobili mireni, ca „asesori” ai soborului.

Episcopul Iosif n-a avut o reşedinţă stabilă, ci sta fie în mănăstirea de lângă Hust, fie în mănăstirea Uglea. Pe un antimis cu text slavon sfinţit de el, se intitula: „din mila lui Dumnezeu episcop ortodox al Maramureşului, exarh al stavropighiei patriarhale constantinopolitane, administrator al Mitropoliei din Bălgrad din Ardeal”.

joi, 21 aprilie 2016

Spovedania omului lăuntric - Părintele Arsenie Boca

La spovedanie nu trebuie să spui acele păcate de care ai fost dezlegat la spovedaniile anterioare și pe care nu le-ai mai repetat, altminterea ar însemna că nu ai încredere în puterea Tainei săvârşite prin spovedanie. Nu trebuie să-ţi aminteşti de persoana cu care ai fost în clipa săvârşirii păcatului, ci să te osândeşti numai pe tine.

Cei care se mărturisesc şi spun păcatul numai pe jumătate şi restul nu, cei care nu iau hotărârea de a spune tot păcatul, aceştia sunt cu un picior la duhovnic şi cu altul la păcat. Tu ai venit să te pocăieşti, şi totuşi nu te căieşti de păcate, fiindcă nu ştii să te pocăieşti cum trebuie, adică îţi aduci aminte de păcate în chip rece şi indiferent. Tu ai înşirat toate mărunţişurile, iar ceea ce este mai important ai scăpat din vedere. Nu ţi-ai mărturisit cele mai grele păcate, nu ai recunoscut şi nu ţi-ai notat că nu iubeşti pe Dumnezeu, că urăşti pe aproapele, că nu crezi în cele ce spune cuvântul lui Dumnezeu şi eşti plin de mândrie şi de slavă deşartă.

În aceste patru păcate intră toată prăpastia de răutăţi şi toată corupţia noastră sufletească. În esenţă, ele sunt rădăcinile principale din care răsar toate vlăstarele căderilor noastre în păcate.

Sursa: Părintele Arsenie Boca, Lupta duhovnicească cu lumea, trupul şi diavolul, ediție revizuită, Editura Agaton, Făgăraș, 2009, pp. 64-65 via Doxologia

Împărtășania împlinește nevoile fiecărui suflet

Precum dragostea a fost pricina pogorârii Sale pe pământ și S-a dat în mâinile păcătoşilor, asemenea dragostea Îl face de vine în lume în chipul acestei Taine şi Se dă în aceleaşi mâini, și Se face drepţilor întărire, iar păcătoşilor curăţire şi iertare.

Iar dragostea ta şi dorinţa se va aprinde mai mult, gândindu-te pe de altă parte şi socotind nemărginita milostivire ce o are Stăpânul către păcătoşi, pentru că aceasta l-a făcut de s-a pogorât din Cer pe pământ şi s-a îmbrăcat cu trupul nostru, şi s-a omorât pe Cruce pentru noi. Şi nu numai acestea, dar ca să nu ne lipsim de Dânsul, ci să rămână cu noi totdeauna, după mântuitoarea Sa moarte ne-a lăsat în locul Său această Taină în care se cuprinde acest Mântuitor al nostru şi Stăpân. Şi ne-a lăsat-o ca să afle în tot ceasul, cei care au trebuinţă de tămăduire, ușa deschisă şi să alerge la doctorie ca să se tămăduiască.

miercuri, 20 aprilie 2016

Conferinta Virgiliu Gheorghe - Societatea de maine sub dictatura unui nou comunism

Sfântul Munte îl consideră pe Papă ereziarh, iar Vaticanul, un simplu stat, iar nu Biserică canonică

Preluare dupa Graiul Ortodox

Sfânta Chinotită a Sfântului Munte Athos Karyés,

11/24 August 2013

Nr. Prot. F.2/32/2410

Sfânta Chinotită a Sfântului Munte Athos face cunoscut faptul că zvonul lansat de o parte a presei bisericești despre o așa-zisă trimitere a unei invitații către Papa Romei pentru ca acesta să viziteze Sfântul Munte este complet neîntemeiat și mincinos. Ne exprimăm surprinderea față de difuzarea unor astfel de știri fără cea mai mică verificare a lor, și mai ales de către presa bisericească.

Conștiința dogmatică, păstrată dintotdeauna neschimbată, a Sfântului Munte, acest chivot de tradiții ortodoxe și arenă a luptelor duhovnicești, nu ar îngădui o astfel de acțiune din partea celor responsabili cu chestiunile legate de acest Sfânt Loc al nostru. Adresându-ne către tot omul bine intenționat, îl rugăm părintește și frățește să nu dea crezare unei astfel de “știri” rău intenționate, ci atitudinii responsabile a Sfintei Chinotite a Sfântului Munte Athos.

Părintele Sofronie Saharov: Când harul este cu tine, nu mai vezi defectele altora…

Preluare dupa manastireasuruceni.md

În compania acelor care vă primesc, aleşii lui Dumnezeu care va întâmpina şi va accepta să-i slujiţi, consideraţi-vă, dincolo de orice, nevrednici şi onoraţi. Atunci viaţa voastră se va schimba. În schimb, dacă veţi judeca pe alţii pentru lucruri neînsemnate şi exterioare, veţi pierde totul.

Tot ceea ce dobândiţi în luptele voastre interioare se reflectă în viaţa voastră în Dumnezeu. Luptaţi împotriva oricărei patimi care provoacă în voi gândurile critice cu privire la aproapele!

marți, 19 aprilie 2016

A apărut nr. 43 al Revistei ATITUDINI, dedicat Sf. Ioan Iacob Românul și dezbaterilor pe tema Sinodului Panortodox din Creta

SURSA: ATITUDINI


Coperta Revista Ortodoxa ATITUDINI nr. 43

Revista ATITUDINI nr. 43 dedicată Sf. Ioan Iacob Românul și dezbaterilor pe tema Sinodului Panortodox din Creta
 Comenzi sau Abonamente se pot face completând formularul de aici sau la adresa de
email: atitudini.pv@gmail.com

SUMAR


 6  SF. IOAN IACOB ROMÂNUL – ISIHASTUL PUSTIEI DIN ȚARA SFÂNTĂ
22 PĂRINTELE JUSTIN PÂRVU DESPRE ILUZIA PARTIDELOR POLITICE DE AZI:
„NOȚIUNEA DE CEAUȘESCU AU TRANSFORMAT-O ÎN NOȚIUNEA DE PARTID“
Interviu realizat de Monahia Fotini
26 SĂ NE APĂRĂM CU SFINȚII PĂRINȚI DE EREZII!
de Pr. Stavrofor Constantin Catană de la Sf. Mănăstire Văratec

Manastirea Sfanta Ana - Rohia - Documentar Trinitas TV

duminică, 17 aprilie 2016

Viaţa Parintelui Arsenie Boca, propus pentru a fi canonizat, este cercetată de o comisie teologică mitropolitană

O comisie specială va cerceta viaţa şi activitatea călugărului Arsenie Boca, pentru care au demarat procedurile în vederea canonizării. Prima şedinţă de lucru a acesteia a avut loc la sediul Episcopiei Devei şi Hunedoara.

Episcopia Devei şi Hunedoarei a găzduit, sâmbătă, prima şedinţă de lucru a comisiei teologice mitropolitane speciale care cercetează viaţa şi activitatea părintelui Arsenie Boca, au informat reprezentanţii instituţiei. Episcopia confirmă, astfel, demersurile în vederea canonizării duhovnicului care a slujit în anii 1940 la Mănăstirea Brâncoveanu şi la Mănăstirea Prislop.

Arsenie Boca (1910 – 1989) este considerat una dintre personalităţi ale românilor, în ultimul secol. A fost părinte ieromonah, teolog şi pictor de biserici, stareţ la Mănăstirea Brâncoveanu din Sâmbăta de Sus şi apoi la Mănăstirea Prislop. Odată cu instaurarea regimului comunist în anul 1945, Arsenie Boca a intrat în atenţia Securităţii ca opozant al regimului. Până la sfârşitul anilor 1950, stareţul a trecut prin calvarul anchetelor şi al arestărilor. A fost închis la Securitatea din Braşov, apoi dus la Canal. A ajuns în închisoarile Jilava, Timişoara şi Oradea. După eliberarea din temniţele comuniste, Arsenie Boca nu şi-a mai putut relua activitatea de preot. La mănăstirea Prislop ajung săptămânal zeci de mii de pelerini, pentru a se ruga la mormântul călugărului.

sursa: adevarul.ro

marți, 12 aprilie 2016

Cugetări alese – Sfântul Serafim de Sarov

Acolo unde se află Dumnezeu, nu se găseşte răul. Toate câte vin de la Dumnezeu au înăuntrul lor pacea, şi-l îndeamnă pe om la osândire de sine şi la smerenie.

“Credinţa fără fapte este moartă” (Iacov 2, 26). Adevărata credinţă nu poate să existe fără fapte. Cine crede cu adevărat, acela oricum va face fapte bune.

Dacă omul, din iubire de Dumnezeu şi din dragoste pentru viaţa în virtute, nu-şi face multe griji pentru sine, crezând că de el Se va îngriji Dumnezeu, această încredere în pronia divină este şi potrivită şi înţeleaptă.

Cel care-L iubeşte pe Dumnezeu cu adevărat, se socoteşte pe sine călător şi străin pe acest pământ, în dorinţa lui să se unească cu Dumnezeu, doar spre Acesta îşi ţinteşte continuu mintea şi inima.

sâmbătă, 9 aprilie 2016

Sfântul Inochentie al Moscovei: Orice suflet credincios poate să se umple de Duhul Sfânt dacă se curăţeşte de păcat, dacă se izbăveşte de egoism şi se eliberează de mândrie

Orice suflet credincios poate să se umple de Duhul Sfânt dacă se curăţeşte de păcat, dacă se izbăveşte de egoism şi se eliberează de mândrie. Duhul Sfânt este mereu în jurul nostru şi doreşte să intre înlăuntrul nostru, dar faptele noastre rele ne înconjoară ca un zid tare de piatră. Şi păcatele noastre, ca nişte paznici sălbatici, Îl alungă departe de noi şi nu-L lasă să se apropie. Orice păcat Îl alungă pe Duhul Sfânt. 

Cele mai urâte păcate de El sunt însă dintre cele trupeşti – desfrânarea, iar dintre cele sufleteşti – mândria. Duhul Sfânt, curăţenia desăvârşită, nu poate niciodată să se sălăşluiască în omul întinat cu păcate. Cum să rămână în inima noastră, când aceasta este plină de griji, pofte şi patimi? 

Sfântul Inochentie al Moscovei


(Glasul Sfinţilor Părinţi, traducere de Părintele Victor Mihalache, Editura Egumeniţa, 2008, p. 345)

vineri, 8 aprilie 2016

O vedenie pentru un om care trata superficial Sfintele Tainele

Se povesteşte în Pateric că în Egipt era un păcătos care după spovedanie şi Sfânta Împărtăşanie nu se păzea defel, ci îndată ce se ivea prilejul cădea din nou în păcatele dinainte. De vreme, însă, ce nu păcătuia din răutate, ci îl biruia neputinţa, Domnul S-a milostivit de el şi, pentru a-l învăţa minte, i-a trimis vedenia următoare:

Pe când mergea undeva de unul singur, a văzut că se apropia de el o arătare grozavă, asemenea unui om foarte înalt, păroasă, slută, necurată, cu ochii de văpaie. Aceasta s-a apropiat şi, bătându-l pe piept, i-a zis: „De ce te temi? Noi doi suntem prieteni, vom fi împreună în acelaşi loc!”. Păcătosul s-a speriat cumplit, dar a găsit putere să întrebe: „Cine eşti tu?”, iar acela a răspuns: „Eu sunt cel care L-am lovit peste obraz pe Iisus Hristos; însă şi cei care păcătuiesc din nou după spovedanie şi Sfânta Împărtăşanie se află în rând cu Iuda şi cu ceilalţi chinuitori şi răstignitori ai Domnului”. Spunând aceasta, a plecat. Vedenia l-a izbit atât de tare pe păcătos, că, lăsând toate, îndată a plecat în pustie şi acolo şi-a plâns păcatele sale până la sfârşitul vieţii, în nevoinţe aspre.

Mai multe pe Doxologia

(Sfântul Teofan Zăvorâtul, Pregătirea pentru Spovedanie şi Sfânta Împărtăşanie, Editura Sophia, 2002, pp. 196-197)

sâmbătă, 2 aprilie 2016

Sfântul Porfirie Kafsokalivitul: Când te amărăști și te răzvrătești…

Cu toții cunoaștem războiul gândurilor, pe care îl poartă diavolul împotriva noastră.

Când, așadar, la un moment dat, l-am întrebat pe Gheronda Porfirie despre chestiunea aceasta, ne-a spus: ”Voi mergeți mai departe pe drumul vostru. Diavolul vine cu gândurile lui și vă trage de mânecă ca să vă dezorienteze. Voi să nu vă întoarceți înapoi și să începeți să stați de vorbă cu el sau vă contraziceți cu el. Să mergeți mai departe pe drumul vostru. El vă va trage de mânecă în continuare, dar voi să mergeți mai departe pe drumul vostru și la un moment dat se va plictisi el și să vă lăsa în pace”.

Într-o zi, fiind copleșit de gânduri de amărăciune din pricina unor oameni care mă judecau pe nedrept, Gheronda a tras semnalul de alarmă și m-a avertizat cu privire la atacul pe care îl sufeream, după cum mi-a spus. I-am obiectat că nici nu am zis, nici nu am făcut ceva împotriva celor ce mă judecau, ci doar gândeam negativ, fără să mă exteriorizez și, astfel, fără să supăr pe cineva.

Atunci Gheronda mi-a descoperit încă o taină a luptei duhovnicești, spunându-mi: ”Să nu te răzvrătești împotriva nici unei judecăți nedrepte care vine asupra ta, nici măcar în sinea ta. Acesta este un lucru rău! Răul începe de la gândurile rele. Când te amărăști și te răzvrătești, fie și numai în gând, îți pierzi așezarea duhovnicească. Îl împiedici pe Duhul Sfânt să lucreze și îngădui diavolului să facă un rău încă și mai mare. Tu totdeauna să te rogi, să iubești și să ierți, alungând din tine orice gând rău”.

Mai multe pe pemptousia.ro