vineri, 2 decembrie 2016

Păcatul nemărturisit

Cândva, o creştină s-a mărturisit în paraclisul Sfântului Harlambie. După spovedanie, în timp ce rudele ei stăteau la rând, ea a coborât în Biserica mare ca să se închine.

Lăcaşul fiind gol, a aprins o lumânare şi a început să se roage la icoane. La un moment dat, a văzut Sfintele Uşi deschise iar pe Sfânta Masă un tânăr frumos, blond. Când l-a văzut, i-a strigat:

– Nu-ţi este ruşine să stai pe Sfânta Masă? coboară repede şi ieşi, aşa sunteţi voi tinerii de azi, prost crescuţi, fără teamă de Dumnezeu, trântori, leneşi şi fără căpătâi…Tânărul a întrerupt-o şi cu un glas dulce şi ceresc i-a zis:

– Dar tu de ce nu te-ai mărturist cu puţin înanite de păcatul care l-ai făcut? şi i-a spus cu exactitate păcatul. Femeia s-a pierdut, a amuţit la descoperirea tânărului.

– Dar cine eşti tu? l-a întrebat bâlbâindu-se şi tremurând.

– Eu sunt Cel cu Care te vei împărtăşi mâine! i-a zis şi a dispărut.

Când şi-a revenit, a fugit la părintele Iacov speriată ca să spună ce a văzut şi ce i s-a întâmplat.

Extras din Pr. Stefanos Anagnostopoulos, Explicarea Dumnezeiestii Liturghii, Editura Bizantina 2005, p.206 via acvila30.ro

Sfîntul Ioan Damaschin: Să ne păzim cu toate puterile noastre să nu primim împărtăşire de la eretici, nici să le-o dăm acestora

Să ne păzim cu toate puterile noastre să nu primim împărtăşire de la eretici, nici să le-o dăm acestora, ca să nu ne facem părtaşi relelor lor credinţe şi pentru a nu fi condamnaţi împreună cu ei.

Auziţi popoare, seminţii, limbi, bărbaţi, femei şi copii, cei mai mari, cei mai tineri şi pruncii, sfântul neam al creştinilor! 

Dacă cineva vă învaţă, în afara acestora pe care le-a primit Sfânta Biserică Sobornicească, de la Sfinţii Apostoli, de la Părinţi şi de la Sinoade, să nu-l ascultaţi, nici să primiţi sfatul şarpelui, după cum l-a primit Eva şi a cules moarte. Şi chiar dacă v-ar învăţa un înger sau un împărat în afara acestora pe care le-aţi primit, astupaţi-vă urechile.

Sfîntul Ioan Damaschin

"Manca-v-ar Raiul!". Despre viata Parintelui Ilie Cleopa

La 22 de kilometri de Targu Neamt, pe soseaua ce duce spre comuna Pipirig, în inima muntilor ascunsi sub codri se descopera în toata frumusetea ei solitara Mănăstirea Sihastria. De trei secole, paraul Secu ii scalda intrarea precum Iisus le-a spalat picioarele Apostolilor. Locasul sfânt a dat credinciosilor un duhovnic, renumit pentru harul sau de a mântui sufletele enoriasilor: Cleopa Ilie.
50 de ani de preotie, sapte petrecuti în pustiu. 31 de volume scrise. Suflete mântuite. Sapte mănăstiri gospodarite. Părintele Cleopa este "unul dintre cei mai iscusiti duhovnici în a doua jumatate a secolului XX", scrie părintele Ioanichie Balan în cartea sa despre viata arhimandritului.
"Manca-v-ar Raiul! Eu sunt mosu’ Putregai, mosu’ Putregai, mosu’ Putregai. Nici un bine n-am făcut eu pe fata Pământului. Dorm mult, mananc mult, un putregai. N-am nimica bun în mine, numai rautati." Asa zicea Părintele Cleopa când venea vorba de el, pentru ca, spunea tot el, smerenia este cea mai importanta virtute la un călugăr. Viata Părintelui Cleopa a fost povestita de ucenicul sau, părintele Ioanichie Balan, în 350 de pagini de carte, cu acelasi titlu.
Pruncul daruit Maicii Domnului
Constantin avea doua luni când mama sa il trecu de trei ori pe sub icoana Maicii Domnului si il darui Sfintei Fecioare.

miercuri, 30 noiembrie 2016

Sfantul Andrei, Apostolul romanilor

Sfantul Apostol Andrei este sarbatorit pe data de 30 noiembrie. S-a nascut in Betsaida Galileia, localitate situata pe tarmul Lacului Ghenizaret, in nordul Tarii Sfinte. Din Sfanta Scriptura aflam ca era fratele lui Simon Petru. Amandoi au fost pescari, alaturi de tatal lor. Avand in vedere ca Andrei era evreu, nu stim cu certitudine daca numele Andrei era numele sau real (acesta fiind de origine greceasca). Potrivit cercetatorilor, numele Andrei era destul de prezent printre evrei, inca din perioada sec. II-III d.Hr.

Pentru romani, numele apostolului Andrei este legat de lupi. Se sustine ca acest nume - Apostolul Lupilor - deriva din vechea denumire a dacilor, daoi, (lupi), dar si de la simbolul lor - lupul. Lupul era chiar un simbol al sanctuarelor Daciei. Legendele spun ca acest animal a fost alaturi de daci la caderea Sarmizegetusei si ca cel care era capetenia lupilor, l-ar fi vegheat pe Apostolul Andrei prin pustia Dobrogei spre Pestera care i s-a oferit ca adapost.

Sfantul Andrei - ucenic al Sfantului Ioan Botezatorul

luni, 28 noiembrie 2016

O intamplare din viata Parintelui Arsenie Boca: Vrajitoarea cu sarpele incolacit peste picioarele ei

Imi amintesc de o intamplare dintr-o frumoasa zi de Pasti. Dupa Vecernie, multi oameni si copii mergeau alaturi de Parintele Arsenie pe aleea care duce spre chiliile preotilor. In calea noastra a aparut o femeie. In dreptul ei, Parintele s-a oprit si i-a zis:

- Hristos a inviat!

Femeia n-a raspuns la salut. Atunci a repetat Hristos a inviat! de trei ori, dar femeia tot n-a raspuns. Parintele a cunoscut cu duhul taina ei – ca era vrajitoare si venise la manastire cu gand de castig, doar, doar va pacali pe cineva — si i-a zis:

- Adevarat ca hristosul tau n-a inviat, ca e diavolul! Maria, noi iti facem o casuta si iti asiguram totul pana la sfarsitul vietii tale, cu conditia sa-ti arzi cartile de vrajitorie si sa te lasi de lucrarea diavolului.

Parintele Arsenie Boca: "E limpede că numai în Corabia lui Dumnezeu mai este scăpare"

În zilele noastre câte unii cârtesc de pe margini, întrebând cumplit: Cum, numai în Biserica Ortodoxă este mântuire? Ceilalți toți se prăpădesc?
Răspundem că precum în vremea potopului: ”a murit tot trupul ce se mișca pe pământ și s-a stins toată ființa care se afla pe fața a tot pământul... și a rămas Noe și ce era cu el în corabie” (Facerea 7, 14-23), tot așa la capătul veacului.

Atunci, în ceasul ispitei ce va să vie peste toată lumea ca să-i încerce pe cei ce locuiesc pe pământ, în strâmtorarea cea mare (Apocalipsa 7, 14), care va veni peste toți cei ce locuiesc pe fața a tot pământ, e limpede că numai în Corabia lui Dumnezeu mai este scăpare, în Biserica cea adevărată, unde este un Domn, o credință, un Botez, un Dumnezeu și Tatăl tuturor (Efeseni 4, 5-6). Sau va întreba: oare S-a împărțit Hristos? (I Corinteni 1, 13).
(Părintele Arsenie Boca, Din învățăturile Părintelui Arsenie Boca – Rostul încercărilor, Editura Credința strămoșească, Petru Vodă – Neamț, 2008, p. 60)

vineri, 25 noiembrie 2016

Biserica Ortodoxă Bulgară respinge şi condamnă sinodul din Creta

Patriarhul Ortodox Neofit al Bulgariei
Preluare dupa ASTRADROM

Astazi, arhiepiscopul Ieronim al Atenenei a confirmat că a primit o scrisoare oficială din partea Sfântului Sinod al ierarhiei Bisericii Bulgare în care se confirmă că „Biserica Ortodoxă Bulgară respinge şi condamnă sinodul din Creta”. Sinodul din Creta nu e nici mare nici „Sfânt”, nici „Mare”, nici „Sinod”.

Conform surselor citate mai jos, Biserica Bulgariei se exprimă asupra textelor adoptate în Creta menţionând că „ele conţin cacodoxii” (învăţături rău credincioase), adică eretice.

Aceasta confirmă sursele greceşti şi ruseşti:


joi, 24 noiembrie 2016

Olga, femeia care a murit si a inviat intru Domnul

La Teghea, intr-o seara de iarna Aceasta fascinanta poveste aveam s-o ascult in seara Lasatei Secului, intr-o indepartata manastire de maici din partile Satmarului: Manastirea Teghea. Din pricina ninsorilor nemiloase din ultimele zile, doar cativa mireni se incumetasera intr-acolo. Ma aflam singur, cu maica stareta Emanuela, intr-o bisericuta maramureseana, inconjurata de camp, camp alb si nemarginit, prin peretii de lemn auzeam vuietul naprasnic al vanturilor infuriind zapada si, ceva mai departe, cantecul abia deslusit al calugaritelor, adunate la ultima vecernie dinaintea Postului Mare.

Maica stareta imi povestea, printre altele, cum a imbracat ea haina calugariei. "Cu vreo 20 de ani in urma, am auzit ca pe tarmul marii, la Constanta, ar exista o femeie care a murit si a inviat. Curiozitatea laicului m-a impins intr-acolo. Intr-adevar, asa era! Mai mult, in urma <>, femeia aceea se preschimbase total: devenise unul dintre oamenii cei mai credinciosi pe care i-am cunoscut vreodata. Dupa o noapte intreaga de confesiune, ea mi-a spus: <> Si, intr-adevar, a doua zi, doar vazandu-ma, parintele Arsenie mi-a zis: <>. De atunci, n-a mai fost alta cale pentru mine decat manastirea."

Nu mi-a venit sa-mi cred urechilor: "O Femeie Care A Murit Si A Inviat?". "Da, e adevarat. Traieste si azi, numele ei este Olga."

miercuri, 23 noiembrie 2016

A ieșit din tipar volumul ”Reflecții III – Din caietele Arhiepiscopului Justinian. Caietele 193 și 194”

A ieșit din tipar volumul ”Reflecții III – Din caietele Arhiepiscopului Justinian. Caietele 193 și 194”. Este vorba de ultimul volum pe care l-a văzut integral IPS Justinian și pentru care a dat ultimele indicații și binecuvântarea de tipărire cu câteva zile înainte de a pleca să ne aștepte la poarta Raiului. Cartea este o sinteză a celor mai importante gânduri pe care și le-a notat în Caiete Ahiepiscopul, în perioada 6 martie 2016 – 16 septembrie 2016, la care a adăugat o notă din data de 23 octombrie 2016, scrisă fix cu o săptămână înainte de a începe să se roage pentru noi din cer. 

Ca și volumele anterioare din Reflecții, cartea aceasta a apărut la Editura Episcopiei Ortodoxe a Maramureșului și Sătmarului, iar aceasta are prefața semnată de scriitorul Marcel Petrișor.

Cartea poate fi găsită la Magazinul Episcopiei din strada Avram Iancu nr. 5 Baia Mare, la pangarul Catedralei Episcopale ”Sf. Treime” din Baia Mare, la Mănăstirea Rohia precum si la toate manastirile si bisericile din Episcopie. Pretul este de 15 lei.

Cartea poate fi comandată și pe internet, cu plata ramburs, pe adresa:episcopiamaramures@yahoo.com, tel 0262214614

luni, 21 noiembrie 2016

Sfintele moaste ale Parintelui Gheorghe Calciu


Cuvantul Parintelui Justin Parvu la inmormantarea fratelui sau de suferinta si slujire intru Hristos, Parintele Gheorghe Calciu

Cuvant la inmormantarea Parintelui Gheorghe Calciu-Dumitreasa

Arhimandrit Justin Parvu

Parinte Gheorghe Calciu,

Bine ati revenit la Manastirea Petru Voda!

Cu doua luni in urma ati fost aici la noi, ati admirat muntii, dealurile, padurile si celelalte lucruri minunate ale lui

Dumnezeu si v-ati exprimat dorinta ca trupul cel ostenit de suferinte si pribegie sa se odihneasca in Gradina Maicii Domnului, in pamantul sfant al tarii noastre si mai exact la Manastirea Petru Voda, inchinata tuturor Martirilor jertfiti in temnitele comuniste si impreuna sa asteptam aici sunetul trambitei celei de apoi a Arhanghelului pentru invierea cea de obste si sa iesim „intru intampinarea Domnului in vazduh”(1 Tes. 4:16).

Bine ai venit iubite frate intru credinta si intru suferinta deoarece „binecuvantat este cel ce vine intru numele Domnului”!

Parintele Gheorghe Calciu si urmarea lui Hristos

În cercul strâmt al elitei politice comuniste de la mijlocul veacului ( XX – red.) erau doua curente: Ana Pauker voia exterminarea adversarilor prin forta, iar Gheorghiu-Dej prin munca. Temnitele, lagarele si "reeducarea" anilor ’50 sunt expresia politicii de ura si crima a Anei Pauker. Când ea a ordonat "reeducarea" marxist-leninista a detinutilor politici din penitenciarul Pitesti, nu a crezut în formularea ei ideala, ci crud si sec a dorit exterminarea prin forta a "dusmanilor de clasa".

"Reeducarea" însemna terorizarea detinutilor, prin ei însisi, pâna la "socul revolutionar", prin care se trecea la "constiinta comunista". Tortura era necontenita, oribila, iresponsabila si fara iesire. Nu exista dreptul la moarte, ci numai la viata monstruoasa.

Era o nebunie de la care nu s-a putut sustrage nimeni. Fiecare a avut caderea lui în asa-zisele "ture ale reeducarii". Acolo au fost batjocorite credinta, idealul, natiunea, familia, virtutea, onoarea, eroismul si, în ultima instanta, omenia. Toti au fost cobai. Unii au cedat usor, altii dupa incredibile chinuri.

Acolo a fost chinuit si studentul Gheorghe Calciu.

sâmbătă, 19 noiembrie 2016

Parintele Constantin Sarbu: Când vă certați, vin îndată diavolii

În drum spre casă, aproape de biserică, am stat sub un geam și am auzit niște tineri care se certau.

– Cocuțo, hai să mergem la ăștia, că se ceartă! Hai să gonim pe diavol din casă!

– Cum, Părinte, dacă nu ne cheamă, cum să ne ducem acolo?

– Hai, hai să mergem!

M-am uitat eu pe unde-i ușa, am intrat:

– Bună ziua!

– Bună ziua!

Mă întrebam cum va deschide Părintele discuția. Dar el a început direct:

Sfântul Ioan din Kronstadt: Postul limpezeşte mintea, contribuind la lupta cu patimile

Postul îi este de trebuinţă creştinului pentru a-i limpezi mintea, pentru a-i trezi şi dezvolta sensibilitatea, pentru a-i dirija voinţa într-o direcţie pozitivă. Aceste trei capacităţi ale omului se întunecă şi se atrofiază cel mai mult ,,de mâncare şi de băutură şi de grijile vieţii“ (Luca 21, 34) şi prin acestea ne îndepărtăm de Dumnezeu, Izvorul vieţii, cădem în păcat, în stricăciune şi deşertăciune, desfigurând şi întinând în noi chipul lui Dumnezeu. Lăcomia burţii şi concupiscenţa ne ţintuiesc de pământ şi am putea zice că ne retează aripile sufletului. Ştiţi cât de înalt era zborul celor ce s-au dat pe sine postului şi înfrânării? Planau în ceruri asemenea vulturilor; fii ai pământului fiind, trăiau cu mintea şi cu inima în ceruri, auzeau acolo cuvinte negrăite, învăţau dunmezeiască înţelepciune. Cât de mult se înjoseşte omul fâcându-se rob pântecelui, mâncării şi băuturi! Îşi perverteşte firea, cea creată după chipul lui Dunmezeu, se face asemenea dobitoacelor necuvântătoare, căzând chiar mai jos decât acestea.

joi, 17 noiembrie 2016

Sfantul Paisie de la Neamt: Dacă alergi după mîncare, vei duce viaţa în patimi

Dacă vrei să învingi patimile, atunci taie-ţi plăcerile; dacă alergi după mîncare, vei duce viaţa în patimi; nu se va smeri sufletul dacă trupul nu se va lipsi de paine; este cu neputinţă să salvezi sufletul de la pieire, păzind trupul de neplăceri. 

Pentru aceasta nu uita: dacă vrei, suflete al meu, să te mîntuieşti, să treci calea cea plină de mîhnire, sa intri în împărăţia cerurilor, să dobîndeşti viaţă veşnică, atunci slăbeşte-ţi trupul tău, gustă amărăciunea de bună voie, poartă mîhnirile grele, aşa cum au făcut toţi sfinţii.

Din cartea Crinii tarinii