vineri, 30 noiembrie 2012

Maicile de la mănanstirea Paltin (Petru Vodă) - Slavă să aibă



Petre Ţuţea în faţa colonelului Crăciun

În literatura memorialistică scrisă de supravie­ţuitorii Gulagului românesc întâlnim personalităţi creş­tine care nu au făcut niciun compromis cu sistemul sa­tanic, dimpotrivă, în situa­ţii existenţiale dramatice au ales să Îl mărturisească pe Hristos, rămânând creştini până la sfârşit. De pildă, Ilie Tudor, tatăl interpretului Tudor Gheorghe, scrie cum Petre Ţuţea l-a înfruntat pe colonelul Crăciun, directorul închisorii Aiud: „Altă dată, tot aşa, într-una din întâlnirile organizate de putere cu deţinuţii, în vederea reeducării, în careul care se făcea în curte, Crăciun «trecea în revistă» însoţit de un grup de ofiţeri, careul.

La un moment dat s-a oprit în faţa unui om înalt, slab, puţin adus de spate. – Ce faci, filosofule? Îl cunoscuse. Era Petre Ţuţea. Era aşa de slab că-l susţineau doi camarazi. Crăciun l-a privit satisfăcut. Şi către mulţime: – Mă, aţi rămas în urmă! V-aţi prostit! Că dacă eraţi deştepţi nu ajungeaţi aici! Vi-L închipuiţi pe Hristos cu un crucioi în spate prin New York? Ar râde şi curcile. Uite, am ajuns în Lună şi n-am dat de niciun Dumnezeu! Se depărtase câţiva paşi. Ţuţea a ridicat mâna. – Domnule, colonel! O clipă. Vreau să vă întreb ceva! – Da! Ia zi, mă, filosofule! – Nu vă supăraţi, aţi crescut la oraş sau la ţară? – La ţară, mă! Nu se vede? – şi-şi bombează pieptul. – Şi aţi avut porci? – Auzi vorbă? Cum să nu! Care gospodar de la ţară nu creşte porci? – Şi…aţi văzut dumneavoastră porc să privească în sus? Tăcere scurtă. Priviri speriate. – Îl ştiţi că e nebun! Tâmpenii… 

S-a stăpânit pe cât se putea râsul general ce ameninţa să invadeze mulţimea şi Crăciun cu suita sa s-au grăbit să scurteze întâlnirea cu «nebuni ca Ţuţea».”

Fragment preluat din volumul Mărturisitorii din închisorile comuniste. Minuni. Mărturii. Repere

Apa trece, pietrele raman - Sava Negrean Brudascu



Părintele Amfilohie Brânză: "În necazuri şi ispite te vezi ce eşti cu adevărat"

Adevărul nu piere. Noi, această rezistenţă la rău o avem prin prezenţa lui Hristos în noi. Trăieşte tu creştineşte şi o să vezi cum se transformă neamuri şi generaţii. Un Simion Mehedinţi, un Petre Ţuţea, Mihai, Ştefan, Neagoe - astea nu-s porecle, sunt viteji români. Noi avem istorie scrisă cu sânge. Adevărul e de neoprit. Au pus acolo piatră, pază, puteau să pună beton armat, că tot Învia Hristos. Nu există oprelişti la aşa ceva.

Dumnezeu nu-şi părăseşte oamenii Săi. Ortodoxia e plină de frumuseţe, de roadă, de bucurie. Nu te aştepta ca toată lumea să vină după noi, ci te aşteaptă să te răstignească, iar asta este o cinste pentru noi, ca să nu ne pierdem noi drumul, căci în necazuri şi ispite te vezi ce eşti cu adevărat.

Să-l trăim pe Hristos autentic. Tu un pas dacă faci, Dumnezeu face 100 înspre tine şi vei vedea că nu-I mut, cum suntem noi astăzi.

Fragment din cuvântul Părintelui Amfilohie Brânză ce poate fi ascultat integral aici.

Pustnicii României - Între Cer și pământ (VIDEO)



Părintele Amfilohie Brânză: "În faţa morţii nu operează nici banul, nici materia"

De tânăr te cunoşti ce eşti, nu aştepta tu bătrâneţea - când îţi apar negi pe faţă şi nu mai poţi sta în picioare din cauza varicelor - să-L mărturiseşti pe Hristos. Acuma s-o faci, la tinereţe, acuma întemeiază-ţi familia, acuma mergi în mănăstire, acuma scrie cărţi, acum studiază, acuma cântă, acuma te bucură, nu aştepta tu după 60 de ani.

Eu am făcut şcoala militară la Mediaş, am fost în clasă 21 de inşi. Când am intrat eu în mănăstire, m-au întrebat că ce m-a apucat - şi am fost şef de clasă. Dupa cinci ani de zile, patru erau în puşcărie. Şi zic, voi ce aţi făcut cu anii voştri? Mă plângeaţi pe mine că am intrat în mănăstire. Acum şi-au dat seama ce sunt ei de fapt, nu când sunt la volan, nu când sunt cu femeia, nu când sunt cu banul în buzunar. S-au văzut acum cum sunt ei. Înţelept e cel care judecă din timp.

Uită-te cum ajunge o fumătoare, cum ajunge o desfrânată. Reclama la bere - fericire -, bea paharul ăsta şi eşti minunat. Dar uită-te la el când este în ceasul morţii, să vezi cum horcăie şi du-i o ladă de bere. Vom vedea că în faţa morţii nu operează nici banul, nici materia, nici trupul, nici armata, nici NATO, nimeni! Numai Hristos e singurul sprijin.

Fragment din cuvântul Părintelui Amfilohie Brânză ce poate fi ascultat integral aici.

miercuri, 28 noiembrie 2012

Pelerinaj la mormantul parintelui Arsenie Boca. 15.000 de oameni se roaga pentru miracole (PRO TV)

PRO TV: Pelerinaj la mormantul parintelui Arsenie Boca. 15.000 de oameni se roaga pentru 
miracole

Părintele Arsenie Boca: „Ce să cerem de la Dumnezeu?”

„E semnificativ ce cerem lui Dumnezeu. Zice cineva că pe om îl poți cunoaște mai bine după întrebările pe care le pune, decât după răspunsurile pe care le dă. Cuvântul se poate construi și mai restrâns din punct de vedere religios.

Adâncimea lui Dumnezeu într-un om sau superficialitatea (cât de la suprafață este Dumnezeu în om) o poți cunoaște din lucrurile pe care le cere, mai bine decât din cuvintele pe care le spune.

Unii nu-I cer nimic; Alții Îi cer nimicuri; Unii Îi cer socoteală; Alții, să facă El ce vor ei! Iar alții, să nu existe în fața lor; Și pomelnicul s-ar putea lungi.

În această privință, sfinții ajungeau unii ca îngerii, care unindu-se întru totul cu voia lui Dumnezeu, pentru ei nu mai voiau ceva deosebit, de aceea nici nu-I mai cereau nimic. Așa se aseamănă începuturile și sfârșitul credinței: unii nu-i cer nimic sau Îi cer nimicuri, iar ceilalți, sfinții, nu mai cer nimic. Sfinții cei mari, din desăvârșita credință în Dumnezeu, nu mai cereau nici măcar mântuirea. Smerenia acestora atinsese desăvârșirea. Totuși, mântuirea, desăvârșirea e acel lucru care trebuie! Pentru acest lucru – iertarea lumii – se roagă și Sfinții din cer.

Minunea de la mormantul Parintelui Arsenie Boca: Cum a ajuns preot un fost ateu (VIDEO)

Marturia lui Ciprian Negreanu din Cluj-Napoca, un fost ateu, care s-a facut preot dupa ce a fost la mormantul Parintelui Arsenie Boca.



marți, 27 noiembrie 2012

Zeci de mii de oameni la mormantul Parintelui Arsenie Boca, la 23 de ani de la moartea sa

Zeci de mii de oameni au luat calea manastirii Prislop din Tara Hategului, pentru a se inchina la mormantul Parintelui Arsenie Boca, cu ocazia implinirii a 23 de ani de la trecerea acestuia la cele vesnice.
La fel ca si in anii trecuti, oameni de toate varstele au ales sa fie prezenti la Prislop inca de saptamana trecuta, punctul culminant anuntandu-se a fi miercuri, 28 noiembrie, data la care Arsenie Boca a parasit aceasta lume. De altfel, el a stiut cand va muri, cerandu-i celui care i-a facut crucea sa scrie anul 1989 pe ea.
Supranumit “Sfantul Ardealului” pentru minunile sale, Arsenie Boca s-a nascut in 29 septembrie 1910, in localitatea hunedoreana Vata de Sus, intr-o familie de oameni simpli. Dupa ce a urmat scoala primara si liceul la Brad, in 1929 s-a inscris la Academia Teologica din Sibiu. In cursul teologiei a fost nevoit sa-si vanda casa parinteasca pentru a-si putea continua studiile. In anul 1939 a petrecut trei luni pe Muntele Athos.
Noua ani mai tarziu, Arsenie Boca a fost arestat si torturat de fosta Securitate pentru presupuse legaturi cu legionarii. La finalul pedepsei, el a revenit, ca staret, la Manastirea Prislop, de unde a fost alungat in 1959, cand lacasul de cult s-a desfiintat, fiind transformat in camin de batrani.
De-a lungul vietii sale, multa lume a apelat la sfaturile Parintelui, acesta spunandu-le celor care il cautau cauzele problemelor si cum sa se indrepte, stiindu-se ca a fost vazator cu duhul. Chiar si in anii dupa moartea sa, extrem de multi oameni au avut parte de vindecari si intamplari miraculoase dupa ce au trecut pe la mormantul de la Prislop.
Astazi, tot mai multa lume doreste canonizarea Parintelui Arsenie Boca, dar Biserica Ortodoxa Romana nu da semne ca ar face acest lucru prea curand.

Scrisoarea unui bebelus catre mama sa

Buna mami, ce mai faci? Eu sunt foarte bine, multumesc lui Dumnezeu. Au trecut doar cateva zile de cand m-ai conceput in burtica ta. Cu adevarat, nu as putea sa explic fericirea ce o simt pentru ca tu vei fi mamica mea.

Alt lucru care ma umple de mandrie este sa vad dragostea prin care am fost conceput. Totul se pare ca ar vrea sa-mi spuna ca voi fi copilul cel mai fericit din lume!

Mami, deja a trecut o luna de cand m-ai conceput si pot sa vad cum corpusorul meu incepe sa ia forma, eu stiu ca nu sunt atat de frumos ca tine, dar acorda-mi o sansa!

Sunt foarte fericit! Dar este ceva care ma preocupa. In ultima vreme am observat ca sunt anumite ganduri ce se tot rotesc prin capul tau si nu ma lasa sa dorm, dar totul va fi bine, sigur acestea vor trece. Tu nu trebuie sa te framanti asa de tare.

luni, 26 noiembrie 2012

Cu ce te lauzi?

Cu ce te lauzi ?

Cu aurul? Acelaşi aur a fost în măruntaiele muntelui, şi muntele nu s-a lăudat.

Cu hainele? Aceeaşi mătase a purtat-o vier­mele în el, şi nu s-a lăudat.

Cu sănătatea? O sănătate cu mult mai bună are lupul din pădure, însă nu se laudă.

Cu pofta de mâncare? Leul furnicilor cu pofta nebună mănâncă furnici până moare; dar la urmă îl mănâncă furnicile pe el.

Cu norocul? Iată că vulpea nu se încrede în norocul ei şi chiar când a suta oară reuşeşte să prindă găina, de frică ascultă din care parte va răsuna puşca.

Cu caii? Cum poţi avea o idee atât de înaltă despre caii tăi, când ei nu-şi închipuie ceva deo­sebit nici despre ei, nici despre tine?

Sfântul Nicolae Velimirovici

Sursa: "Învăţături despre bine şi rău", Editura Sofia, Bucureşti, 2006

Începe săptămâna "Arsenie Boca"

Câteva zeci de mii de pelerini vor lua calea mănăstirii Prislop în aceste zile cu ocazia parastasului Părintelui Arsenie Boca, la 23 de ani de la mutarea sa la Domnul.

Pelerinajul este unul impresionant de la an la an, tot mai mulţi oameni dorind să ajungă în acest loc sfânt pentru a-l comemora pe Sfântul Ardealului. Mai jos, câteva imagini de la parastasul de acum un an, 28 noiembrie 2011.


Alte articole pe acest blog despre Arsenie Boca puteţi găsi la această adresă.


Parintele Arsenie Boca, comemorat la Paris pe 8 decembrie

Mari Duhovnici 2 - „Duhovnicia este centrul vieţii noastre”

(Pr. Rafail Noica – Cultura Duhului, Despre duhovnicie; pag. 42)

Cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Iosif, Departamentul Cultural al Mitropoliei Ortodoxe Române a Europei Occidentale şi Meridionale continuă zilele comemorative Mari Duhovnici dedicate marilor duhovnici contemporani nouă, celor ce deţin duhul şi adevărul. Pentru că, după cum spune părintele Rafail Noica, duhovnicia este duh şi adevăr (Cultura duhului- Despre duhovnicie, pag. 47).

Cea de-a doua întâlnire de acest gen se va desfăşura sâmbătă 8 decembrie 2012 şi va fi dedicată părintelui Arsenie Boca.

duminică, 25 noiembrie 2012

Dansează pentru tine? Desfrânarea, promovată la rang de virtute prin dans

Diavolul nu stă o clipă, umblând, răcnind ca un leu şi căutând să-i înghită şi pe cei încă neînghiţiţi. Într-un veac al minciunii, rătăcirii şi răutăţii, anormalul devine din ce în ce mai normal pentru gloată cea nesimţită, lipsită de orice rază de lumină dumnezeiască.

Una dintre cele mai importante unelte pe care satana o foloseşte în aceste zile este mass-media, devenită un mare idol al acestei lumi. Aşa se face că, la "show-ul" Dansez pentru tine, desfrânarea este promovată la rang de virtute, în aşa fel încât bietul om rătăcit şi în special tineretul, să se obişnuiască total cu această anormalitate ca fiind normală. Iată numai câteva din titlurile apărute în presă după "incendiarul show":

EVZ: Bebelușa" Oana a mimat SEXUL ORAL în proba de STRIPTEASE la DANSEZ PENTRU TINE

EVZ: PREMIERĂ LA DANSEZ PENTRU TINE. Pentru prima oară în România are loc PROBA DE STRIPTEASE

Cam ăştia sunt "binefăcătorii" de astăzi, iar gloata nu încetează să-i "elogieze", ba chiar să le urmeze "învăţătura", dar au să dea sama cu toţii în ziua aceea. La fel şi restul.

"În zilele acestea mai de pe urmă, când şi nouă ni se pare «că de acum vremea s-a scurtat», cercetând firea durerilor, am aflat desfrânarea încleştându-i pe oameni şi lucrându-le de zor dărâmarea în întindere şi adâncime. Astfel, oamenii orbecăiesc în mulţimea neştiinţei şi a lipsei de sfat, care s-a întins ca o noapte de osândă peste bieţii oameni, în care dorm liniştiţi somnul de primejdie, de bună credinţă, precum că aceea nu-i păcat" - Parintele Arsenie Boca (fragment extras din lucrarea Părintele Arsenie Boca – Despre durerile oamenilor, vol. 2)

Vlad HERMAN