miercuri, 31 decembrie 2014

Mitropolitul Ierotei Vlachos, mesaj la Nasterea Domnului: "Biserica este una şi aceasta este Ortodoxia şi câţi s-au îndepărtat de ea, trebuie să se întoarcă să aibă comuniune cu Capul"

Ierotei,
Cu mila lui Dumnezeu Episcop şi Mitropolit
al Sfintei Mitropolii de Nafpaktos şi Aghios Vlasios

Către clericii şi credincioşii sfintei noastre Mitropolii

Iubiţii mei fraţi,

Praznicul Naşterii Domnului este un praznic teologic, precum sunt toate praznicele Bisericii noastre, iar nu sărbători lumeşti, drept care trebuie să îl şi prăznuim teologic. Atunci când vorbim despre teologie, nu înţelegem o cunoaştere intelectuală seacă, ci vorbim despre experienţa harului lui Dumnezeu. Teologia este cunoaşterea lui Dumnezeu, care se realizează prin pocăinţă, prin rugăciune, prin Tainele Bisericii, prin împărtăşirea cu Trupul şi Sângele lui Hristos, prin vederea lui Dumnezeu.

Teologia praznicului Naşterii Domnului este despre cum Cuvântul neîntrupat Se întrupează, Cel nearătat Se pipăie, Îngerul Marelui Sfat Se face om, iar Vechiul Legământ se uneşte cu Noul Legământ. Desigur, Cuvântul cel neîntrupat, a doua Persoană a Sfintei Treimi, S-a întrupat în ziua Bunei Vestiri, însă în ziua Crăciunului S-a născut şi a devenit cunoscută Întruparea Lui îngerilor şi celor curaţi cu inima, adică păstorilor şi magilor.

marți, 30 decembrie 2014

Modul creştinesc de a întâmpina anul nou

Aduceţi-vă aminte cum aţi întâmpinat mulţi dintre voi anul cel nou, şi acum judecaţi singuri, cu sânge rece, dacă seamană asta cu ceva cât de cât creştinesc! Să jucaţi carţi până la miezul nopţii ori să pălăvrăgiţi despre toate fleacurile, iar la miezul nopţii, la hotarul dintre anul vechi şi anul cel nou, să luaţi paharele şi să vă învârtiţi – ce înseamnă asta?
Ce noimă e aici? Dumnezeu, Stăpânul vremii şi al vieţii noastre, ne-a dat să încheiem un an şi să intrăm în altul. În această clipă de trecere ce se cuvine oare ? Să ne înălţăm mâinile către cer şi să dăm mulţumită Domnului pentru milele Sale cele trecute şi să-L rugăm să prelungească bunăvoirea Sa şi pe viitor.
(Sfântul Teofan Zăvoratul, Predici, Editura Sophia, Bucureşti, 2009)

Părintele Ioan de la Sihăstria Rarăului: "Cel care iubeşte trupul, lucrurile materiale, niciodată n-o să aibă discernământ"


Părintele Ioan vine dintr-o altă lume. O lume rânduită, care avea şi cer şi pământ şi datini străvechi şi credinţă nesmintită. Astăzi e greu să mai înţelegi viaţa duhovnicească pentru că societatea s-a lepădat de cultura bisericii, înlocuind-o cu una care se axează exclusiv pe drepturile şi nevoile imediate ale omului. Părintele Ioan e aşezat în răspăr cu această epocă pentru că îşi bazează învăţătura pe cruce şi smerenie. Două principii fără de care creştinismul nu ar mai fi decât o altă religie.


Părinte Ioan, este smerenia din primele veacuri desuetă? Avem nevoie de-o altă atitudine în zilele noastre?

Smerit este cel ce ascultă pe Dumnezeu şi nu de el însuşi. Smerenia nu se schimbă în esenţa ei. Tot ce a lăsat Dumnezeu în lume pentru mântuirea noastră este valabil peste veacuri. Noi, ortodocşii, nu suntem schimbători de credinţă. Suntem statornici pururea. Lăsăm în voia Lui Dumnezeu toate şi ne rugăm. Nu suntem vrednici de mai bine şi dăm mulţumire pentru toate, fără să cârtim. Trebuie să răbdăm până la capăt. Zice Domnul: „Prin răbdarea voastră vă veţi mântui sufletele voastre” şi „cel ce va răbda până la sfârşit, acela se va mântui”.

O problemă mult discutată este dacă păgânii se vor mântui. Ştim că primul suflet care a intrat in Rai a fost tâlharul de pe cruce. Sfântul Siluan Athonitul spune: „Dacă ai vedea pe cel de lângă tine în fundul iadului, n-ai avea milă să-l scoţi? Să plângi pentru el?”. Sfântul Paisie cel Mare se ruga pentru un rătăcit şi Dumnezeu i-a zis: „Nu te mai ruga!”, dar el a continuat, iar Dumnezeu i-a spus: „Te asemeni Mie în dragostea ta!”.

luni, 29 decembrie 2014

Viaţa Părintelui cel cu nume de sărbătoare, Crăciun Oprea

Copilăria
Părintele Crăciun Oprea s-a născut în ziua de 17 iunie a anului 1925, în satul Cărăsău (Bihor), în apropiere de Munţii Codrului, din părinţii Crăciun Oprea şi Saveta Oprea. Bucuros şi sfânt ca o sărbătoare, i-a fost nu numai numele, dar şi obiceiul, căci toată viaţa sa Părintele a preţuit-o ca pe o sărbătoare şi şi-a desăvârşit-o prin vieţuire cinstită şi cuvioasă, dar şi prin grele pătimiri, ce i-au curățit sufletul ca aurul în topitoare. De la părinţii săi primeşte o aleasă educaţie creştină, plămădită cu bun simţ, cinste dar mai ales în frica de Dumnezeu. Despre copilăria sa şi bunăcuviinţa şi evlavia ţăranului român din satul său, Părintele Crăciun poveste aşa: „Sunt dintr-un sat oarecare, din Bihor, cu 500 de case; tot timpul tinereţii pe care l-am prins acolo ştiam că sunt numai 4 beţivi. Astăzi nu ştiu câţi sunt. Şi erau renumite numai 2-3 femei care nu erau cinstite. ...În familiile noastre creştine când se lăsa post, şi de Sf. Maria şi de Postul Crăciunului era obiceiul să se spele cu leşie vasele şi se postea în timpul postului şi dacă aveai şapte vaci cu lapte, puneai laptele în oale de pământ şi în ajunul Crăciunului cei ce nu aveau vacă sau porc tăiat gustau din cele ce primeau de la cei ce aveau, ca în ziua de Crăciun să fie cu toţii fraţi şi cu poalele pline, şi cu Sf. Cuminecătură şi cu cele potrivite ca să fie toţi o familie. Această tradiţie se cuvine să o readucem noi”.

Fără Liturghie, Spovedanie şi Împărtăşanie, molitfele, dezlegările şi „acatistele“ nu ne pot mântui

pr. prof. Vasile GORDON

Pe parcursul anilor de preoţie ne-am confruntat adesea cu solicitări insistente din partea anumitor credincioşi pentru dezlegări, molitfe, citiri de “acatiste”, sfeştanii la domiciliu etc., cu scopul mărturisit de a scăpa de un anume necaz, de a li se împlini diferite doleanţe etc. Înfiripând în prealabil un mic dialog cu fiecare dintre solicitanţi, am constatat că majoritatea nu aveau legături cu Biserica decât ocazional. Nici vorbă de Sfânta Liturghie, Spovedanie, Împărtăşanie…

Ei ştiau doar că trebuie să prezinte preotului “acatistul”, să li se citească “ceva”, să dea bănuţul şi să plece liniştiţi la treburile lor, cu încredinţarea că şi-au făcut datoria în faţa lui Dumnezeu şi că li se va împlini cererea în cel mai scurt timp. Ne-am dat seama, astfel, că era nevoie de o catehizare ad-hoc, fie cât de scurtă, în încercarea de a-i lămuri că acest mod de a “rezolva” cu Biserica şi preotul este de-a dreptul comercial şi, în cele din urmă, ineficient. A considera, bunăoară, că “Molitfele Sfântului Vasile cel Mare” sunt mai importante decât Liturghia şi că pot “rezolva” automat răul din viaţa şi casa cuiva este o mare înşelare. Nu trebuie, totuşi, să avansăm ideea că dezlegările, molitfele etc., chiar săvârşite ocazional, ar fi lipsite total de valoare, mai ales atunci când creştinul necăjit vine cu multă credinţă şi nădejde la preot.

sâmbătă, 27 decembrie 2014

Parintele Gheorghe Anitulesei despre aina faradelegii

Viaţa Sfântului Apostol Întâiul Mucenic și Arhidiacon Ștefan

Domnul nostru Iisus Hristos, după săvârşirea tainei mântuirii noastre, înălţându-se la cer, şi pe Sfântul Duh, Care de la Tatăl purcede trimiţându-L în limbi de foc, iar Biserica cea dintâi începând a se înmulţi, au cârtit elinii împotriva evreilor. Nu acei elini care se închinau idolilor, pe care Sfânta Scriptură îi numeşte limbi, pentru că acelora, în acea vreme, încă nu li se deschisese uşa credinţei şi încă nu li se propovăduise cuvântul mântuirii. Că nu îndată după uciderea lui Ştefan au început a se primi păgânii în Biserica celor credincioşi, dintre care cel dintâi a fost Cornelie Sutaşul. Pe acesta botezându-l Sfântul Petru, nu a plăcut celor ce erau dintre evrei că a intrat între bărbaţii care nu erau iudei. De acea cârteau asupra lui Petru, până când le-a spus lor despre pânza cea arătată din cer şi atunci au tăcut şi slăveau pe Dumnezeu, zicând: Că şi limbilor le-a dat Dumnezeu pocăinţă în viaţă. Deci, nu elinii cei ce erau dintre limbi cârteau asupra evreilor, în vremea Sfântului Ştefan, ci acei care erau dintre evrei şi aveau aceeaşi lege dată de Moise şi erau risipiţi prin toate ţările, precum şi Sfântul Apostol Pavel scrie: Celor douăsprezece seminţii, care sunt întru risipire, să se bucure. Aceia deprinseseră limba elinească, însă nu şi credinţa şi obiceiurile; din care pricină elinii îi numeau pe dânşii, ierusalimiteni.

vineri, 26 decembrie 2014

Sfantul Nicodim de la Tismana si trecerea la Ortodoxie a regelui Ungariei Sigismund de Luxemburg

Preluare dupa SACCSIV
În luna decembrie, în ziua a douăzeci şi şasea, pomenirea Sfântului Preacuviosului Părintelui nostru Nicodim, arhimandritul din lavra Sfintei Mănăstiri Tismana:
   Conform http://ro.orthodoxwiki.org/Nicodim_de_la_Tismana printre multele minuni aminteste si de:
  • Darul tămăduirii, de care a beneficiat şi o fiică, care suferea de epilepsie, a împăratului Sigismund al Ungariei;
  • Transformarea fripturii de purcel în păstrăv cu ocazia praznicului în onoarea lui Sigismund şi a lui Mircea cel Bătrân;
  • Mersul prin foc, care a condus la convertirea la ortodoxism a împăratului Sigismund, care a primit prin botez numele de Matei.
De la Tismana cuviosul parinte Nicodim coordoneaza mai multe manastiri, corespondeaza cu patriarhul de Tarnovo (Bulgaria), este sfetnic de taina pentru voievozii valahi iar ucenici de-ai sai ajung pana la Neamt. Pentru oamenii acelor vremuri, parintele era un sfant inca din timpul vietii. Cu numele cuviosului pe buze si in inima, cei bolnavi se tamaduiau atingandu-se de hainele sale si nu de putine ori, pana sa ajunga la portile manastirii. Inca din tinerete, Domnul ii daruise Harul inainte-vederii, vindecand-o si pe fata bolnava de epilepsie a lui Sigismund al Ungariei.

Duminică, în nicio Biserică parohială din Timișoara nu se oficiază Sfânta Liturgie

Credincioșii ortododocși din Timișoara au fost anunțați că duminică, 28 decembrie, în nicio biserică parohială din oraș nu se oficiază Sfânta Liturghie. Motivul?

Este ziua întronizării noului Mitropolit al Banatului, ceremoniile conduse de PF Patriarh Daniel urmând a se desfășura de dimineață la Catedrala Mitropolitană a Banatului.

Și circulația autobuzelor care trec prin fața Catedralei va fi deviată duminică, între orele 7,30 și 13,30.

miercuri, 24 decembrie 2014

Parintele Gheorghe Anitulesei: "Mos Craciun", o iluzie scurta cu gust amar

Un Crăciun împreună cu Părintele Justin: „Toţi care pleacă dincolo, să fiţi siguri că sunt mai importanţi decât aici. Ei ne văd aici pe noi cum ne străduim, aşa, fiecare după râvna lui, dar ne fotografiază de acolo şi ne menţin una cu ei”

Frăţiile voastre aţi luat-o cu dinadinsul ca păstorii şi ca cei trei Magi, căutând un drum pe urma lui Hristos. Şi, iată, frăţiile voastre aţi găsit pe pruncul Iisus îndeplinind ascultarea. Aşa cum şi mama noastră, Maica Domnului, a ascultat şi a spus: „Iată roaba Domnului. Fie mie precum voieşti!” Iată şi frăţiile voastre vă daţi cu toată dragostea, cu toată ardoarea, cu toată bunătatea ca să aveţi bucuria aceasta de a sluji Maicii Domnului. Iată, sărbătoarea noastră este în cer şi pe pământ. Că nu este o poveste Naşterea Mântuitorului. Este o realitate ruptă din viaţa pământului, din viaţa creştinului, din viaţa creştinului ortodox în special. Că nu sunt zadarnice şi la întâmplare preocupările noastre frumoase cum mai ziceam şi altădată, păstoritul acesta – ciobanul, oile, păstorul, cântările cele frumoase ale păstorilor de altădată din jurul ieslei Mântuitorului.
Ascultare au făcut şi generaţiile de mărturisitori care s-au sacrificat, şi-au lăsat căldura plăcutei familii, i-au lăsat pe părinţi şi au intrat sub cheia Aiudului, au intrat sub cheia Gherlei, a Piteştiului, acolo unde, într-adevăr, se face legătura deplină între Naşterea Mântuitorului, a Pruncului nevinovat şi Răstignirea Lui pentru mântuirea neamului nostru. Şi frăţiile voastre azi sunteţi nişte urmaşi cu toată plinătatea ca să duceţi mai departe frumuseţea aceasta a ascultării depline pe care frăţiile voastre aţi urmat-o, căzând în faţa Sfântului Altar, a Sfintei Mese. „De ce ai venit, soro?” „Am venit ca să duc viaţă pustnicească”. Viaţa pustnicească este anevoioasă, cu boli, cu suferinţe, cu necazuri, cu prigoniri. Dar, cu ajutorul lui Dumnezeu, toate le vom face.

luni, 22 decembrie 2014

La prima vama sunt opriti clevetitorii

Aşa după cum ştiţi la prima vamă sunt opriţi clevetitorii şi toţi vorbitorii de rău, ascultaţi acum din Vieţile sfinţilordespre Sf. Cristina fecioara. Această sfântă a murit la 32 de ani, după o viaţă plină de sfinţenie. Când a fost adusă în biserică, ca să i se facă slujba înmormântării, a fost aşezată într-un coşciug deschis şi un mare număr de credincioşi se rugau pentru sufletul ei, aşa cum este obiceiul la înmormântare. În timpul cântării « Cu sfinţii odihneşte, Hristoase… », moarta se ridică din sicriu şi zbură ca o pasăre spre tavanul bisericii, aşezându-se pe un baldachin. Văzând aceasta, lumea a fugit de frică afară, rămânând lângă coşciug numai o soră a ei, mai mare, şi preotul. Aceştia au rugat-o pe sfânta Cristina să coboare. Ea ascultă glasul preotului, coborî ca un fulg de zăpadă şi, împreună cu sora ei, se duse acasă, unde povesti la toată lumea care se adunase acolo următoarele:

vineri, 19 decembrie 2014

O menire sfântă - Cele patru surori iconare

Parintele Vasile Novikov, predica despre sistemul antihristic

Parintele Eftimie Mitra - despre cipurile biometrice și dictatura mondiala

PS Longhin despre implicarea SUA şi a Occidentului în conflictul din Ucraina: "Greu vor plăti sângele care curge pe mâinile şi pe hainele lor"

PS Longhin( Mihail Jar), Episcop vicar de Bănceni, supranumit „tatăl a 400 de copii”, cu referire la cei 400 de copii înfiaţi,  a ţinut o predică extrem de dură împotriva războiului din Ucraina, precum şi a conducătorilor acestei ţări, pe care i-a numit „blestemaţi” sau „slujitorii satanei”. Mai mult, episcopul le-a cerut credincioşilor ucraineni să nu-şi trimită copiii la moarte, căci asta este împotriva credinţei ortodoxe.
PS Longhin despre mobilizarea la război a românilor din Ucraina
Atâta vă rog: să fiţi uniţi şi să nu daţi copiii la moarte. Credinţa noastră ortodoxă nu ne dă voie să ne omorâm unii pe alţii.  Pentru interesele politice, pentru cei care-şi apără bussines-ul lor, care-şi apără scaunele lor de conducere, vor să omoare lumea noastră, care trăieşte în pace şi-n Dumnezeu.

joi, 18 decembrie 2014

Arhimandritul Gherasim Iscu, mucenicul cu suras blajin

(21 ianuarie 1912, com. Poduri-Bacău – † 26 decembrie 1951, închisoarea Târgu Ocna)
Părintele Gherasim L-a iubit pe Hristos din anii copilăriei. De la doisprezece ani a auzit chemarea Sa şi a intrat frate în Mănăstirea Bogdana. Se trăgea dintr-o familie de ţărani înstăriţi, lucru care nu l-a împiedicat să lase toate şi să aleagă o cale a renunţărilor şi a jertfei.

Înzestrat cu o inteligenţă deosebită, cu râvnă pentru studiu şi mai ales cu mare sete de rugăciune şi viaţă lăuntrică, a fost trimis de către mănăstire să-şi continue studiile, ajungând să absolve ca şef de promoţie nu numai Seminarul de la Neamţ, ci şi Facultatea de Teologie. Dorind o viaţă duhovnicească mai aspră, a ajuns la Tismana, mănăstire care îi „insufla mult respect şi devotament pentru drumul monahal”, aşa cum însuşi o spunea mai târziu. După încheierea studiilor, a primit pentru scurtă vreme ascultarea de stareţ al Mănăstirii Arnota – Vâlcea, iar în anul 1942 a fost trimis de către Mitropolitul Nifon Criveanu ca preot misionar în Transnistria.
Peste tot, Părintele Gherasim s-a sârguit, cu timp şi fără timp, zi şi noapte, să fie înaintea oamenilor şi a lui Dumnezeu un preot adevărat, care să răspundă nevoii semenilor de dragoste, luminare şi rugăciune. Pentru sârguinţele sale pastorale, în 1943, acelaşi mitropolit l-a numit stareţ al Mănăstirii Tismana, ascultare pe care o va împlini cu vrednicie până în ziua arestării sale.

miercuri, 17 decembrie 2014

Dintr-o fotografie a Parintelui Arsenie Boca a izvorat mir

Fotografia din care a izvorat mir a apartinut unui crestin din Suceava si se afla acum la Manastirea Bogdanesti

Sursa foto: facebook.com


Experiența unui fost preot ecumenist

“In ce priveste problema ecumenismului, am sa va marturisesc experienta mea ecumenista pe scurt.

Dupa ce am terminat facultatea vroiam sa vad si eu Europa, sa ma deschid, sa calatoresc, sa imi fac prieteni din toate colturile lumii, sa am acces la marile biblioteci. Si bineinteles ca prin facultatea mea nu am reusit sa prind o bursa, caci locurile la “Saint Serge” din Paris se dadeau numai la cei care faceau curat la profi si ingrijeau de pruncutii lor, asa ca am reusit numai printr-o fundatie ecumenista. Oricum, ideile lor s-au intalnit cu mentalitatea mea naiva de a dialoga, de a te deschide, de a cunoaste si ce gandeste celalalt. Credeam ca numai prin dialog si deschidere putem fi crestini adevarati. Ma preocupa unirea Bisericilor crestine intr-un singura Biserica crestina, asta pentru a da peste nas yoghinilor, budistilor, hindusilor, newagerilor care imi repetau mereu ca crestinismul e o religie depasita, si cum sa se converteasca ei la o religie faramitata in atatea biserici care se cearta intre ele?

Biserica Ortodoxă Română SUSŢINE găsirea unei alternative la CARDUL de sănătate

Biserica Ortodoxă Română a decis susţinerea demersurilor Colegiului Medicilor pe lângă autorităţi pentru identificarea unei alternative în cazul pacienţilor care refuză cardul naţional de sănătate pe motivă de conştiinţă sau religioase, informează Patriarhia Română.
Decizia a fost luată după cei mai multe mănăstiri din ţară, dar şi persoane particulare au refuzat cardul de sănătate, invocând siguranţa datelor personale.
De asemenea, BOR a hotărât să aprofundeze cooperarea cu Ministerul Sănătăţii în programele de prevenţie dar şi pentru ajutorarea bolnavilor.

Concert de colinde ASCOR la Manastirea Putna

Ilie Șerbănescu: “Ne-am luat ţara înapoi – o parascovenie! Fraţilor, nu veţi lua nimic înapoi! Actualii deţinători vând scump, nu dau gratis precum statul român!”


Nu ştim câţi dintre cei 6,2 milioane de votanţi ai dlui Iohannis au împărtăşit ca un cuvânt de ordine metafora „ne-am luat ţara înapoi” cu care câştigătorul din 16 noiembrie şi-a marcat pe internet victoria. Personal nu sunt internaut, dar câţiva internauţi mi-au arătat pe telefoanele lor mobile cu acces online această metaforă-calificativ, folosită probabil pe internet, la sugestia vreunui consilier, tocmai pentru că pe Facebook şi alte reţele de socializare s-a decis soarta prezidenţialelor. Când am văzut metafora, m-am întrebat ce o fi cu parascovenia asta?! A-ţi lua ceva – indiferent ce – înapoi înseamnă că ai deţinut cândva acel ceva! Când o fi fost asta?

sâmbătă, 13 decembrie 2014

Ajutorul văzut al Bisericii

Multe dintre comentariile pe care le-am primit de la cititori nemulţumiţi de ”cât de mult” câştigă Biserica nu atacă problema de fond a acordării finanţării de la Stat, respectiv:1 (un) leu acordat Bisericii de către Stat cât se întoarce societăţii?
Nu discutăm acum beneficiile de ordin spiritual ale Bisericii – care sunt de fapt cele esenţiale, însă mulţi cititori nu le pricep deocamdată aşa că ne vom rezuma la cele văzute. Cât intră de la Stat şi cât întoarce Biserica Statului? Pentru că au apărut date oficiale este vremea pentru un scurt bilanţ.

Trăsăturile definitorii ale credinței ortodoxe

de Mitropolitul Gortinei și al Megalopolei, kir Ieremia profesor emerit de Vechiul Testament la Universitatea din Atena
images82WJ9F4FCel mai prețios și mai scump lucru cu care se cuvine să ne lăudăm, iubiți frați creștini,este credința noastră ortodoxă. Încă din vechime a fost numită ”ortodoxă”, pentru că este singura credință dreaptă și corectă. ”Să vă bucurați și să vă veseliți – spunea Sfântul Cosma Etolianul grecilor aflați sub robia otomană – pentru că sunteți creștini ortodocși. Toate credințele sunt mincinoase, numai cea ortodoxă este credința adevărată”. Și ca una ce este adevărată, frații mei, nu acceptă nici adaosuri, nici omisiuni. Este precum ochiul care nu suportă în el nici măcar un fir de praf. Este desăvârșită credința noastră! Și știți, creștinii mei, de ce este desăvârșită? Este desăvârșită, pentru că nu este o descoperire omenească, ci este revelația lui Dumnezeu. Este tradiție! Este ”credința dată sfinților odată pentru totdeauna” (Iuda 3)! Acest ”odată pentru totdeauna” despre care vorbește Iacov, fratele Domnului, înseamnă că credința noastră nu a primit și nu primește nici un adaos.

joi, 11 decembrie 2014

Sarea pamantului 5 seria 1 - Egumenul Gurie Chezlov



Cine se teme de Sfintii Inchisorilor? Conducerea IICMER se OPUNE descoperirii martirilor si eroilor anti-comunişti

Marius Oprea, istoric şi cercetător al crimelor regimului comunist, a acuzat conducerea IICCMER( Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc)  că nu mai doreşte căutarea şi dezgroparea rămăşiţelor pământeşti ale celor care au fost ucişi de către fostul regim, instituţia având acum alte priorităţi.
Se termină anul 2014. 
Se încheie Centenarul Coposu care, slavă Domnului, s-a desfăşurat aşa cum se cuvenea. 

Catalin Berde: “Cazul Corneanu”. Banatul lui. Ecumenism ratat? - propaganda greco-catolica de tip iezuit folosindu-se de numele unui ierarh ortodox trecut la cele vesnice

Preluare dupa Astradrom


Ramona Balutescu - jurnalista


Nici bine nu s-a dus la cele vesnice mitropolitul Nicolae Corneanu al Banatului ca unii s-au gandit sa ii foloseasca numele pentru a dovedi ca ei au avut dreptate.





Virgil Bercea - episcop greco-catolic
Ambitii, erezii, diversiuni, denigrari, calomnii, interese, manipulari etc. se pot asocia usor cu cartea tiparita la editura Emma din Orastie. In aceasta carte, prefatata de un episcop greco-catolic, ni se spune ca gresala mitropolitului banatean a fost o lectie de sfintenie si nu o ratacire. Marturiile despre subiect si le asuma o “atee” care se pretinde a fi aparatoarea postmortem a unui ierarh ortodox.

Am primit, nu demult, o carte numita “<Cazul Corneanu>. Banatul lui. Ecumenism ratat?editata la EMMA in Orastie, anul 2014. Autoarea cartii este publicista greco-catolica Ramona Balutescu, dar care, dorind sa dea impresia ca este neutra din punct de vedere religios, ne spune ca este atee. Cartea cuprinde, pe langa aspecte frumoase din viata mitropolitului Nicolae si calomnii la adresa unor ierarhi ortodocsi ca PF Daniel Ciubotea, IPS Bartolomeu Anania, PS Daniel de la Varset, PS Lucian Mic de la Caransebes etc., in timp ce la adresa Bisericii Catolice autoarea cartii are doar aprecieri si laude. E drept ca IPS Nicolae a fost un om bland si cu inima mare, o spun toti care l-au cunoscut, dar in cazul acestei carti, contextul in care este folosit numele mitropolitului Nicolae e cu totul altul decat cel ce pare. La prima vedere se da impresia ca este prezentat portretul pozitiv al unui ierarh ortodox român, dar autoarea incearca sa directioneze toata atentia spre a rasturna lucrurile, punandu-le intr-un alt context. Greseala mitropolitului Nicolae (asupra acestui aspect nu ar fi fost cazul sa se mai revina) este vazuta ca un act de dragoste frateasca exemplara contestandu-se deciziile Sfantului Sinod al BOR si canoanele Sinoadelor Apostolice si Ecumenice referitoare la slujirea cu ereticii. Biserica Greco-Catolica are interesul sa sustina acest lucru pentru ca astfel da impresia ca se afla in Adevar. Practic nu este elogiat un ierarh pentru ca este ortodox, ci pentru ca a avut o opinie ca si a lor. Au fost, si inca mai sunt, ierarhi ortodocsi cu calitati exemplare, dar Biserica Greco-Catolica nu are interesul sa ii promoveze atata timp cat nu au incalcat aceste canoane sau, mai bine-zis, atata timp cat nu sunt in acelasi duh.

marți, 9 decembrie 2014

9 decembrie: Pomenirea zamislirii Preasfintei Nascatoarei de Dumnezeu de catre Sfanta Ana. Inca una din diferentele dintre ortodocsi si catolici (ce cred in imaculata conceptie)

În luna decembrie, în ziua a noua, pomenirea zămislirii Preasfintei Născătoarei de Dumnezeu de către Sfânta Ana.
Domnul şi Dumnezeul nostru, vrând să-Şi gătească Luişi biserică însufleţită şi casă sfântă pentru sălăşluirea Lui, a trimis pe îngerul Său la drepţii Ioachim şi Ana – căci din aceştia avea să se nască Maica Sa după trup – şi a arătat mai dinainte că va zămisli cea stearpă şi cea care nu avea copii, pentru ca să adeverească zămislirea Lui din Sfânta Fecioară. Astfel, Sfânta Fecioară Maria a fost zămislită din făgăduinţă, dar din unire şi din sămânţă bărbătească. Numai Domnul nostru Iisus Hristos a fost zămislit fără unire şi fără sămânţă bărbătească şi S-a născut din Sfânta Fecioară Maria mai presus de înţelegere, aşa cum numai El ştie; fiind Dumnezeu desăvârşit a luat trup desăvârşit, aşa precum şi la început a făcut şi a plăsmuit firea omenească.

sâmbătă, 6 decembrie 2014

CALENDAR 2015 cu Părintele Justin Pârvu şi martiri ai temniţelor comuniste

calendar 2015

calendar 2015.coperta

Calendar de perete, editat de Mănăstirea Paltin Petru Vodă
Format A3, color
Preţ: 12 Ron
Pentru comenzi accesati aceasta pagina sau la adresa de mail atitudini.pv@gmail.com

Uimitoarea apariție a Sfântului Nicolae într-un autobuz din Rusia


Într-o zi de februarie a anului 1965, un autobuz plin de călători mergea din orașul nostru spre un alt oraș apropiat. Lângă șofer stătea un bătrân, mare la trup și viguros, cu o barbă albă, având în jur de 75 ani. Purta un palton greu cu guler de blană și o căciulă ce-i acoperea urechile. Autobuzul mergea încet pentru că ningea mereu. Când a ajuns la o curbă, lanțurile de la roțile din spate s-au rupt. Șoferul a frânat brusc, dar autobuzul s-a izbit de un alt autobuz, care se afla atunci acolo. Și toate acestea s-au petrecut în câteva secunde.

Colindul Sfantului Nicolae

vineri, 5 decembrie 2014

Parintele Justin Parvu despre dictatura biometrica: Vrem să fim sclavi sau liberi?

Cuvânt înainte la cartea Dictatura biometrica

Vrem să fim sclavi sau liberi?

Cartea aceasta, Dictatura biometrică, o recomand tuturor cititorilor care mai vor încă să fie liberi într-un stat democratic şi celor care mai vor încă să fie fii ai lui Dumnezeu şi nu ai Mamonei. Â Această carte este o sinteză a tuturor publicațiilor care s-au făcut până în prezent pe tema acestui subiect. Are o importanță deosebită pentru că pune la îndemâna tuturor creştinilor, în special ortodocşilor, informații necesare cu privire la problema introducerii microcipurilor de tip R.F.I.D. în actele noastre de identitate şi în toată viața noastră. Pentru că la ora actuală este o campanie extraordinar de satanică pentru distrugerea şi desființarea lui Hristos din inima creştinului. Întotdeauna au fost potrivnici creştinismului, de data aceasta însă este parcă o concentrare a tuturor forțelor întunericului din toate timpurile, a experiențelor îndelungate a celui rău şi vechi de zile, şi aplicarea lor asupra sufletului uman, căruia i s-a declarat război final de distrugere a ființei sale cu desăvârşire. Întotdeauna au fost şi creştini buni, şi creştini răi; întotdeauna au fost şi persecutori, şi preamăritori; au fost şi oameni care s-au sacrificat pentru această învățătură frumoasă, creştin ortodoxă, „pentru că ortodoxia este cea mai mare bogăție pe care o moşteneşte pământul nostru european sau bătrânul continent european, „dar au fost şi denigratori şi trădători care au săpat la surparea temeliei Bisericii lui Hristos. Dar cu cât trădătorii au săpat mai mult, cu atât sângele mucenicilor a înălțat Biserica lui Hristos, pe care nici porțile iadului nu o vor putea birui.

joi, 4 decembrie 2014

IPS Justinian Chira despre religia in scoli

Am vizitat şi am participat la orele de religie în şcolile elementare din Baia Mare. După această vizită am rămas deosebit de impresionat şi cu convingerea fermă că introducerea acestor ore de religie este de o importanţă deosebită pentru vindecarea copiilor noştri de anumite goluri, care pejudiciază maturizarea lor, formarea lor, luminarea lor, desăvârşirea lor spirituală, intelectuală, morală şi socială, integrarea lor în viaţa creştină, precum şi construirea caracterului lor. Ceea ce realizează religia, ceea ce primeşte un copil, un tânăr sau orice om, prin religie, nu este o nouă ideologie, aşa cum greşit se exprimă cei ce nu cunosc ce este religia. Religia nu este o ideologie. Religia este viaţă. Religia este o parte componentă din fiinţa omenească, iar fiinţa omenească nu are doar viaţă biologică, ci are şi un element nemuritor ce face din această făptură o fiinţă gânditoare, creatoare, producătoare de valori, de acte şi fapte pe care nici o vietate de pe pământ nu o poate realiza, pentru că nu are “viaţă”, adică suflet, acea scânteie divină în ea. Doar omul, format din trup viu şi suflet nemuritor, realizează bunuri şi valori ce depăşesc toate bunurile materiale. Pe lângă bunuri materiale omul realizează şi bunuri spirituale: Ştiinţă, Filosofie, Artă, Poezie, cultura în general, în care intră toate creaţiile fiinţei umane. 

Mai presus de toate, omul dispune de voinţa liberă prin care el are posibilitatea să transforme viaţa lui, societatea şi lumea în sânul căreia trăieşte, într-un infern sau într-un paradis. Creatorul i-a acordat omului acest drept şi această putere, prin care omul să vină lângă El, lângă Creatorul, sau să treacă în tabăra distructivă a răului, prin care să transforme totul într-un haos, dând drept hazardului - acestui instinct al întunericului-, să se joace cu existenţa noastră, a întregii lumi, a universului. Aceasta, însă, s-ar întâmpla dacă Providenţa n-ar veghea şi nu ar îndruma, prin religie, creatura, să meargă şi să respecte strict legile ce i-au fost imprimate şi date de la început, de când Creatorul a adus cosmosul din nefiinţă la fiinţă.

Lumina din cer la mormantul Parintelui Justin Parvu

Cineva mi-a trimis o fotografie de la mormantul Parintelui Justin Parvu in care o raza de lumina se pogoara din cer. Initial, lumina nu s-a vazut pe telefonul cu care a fost facuta fotografia, ci doar dupa ce a fost descarcata pe calculator.




miercuri, 3 decembrie 2014

Staretul Antonie: „La venirea antihristului, totul deja e pregatit, centralizarea e deplina, poporul e numarat, fiecare e cu numarul sau si cu cartela sa, iar în ea e inclus totul”

Preluare dupa SACCSIV
Totul este pus de acord cu America, astfel încât, în cazul unei uniuni comune, să nu apară probleme.
Care dintre aceste considerente e cel mai important pentru satanişti? Nu putem şti. Gândesc şi am văzut că acestea sunt treptele uneia şi aceleiaşi scări ce duc în împărăţia lui antihrist. La venirea lui aici, totul deja e pregătit, centralizarea e deplină, poporul e numărat, fiecare e cu numărul său şi cu cartela sa, iar în ea e inclus totul, până şi opiniile omului şi concepţia lui despre lume.
Cu această cartelă se va putea controla orice mişcare a omului şi pe pământ, şi sub pământ,şi sub apă. Totul va fi.Desigur, el va vrea ca lumea să i se închine de bunăvoie, aşa cum L-a primit pe Hristos. Dar aceasta va fi voia liberă a animalului dus spre tăiere. De mers,merge el singur, numai că în jur stau ciobanii cu bicele. Omenirea e deja în capcană, chiar dacă a mai rămas o bucăţică de caşcaval, fapt despre care a şi spus Mântuitorul, că greu se va mai găsi un suflet credincios.

Noi deja am acceptat condiţiile acestei lumi. Oamenii nu pur şi simplu au fost de acord, ci singuri îşi zidesc sistemul dependenţei de lume şi, dacă ai intrat în horă, trebuie să joci până la capăt, iar în cazul de faţă, până la Judecata de Apoi.

marți, 2 decembrie 2014

ATITUDINE: Manifestatie de 1 Decembrie pentru sustinerea religiei in scoli, la Borca (Neamt)

Sentinţa justă pentru Valeriu Gafencu la Tribunalul Bacău

Vineri, 28.11.2014, la Tribunalul Bacău, a fost admisă cererea prin care Fundaţia Ion Gavrilă Ogoranu a cerut anularea Hotărârii emise de Consiliului Local Tîrgu Ocna privind retragerea “Titlului de Cetăţean de Onoare al oraşului Tîrgu Ocna” – acordat postmortem lui Valeriu Gafencu.
Fiindcă în acest caz sentinţa nu este definitivă, asupra acesteia putându-se exercita o cale de atac, atragem atenţia asupra faptului că maniera corectă de interpretare este una singură: sentinţa pronunţată este rezultatul unui circuit legal şi democratic, specific unui stat de drept, în care unei instanţe de judecată i s-a cerut să se pronunţe asupra unei proceduri netransparente, nelegale şi afectate de imixtiuni nepermise, prin care autoritatea locală a procedat la retragerea unei distincţii civice acordate în deplină cunoştinţă de cauză şi asupra căreia se pronunţase anterior, la o distanţă de timp foarte mică.

16 ani de la mutarea la Domnul a Parintelui ILIE CLEOPA

Sfaturi ale părintelui Ilie Cleopa

Biserica este mama noastră! Nu lăsaţi Biserica, pentru că în ea ne unim cu Hristos.

Să aveţi Psaltirea ca pe un cozonac bun. Când ţi-e foame, mai tai o felie, mai mănânci, mai faci trea­bă, apoi mai citeşti o catismă, două, trei, cât poţi.

Când zici "Doamne Iisuse!'' se cutremură tot iadul, numai să zici din inimă!

Să trăiţi în dragoste unii cu alţii, că dragostea nu moare niciodată.

Să aveţi către Dumnezeu inimă de fiu, către voi minte de judecător şi către aproapele inimă de mamă.

Odata, cand cineva i-a aratat noua biserica din livada manastirii, parintele a zis: "Mai greu este sa faci un calugar adevarat decat o catedrala".

Formula AS

duminică, 30 noiembrie 2014

Sfântul Apostol Andrei, cel Întâi Chemat, Ocrotitorul României


Sfântul Apostol Andrei este sărbătorit sâmbătă, 30 noiembrie, în Biserica Ortodoxă. La noi în ţară, Sfântul Andrei se bucură de o cinstire deosebită, fiind considerat Apostolul românilor sau creştinătorul poporului român, motiv pentru care numeroase biserici de mir şi mănăstiri l-au luat ca ocrotitor şi îl prăznuiesc în fiecare an, organizând ample evenimente religioase şi culturale.

În anul 1995, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât ca ziua Sfântului Apostol Andrei să fie însemnată în calendarul bisericesc cu cruce roşie, iar în 1997 a fost proclamat Ocrotitorul României. Ziua prăznuirii sale a devenit sărbătoare naţională bisericească, ca urmare a hotărârii Sfântului Sinod din 14 noiembrie 2001. Sunt acestea, desigur, expresii ale raportării noastre la propria identitate creştină, activitatea misionară a Sfântului Apostol Andrei de pe teritoriul de azi al României, fiind semnificativă pentru istoria noastră bisericească. Evlavia de care se bucură Sfântul Apostol Andrei în rândul credincioşilor români ortodocşi poate fi identificată şi în alegerea sa drept ocrotitor al viitoarei Catedrale a Mântuirii Neamului românesc.

vineri, 28 noiembrie 2014

Despre ratacirea numita "imaculata conceptie"

Imaculata Conceptie este dogma inventata de catolici prin care s-a hotarat de ei ca Maica Domnului ar fi fost ferita de pacatul stramosesc, ca s-ar fi nascut asemenea Mantuitorului, prin umbrirea Sfantului Duh, iar nu prin impreunare trupeasca. Aceasta inventie nu numai ca a fost criticata de Parintii ortodocsi, dar nici printre apuseni nu si-a gasit sustinatori.

Sfantul Ioan Maximovici - canonizat acum cateva decenii- a scris o carte dedicata cinstirii Maicii Domnului [1], cu un capitol aparte, din care vom spicui cateva idei.

"In acest fel, biserica Romei a mai adaugat o abatere de la invatatura dreapta". "Cred ca nimeni nu ar putea merge mai departe de atat", spune raspicat Sfantul Ioan Maximovici. Citind afirmatia unui episcop apusean, Malou, care spune ca Maica Domnului "este o completare a Sfintei Treimi" - mergand deci pe calea zeificarii ei - si avand in vedere si necinstirea Maicii Domnului de catre protestanti, Sfantul Ioan Maximovici il citeaza pe Sfantul Epifanie al Ciprului care spune ca "in amandoua aceste erezii salasluieste aceeasi vatamatura: atunci cand oamenii nesocotesc cinstirea Maicii Domnului si atunci cand, dimpotriva, o slavesc mai mult decat ii este cuvenit in chip propriu" [Panarion, Impotriva Colyridienilor]. 

“Îmi cam pare rău că n-am rămas şi eu acolo”. Părintele Arsenie Boca şi dorul după Muntele Athos, Grădina Maicii Domnului

Se spune în Viaţa Părintelui Arsenie că în cele trei luni pe care le-a petrecut cu mare folos duhovnicesc în Muntele Athos a deprins rugăciunea cea adevărată, mai ales după o experienţă minunată petrecută în pustia athonită, prin mijlocirea Maicii Domnului şi a Cuviosului Serafim de Sarov. De altfel, acesta a fost şi motivul pentru care tânărul Zian Boca fusese trimis la Muntele Athos de către Mitropolitul Nicolae Bălan, după spusele Părintelui Arsenie: “ca să deprind călugăria de acolo”. Se întâmpla în anul 1939 (martie-mai), pe când era doar diacon celib, înainte de tunderea în monahism de la Mănăstirea Sâmbăta de Sus.
coperta-filocaliei-arsenieSe ştie că Părintele Arsenie a lucrat la treptele ce coboară spre Chilia şi Peştera Sf. Athanasie Athonitul din apropierea Schitului nostru românesc Prodromu. Dar de mare folos duhovnicesc pentru românii ortodocşi este faptul că Părintele Arsenie Boca a adus manuscrisele copiate de el pentru primele patru volume ale Filocaliei care s-au tipărit la Sibiu ceva mai târziu.
Împreună cu Părintele Dumitru Stăniloae, duhovnicul şi profesorul său de Istorie bisericească de la Sibiu, va aduna o echipa editorială şi-l va sprijini pe acesta în titanica muncă de traducere şi redactare a Filocaliei, realizând şi coperta colecţiei. În prefaţa volumului din 1947, Părintele Stăniloae aduce un “cald cuvânt de mulţumire” Părintelui Ieromonah Arsenie de la Mănăstirea Brâncoveanu, care “prin prezenţa aproape necontenită şi prin stăruinţa ce-a pus-o pe lângă mine de-a face această traducere, mi-a alimentat curajul în mod considerabil ca să pot duce la capăt o muncă atât de ostenitoare, pe care altfel nu cred că aşi fi săvârşit-o”. Mai mult, în prefaţa volumului II, Părintele Stăniloae îl numeşte pe Părintele Arsenie: “Ctitor de frunte al Filocaliei româneşti”. Este drept însă că relaţiile între cei doi se răcesc în timp, iar după Revoluţia din ’89, când Părintele Stăniloae îşi dă acordul pentru reeditarea volumelor din Filocalie, acesta nu mai pomeneşte nimic de aportul Părintelui Arsenie.
Consemnările despre activitatea Părintelui Arsenie pe Muntele Athos, “spre ştiinţa şi întărirea în dreapta credinţă ortodoxă a creştinilor”, s-au publicat de către Pr. Streza Nicolae Zian în cartea cu titlul “Catisme ale Părintelui Arsenie Boca pe Muntele Athos”.
Părintele Arsenie fără îndoială a rămas toată viaţa legat sufleteşte de Grădina Maicii Domnului şi de experienţele deosebite trăite acolo. Mărturie stă şi o scrisoare trimisă unui frate călugăr din Athos căruia îi spune printre altele: “(…) dacă însă preţuiţi grădina Maicii Domnului mai mult decît orice altă ocrotire, mai răbdaţi puţin pe loc, şi rămâneţi în Sfântul Munte, – că eu unul în locul vostru n-aş ieşi deacolo – îmi cam pare rău că (de ce) n-am rămas şi eu acolo (…)”.

La Mănăstirea Prislop, cu gândul la părintele Arsenie Boca

Credincioşii îl numesc 'Sfântul Ardealului', chiar dacă nu a fost canonizat, şi vin cu miile pentru a se reculege la mormântul său de la Mănăstirea Prislop, în inima Retezatului. Considerat un 'fenomen unic în istoria monahismului românesc', amintirea Părintelui Arsenie Boca domină şi acum, cu putere, locurile prin care acesta a trecut în anii pe care şi i-a dăruit credinţei ortodoxe şi Bisericii. 

Vineri se împlinesc 25 de ani de la moartea Părintelui Arsenie Boca iar momentul este marcat la Mănăstirea Prislop printr-o slujbă de pomenire la care sunt aşteptaţi cel puţin zece mii de credincioşi. 

De altfel, Mănăstirea Prislop a ajuns loc de pelerinaj pentru românii din toate colţurile ţării, ea identificându-se cu personalitatea Părintelui Arsenie Boca. Se spune că la mormântul acestuia, aşezat într-o superbă poieniţă, florile nu se ofilesc niciodată. Este adevărat pentru că aici miile de credincioşi aduc măcar câte un buchet de flori, după ce se roagă la biserica mănăstirii şi aprind apoi câte o lumânare pentru cei vii sau pentru cei care au păşit pragul lumii de dincolo. 

Un îndreptar de viaţă pentru tineri dat de Părintele Arsenie Boca

A trecut pe la mine un tânăr care a fost la Părintele Arsenie. Şi ştiind eu că a fost la Părintele Arsenie, zic: „Măi, ce ţi-a spus Părintele Arsenie?”. Şi tânărul acela spune: „Ştiţi ce mi-a spus? Oxigen, glicogen, somn, să-ţi păstrezi hormonii şi să ai concepţie de viaţă creştină”.
Se cunoaşte că Părintele a învăţat medicină şi că de fapt el îşi dădea seama că omul este şi trup, nu e numai suflet. Eu am dat un îndrumar pentru suflet. Părintele vine şi dă ceva pentru trup şi zice: Oxigen. Ce înseamnă asta? Aer cât mai bun, să trăieşti în aer cât mai bun. Glicogen: să ai o hrană raţională, căci numai aşa poţi să ai un echilibru organic. Să ai glicogen, adică zahăr din ficat. Cum? Printr-o hrană raţională, nici mai mult nici prea puţin. După aceea somn. Sunt unii care spun că e destul călugărului să doarmă un ceas. Dacă m-aş întâlni cu acela care a spus aşa, i-aş spune că nu are dreptate. Ştiţi de ce? Pentru că somnul e o binecuvântare de la Dumnezeu şi Părintele şi-a dat seama de lucrul acesta. De curând, am găsit în volumul XI din Filocalie că trebuie să dormi cel puţin şase ore, e mai raţional Sfântul Varsanufie decât cel care a scris în Pateric că e destul să dormi numai un ceas. Şi Părintele Arsenie zicea că cel puţin şase ceasuri de somn continuu. Cel puţin, adică înseamnă şi mai mult. Bineînţeles, nu vreo zece ceasuri, cum dorm unii acuma, vara, se culcă pe la zece şi se scoală a doua zi tot pe la zece. E cam prea mult.

Parintele Arsenie Boca: "Să vă pregătiţi pentru martiraj"


Să nu adormi cu mintea obosită, în duşmănie pe cineva.
Prilejurile sunt de mai multe feluri: de la diavol, de la fire şi îngăduite de Dumnezeu. Le deosebim:

- Când sunt de la diavol, simţi tulburare.

- Când sunt de la fire, ne apărăm.

- Când sunt îngăduite de Dumnezeu, simţim o pace, bucurie, mulţumire.
Să vă învăţaţi să vorbiţi puţin şi esenţial.
Aşa să fie vorba între voi: ca la rugăciune.
Decât ceartă mai bine pagubă.
Ajungi la bătrâneţe şi puterile scad şi te trezeşti că n-ai adunat nimic.
Pentru valoarea mântuirii nici o suferinţă nu e imposibilă aici pe pământ, numai şi numai să poţi câştiga mântuirea.
Dumnezeu iubeşte Ţara Românească şi pe ea vrea să o spele întâi de păcate.
La mulţi le-a zis: nu plecaţi din ţară că ţara noastră are destinul ei şi va da cei mai mulţi mucenici.
Să vă rugaţi să nu vină şi peste voi necazurile care vin pe oameni, că vor veni vremuri foarte grele.
Să nu credeţi că voi n-o să răbdaţi foame.
Să vă pregătiţi pentru martiraj.
În rugăciunea „Tatăl nostru”, „şi nu ne duce pe noi în ispită”, se referă la ispita lepădării de Dumnezeu.
Prin încercări se spală menajarea de sine. Când eşti asuprit, răstignit pe nedrept, să te bucuri.
Unde ne merge bine, acolo nu sporim; unde-i mai greu, acolo te curăţeşti mai sigur; acolo unde nu eşti cioplit, eşti un necioplit.

Ultima scrisoare a Părintelui Arsenie Boca către Părintele Daniil

Acestea sunt ultimele cuvinte ale Părintelui Arsenie pentru Părintele Daniil

Ar trebui să-ţi scriu „Cuvioase”, dar îţi voi scrie când vei fi aşa, dacă în zilele viitorului vei ajunge şi „cuvios părinte”: Patericul l-ai citit şi studiat; Sf. Isaac Sirul, Sf. Simeon Noul Teolog de asemenea. Filocalia iarăşi. Studiul e una - îl pot face toţi. Acoperirea cu viaţa însă o pot face din când în când abia câte unii, unde şi unde, câte unul într-o sută de ani.

N-ai avut parte de studiul, care odată era miezul şi splendoarea Teologiei: Mistica, definită „ştiinţa îndumnezeirii omului”. Nu-i destul să ştii călugăria; trebuie să-i şi înveţi calea, să-ţi deprinzi o fire nouă, fire de „fiu al lui Dumnezeu” între fii oamenilor. Pentru asta trebuie valorificarea practică, progresivă a darurilor naşterii din nou de la Botez.Eşti tu un convertit? Îţi trăieşti tu viaţa în Hristos în care eşti botezat, îmbrăcat în firea omului venit din Cer pentru mântuirea ta, care eşti în lumea, care „toată” zace în rău? Ai ajuns tu aşa devreme ca vârstă, convingere şi evidenţă a trăirii în Hristos, în atotprezenţa dogmatică a lui Dumnezeu, ca să rezişti la ispitirile meşteşugite şi uneori simple de tot, ale vicleanului vrăjmaş, care în atâtea prilejuri te-a dovedit slab?

Parintele Arsenie Boca, Luceafăr al vieții creștine românești

Părintele Arsenie, acest „om” al lui Dumnezeu, a fost şi va rămâne ca un luceafăr pe cerul vieţii creştine româneşti. Cu o maiestuoasă statură duhovnicească, cu un curaj demn de Adevărul etern, cu o elocinţă patetică şi cu o pătrundere uimitoare în tainiţele sufletului şi ale conştiinţei, a captivat mulţimile de credincioşi şi nu numai, de toate vârstele şi categoriile sociale, inclusiv studenţimea, dispusă să savureze apelul la păstrarea demnităţii umane şi la lupta împotriva a tot ceea ce descalifică pe adevăratul creştin, trăitor al Adevărului.
Nu avea intenţia să monopolizeze lupta pentru adevărata viaţă creştină, ci, dimpotrivă, era bucuros să audă că unul sau altul dintre slujitorii Bisericii s-au ridicat, în păstorirea sufletelor, deasupra plafonării şi trăiesc cu mult zel preoţia creştină.

joi, 27 noiembrie 2014

Părintele Iustin Pârvu: “Adevărul ne face liberi, nu ne pune cip. Aceasta este dovada că societatea în care trăim este una a minciunii, potrivnică Evangheliei”

Apelul acesta pe care l-am făcut eu împotriva cipurilor biometrice, şi care a fost atât de controversat, nu l-am făcut ca să înspăimânt pe nimeni, n-am vrut să îngrozesc pe nimeni. N-am vrut să terorizez mintea nici a bogatului, nici a săracului, nici a înţeleptului şi nici a neştiutorului. Ci am vrut să amintesc acestui popor de unde a plecat, că în venele lui curge un sânge românesc şi curat ortodox, care nu poate să îngenuncheze în faţa cotropitorilor nu numai ai trupului acestui pământ, ci prin dictatura aceasta a tehnicii ei ne cotropesc sufletele noastre, asupra cărora nu au nici un drept. M-am adresat către cei care nu şi-au stins cu desăvârşire flacăra credinţei din inimile lor. 

miercuri, 26 noiembrie 2014

Fragmente din predica parintelui Vasile Novikov si "interventia" dracului prin intermediul unei demonizate (VIDEO)

Acest film este un fragment din predica ținută la sfârșitul unui Sfânt Maslu, la sfârșitul anului 2007, de ieromonahul Vasilie Novikov, din satul Ivanovo, regiunea Tula, care a murit de cancer în anul 2010. Judecătoria orașului Novomoskovsk a recunoscut predica părintelui Vasile și șase filme de ale sale ca materiale extremiste. Discurile au fost confiscate: "Ortodoxie sau moarte", "Cipizarea", "Show-ul american","Sicrie pentru americani". Părintele Vasile a fost un mare luptător împotriva globalizării. Ca un păstor adevărat, i-a fost interzis să slujească în biserică, în urma predicilor sale în care demasca marii arhiereii.

El direct, cinstit și în auzul tuturor a demascat necinstea patriarhului și a arhiereilor care au căzut în erezia ecumenismului.

marți, 25 noiembrie 2014

"Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!", cantat la mormantul Parintelui Gheorghe Calciu

Parastas pentru Părintele Gheorghe Calciu. 2014

O minune care arată taina jertfei lui Hristos pe cruce

Și în batjocură, cum râdeau ei acolo, au luat o suliță și au împuns icoana. Dar deodată, când au împuns-o, a început să curgă sânge mult, încât i-a cuprins spaima pe toți.


Am să vă spun o istorioară, ca să vedeți că taina jertfei pe Cruce s-a mai repetat uneori și în chip văzut. Iată ce s-a întâmplat.

Într-o casă oarecare bolea un biet creștin sărac și era aproape de moarte. Neavând cui să vândă casa, a lăsat-o cu chirie unui evreu pentru un timp, spunându-i:

Mii de moldoveni fără cod personal în buletinul de identitate

Au buletin de identitate, dar nu și un cod personalimprimat pe acesta. Vorbim despre aproape 6 000 de moldoveni care au refuzat, din motive religioase, un act cu număr de identificare. Chiar și în asemenea condiții,aceste persoane pot să-și exercite dreptul la vot. 

Zinaida Grossu din satul Ciuciulea, raionul Glodeni, a insistat să i se ofere un buletin fără număr de identificare de stat.

Femeia este convinsă că noile acte de identitate contravin viziunilor sale religioase: “Am făcut buletin provizoriu din punct de vedere religios, fiindcă am citit apocalipsa lui Ioan Bogoslovu. Este scris că dacă noi vom primi acele 666, atunci noi nu vom mai avea mântuire”.

vineri, 21 noiembrie 2014

Marturisire impotriva ecumenismului

Preluare dupa Ortodoxia Catholica

În numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh.

Toți cei care am fost botezați în Biserica Ortodoxă suntem membri deplini ai Bisericii celei Una, Sfinte, Sobornicești și Apostolești, adică a Trupului lui Hristos. Prin Taina Sfântului Mir am primit Pecetea Darului Duhului Sfânt și prin Sfânta Împărtașanie cu Trupul și Sângele lui Hristos ne unim cu El, devenind mădulare ale Trupului lui Hristos.

În această calitate de mădulare ale Bisericii lui Hristos, care este numai Biserica Ortodoxă, singura în care ne unim cu Adevăratul Dumnezeu, singura în care omul se poate mântui, arătăm şi respingem în mod public ereziile ce au cuprins pe unii membri ai Bisericii. Erezia nu afectează doar pe cel care crede în ea, ci și pe membrii Bisericii, atâta timp cât cei ce gândesc eretic în Biserică propovăduiesc erezia și celorlalți membri prin cuvânt și prin fapte, răspândind astfel microbul ereziei în tot trupul Bisericii.

Din iadul de la Pitești în exilul american - Golgota unui apostol


Am scris în paginile acestei cărţi că am cunoscut oameni de excepţie, adevăraţi martiri ai neamului românesc sau de o nobleţe angelică, în preajma cărora am simţit cum harul lui Dumnezeu pogorât asupra lor se răsfrânge şi în fiinţa celor din jur. În timpul prigoanei comuniste, prin prezenţa unor astfel de oameni, temniţele din România au concentrat mii de valori ale intelectualităţii, după cum am mai spus, întreaga cremă a neamului românesc.

Unii au fost ucişi prin metode machiavelice, alţii au rezistat fără a mai pune alt preţ pe propria lor viaţă decât, poate, cel de ofrandă în faţa Dumnezeirii. (...)

marți, 18 noiembrie 2014

CONVORBIRI DESPRE APOCALIPSA: Preoti rusi despre pasaportul biometric, CNP, ecumenism

Parintele Avelie despre ecumenism, acte biometrice, CNP, semnul fiarei, Apocalipsa, antihrist …



SURSA: SACCSIV

Convorbiri din Apocalipsa. Film 1
2007
Părintele Avelie Semionov
   Toți suntem botezați. Dumnezeu are Cartea sa, a Vieții, și diavolul pe a sa. Este imposibil să fii în același timp și într-o carte și în altă carte. De aceea cînd primim numerele, automat suntem șterși din Cartea Vieții. Diavolul are acces la inima omului. Iată un copil de 3 ani, și nici el nu mai ascultă. De aceea, cînd noi mergem și renunțăm la pașaport, atunci îl mărturisim pe Hristos. Pînă cînd mai există bani în circulație, puteți să mai fiți încă stăpâni pe viața voastră, dar odată cu introducerea banilor electronici, totul va fi limitat, veți deveni robi ai acestui sistem. De exemplu, dacă nu veți participa la alegerile prezidențiale, ei imediat vă vor bloca cartela (actul) electronică. Este nu pur și simplu un sistem de jandarmi, ci un sistem de închisoare. Cum vor introduce ei banii electronici? Prin foame! 666 este însăși antihristul. Si așa cum Dumnezeu are energia sa buna, așa si el, introducand peste tot 666, incearca sa cuprinda totul cu energia sa negativa, spurcata. Fara introducerea lui 666, diavolul nu poate să influențeze sufletelor oamenilor si toate lucrurile, de aceea sunt introduse codurile de bare, pentru a-si impune puterea sa.

luni, 17 noiembrie 2014

Din viata si minunile Parintelui Nikolai Gurianov

Părintele Nikolai Gurianov este cunoscut şi apreciat în Rusia de către credincioşi ca fiind unul dintre stareţii ultimului secol al Bisericii Ortodoxe. S-a născut în 1909 undeva lângă Sankt Petersburg, a fost prigonit de comunişti făcând şapte ani de lagăr, a slujit ca preot în statele baltice iar din 1958 s-a retras pe insula Zalit unde a petrecut retras 42 de ani într-o modestă căsuţă de lemn, fiind cercetat aici de mulţi pelerini din întreaga lume. De la mijlocul anului 1999 stareţul nu a mai primit pelerini, scrisorile acestora de căutare a unei deschideri ajungând până la preşedenţie.

În ultimul an de viaţă, în ciuda bolilor sale a primit pe toţi cei care îl cercetau pentru a-i instrui şi întări în credinţă. Pe 24 august 2002, la 92 de ani, părintele a murit fiind îngropat pe insula unde a trăit retras.
Din viaţa părintelui am reţinut câteva momente..

sâmbătă, 15 noiembrie 2014

15 noiembrie: Sfântul Paisie de la Neamț. Despre rugăciunea lui Iisus

Biserica Ortodoxa sarbatoreste astazi pe Sfantul Cuvios Paisie de la Neamt, staretul manastirilor Dragomirna, Secu si Neamt, un neobosit practicant al rugaciunii inimii, si pe Sfintii Mucenici si Marturisitori Gurie, Samona si Aviv.
Sfantul Cuvios Paisie Velicicovschi sau de la Neamt s-a nascut in orasul Poltava din Ucraina pe data de 21 decembrie 1722. Tatal sau se numea Ioan si era protoiereu al Poltavei, iar mama sa se chema Irina. Tatal sau murind de tanar, in anul 1735, copilul a fost dat de mama sa sa invete carte la Academia Teologica din Kiev. Dupa patru ani, parasind scoala, intra in viata monahala la Manastirea Medvedovski (la sud de Kiev), primind numele de Platon.

Conferinta la Suceava cu monahul Teodot, despre Sfintii Inchisorilor


miercuri, 12 noiembrie 2014

Sf. Martiri şi Mărturisitori Năsăudeni: Atanasie Todoran din Bichigiu, Vasile din Mocod, Grigore din Zagra şi Vasile din Telciu

VIAŢA ŞI NEVOINŢELE

Sfinţii Mărturisitori Atanasie Todoran şi cei dimpreună cu dânsul

Calendarul ortodox român a mai primit în rândul său 4 ostaşi mucenici: Atanasie Todoran din Bichigiu, Vasile Dumitru din Mocod, Marin Grigore din Zagra şi Vasile Oichi din Telciu. Aceşti sfinţi năsăudeni au suferit martiriul în ziua de 12 noiembrie a anului 1763. Au fost apărători ai credinţei strămoşeşti şi ai neamului românesc. De aceea, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe a hotărât trecerea lor în rândul sfinţilor, cu ziua de pomenire, 12 noiembrie.

Despre viaţa şi faptele muceniceşti ale sfinţilor năsăudeni am aflat mai multe de la părintele Ioan Alexandru Mizgan, preot la Biserica „Sfântul Apostol Andrei” din Oradea şi autor al volumului „Ofensiva uniatismului în Ţara Năsăudului în secolul al XVIII-lea. Martiriul lui Tănase Todoran”.

Înrudit cu George Coşbuc

Sfântul Atanasie Todoran s-a născut într-o familie de ţărani liberi de pe Valea Sălăuţei, în satul Bichigiu, judeţul Bistriţa-Năsăud, înainte de anul 1663. Dragostea faţă de credinţa strămoşească a avut-o de mic, mai ales că din familie făceau parte preoţii Coşbuc din Hordou, nimeni alţii decât stămoşii poetului George Coşbuc. Datorită educaţiei primite, a ajuns fruntaş în comună, a fost jude şi colector al dărilor în comunele de pe Valea Bichigiului şi a Sălăutei.

luni, 10 noiembrie 2014

Manastirea Paltin Petru Voda: MEMORIU CĂTRE CASA NAŢIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE

Prin acest memoriu noi, obştea Sfintei Mănăstiri Paltin – Petru Vodă, respingem cardurile de sănătate în temeiul următoarelor motive:

1. Toate documentele pentru „Dosarul Electronic de Sănătate” (D.E.S.) arată că acceptarea cardului de sănătate se face prin acordul persoanei asigurate. În virtutea dreptului nostru de cetăţeni refuzăm să ne dăm acordul pentru acest card.

2. Toate documentele pentru D.E.S. arată că există posibilitatea legală a autentificării pacientului pe baza codului numeric personal (CNP) sau a codului de asigurat. Drept urmare, cardul de sănătate nu este necesar în mod real pentru funcţionalitatea sistemului D.E.S. Din punctul nostru de vedere cardul de sănătate se prezintă în clipa de faţă ca o formă de fraudare a cetăţenilor români prin una din cele două variante prezentate mai jos ori prin amândouă.