joi, 14 martie 2013

Maxim trei copii. Doar nu vrei sa mor de saracie!

Daca intrebi un tanar casatorit sau necasatorit cam cati copii si-ar dori sa aiba, iti spune cu hotarare ca unul, doi, s-au cel mult trei copii. Pe oricine ai lua la intrebari, nu ai sa gasesti un parinte sau viitor parinte care sa-si doreasca mai mult de trei copii, fie ca este credincios sau necredincios, fie ca este sarac sau bogat, sau in oricare alta situatie.

Filozofia nasterii copiilor este ca unul ar fi cel mai usor de crescut si fara sacrificii prea mari, doi insa este totusi mai bine decat unul deoarece ar creste copii mai frumos impreuna si, Doamne fereste, in caz ca te dezamageste unul din ei, sau iti moare inaintea ta, macar stii ca-l ai consolare pe celalalt. In schimb trei copii este deja dorinta unor inimi largi.Dar sa vedem cum stau familiile de astazi cu mai mult de trei copii. Foarte putine, extrem de putine la numar fata de media generala a copiilor dintr-o familie, aceste familii se descurca in general mai modest din punct de vedere financiar, parintii nu au mofturi prea mari de la viata aceasta, ci isi doresc pentru copiii lor o scoala care sa-i scoata din stramtorari, si sa se capatuiasca si ei la casele lor.

Acum revenind la dorintele noastre vis-a-vis de nasterea copiilor, imi vine in gand intrebarea De ce ne dorim doar unul, doi, maxim trei copii, cand bunicii si inaintasii nostri au avut cate 5,7,10 sau chiar 12 copii?!? De unde diferenta aceasta atat de mare intre ceea ce era un lucru practic si firesc pana acum 40-50 de ani, acela de a avea "multi" copii, fata de ceea ce ne dorim noi astazi, adica maxim 3? Care a fost schimbarea care a produs o asa diferenta si cum ne afecteaza?

O prima cauza ne-o confirma situatia curenta de degradare a familiei, adica utilizarea metodelor contraceptive la scara larga, prin ingradirea si impotrivirea fata de nasterea fireasca a copiilor. Datorita dezvoltarii tehnologice si a cresterii posibilitatii de consum in economie, acum toata lumea are acces la prezervative si anticonceptionale. Farmaciile colcaie de aceste blestematii. Blestematia si mai mare este ca se fac si avorturi. Adica, de 40-50 de ani incoace, mai mult ca oricand nu se lasa sa vina copiii la rand. Oare ceilalti frati ai nostri care trebuia sa fie printre noi, unde sunt acum? Intrebati parintii!

Deci, fie ca ne place sau nu, gandirea noastra in privinta numarului de copii doriti, este proiectia dezastrului spiritual si social din ultimii 50 de ani la care s-a facut autoare omenirea. Si cum sa-ti doresti mai mult de 3 copii cand la parintii nostri nu am vazut decat unul, doi sau maxim 3? Cum sa-ti doresti mai multi copii daca mama, soacra sau sora te invata sa avortezi din cauza "saraciei" sau pentru ca "nu este momentul", sau te invata sa te impotrivesti nasterii de copii prin metode contraceptive? Si te invata nu numai parintii ci si doctorii, si mass-media, si chiar patronul de supermaket cu prezervativele puse ostentativ la fiecare casa de cumparaturi, sa nu-ti doresti copii dupa fire ci sa te feresti de a-i avea.

Dar mai mult decat atat, oare cati dintre noi au curajul sa arate plaga societatii imbolnavite de pacatul nezamislirii de copii dupa randuiala? De unde credem ca s-au inmultit atat de mult cazurile de cancer la san si cancer de col uterin in randul femeilor, si mai ales a acelora tinere? De unde atatea complicatii si boli ale aparatului sexual feminin, in ciuda tehnologiei atat de dezvolate si a igienei atat de ridicate fata de cea a intaintasilor nostri? Din pricina poluarii, si a E-urilor din alimente? NU, ci din pricina desfranarii si a pastrilelor contraceptive, ca sa nu mai zic de avorturi.

Si o a doua cauza pentru care ne dorim doar 1, 2 sau maxim 3 copii este multa iubirea de sine. Iubirea de sine a viitorilor parinti care nu vor sa se jertfeasca si sa rodeasca copii. Copiii sunt rodul dragostei dintre parinti, asa ca si simpla dorinta de a avea doar 1 sau 2 copii, arata cat de putin roditoare vrem sa fie dragostea famiilor noastre. Si mai arata ceva. Mai arata cat de mult s-au inmultit divorturile pentru ca nu au fost casniciile sudate de (mai multi) copii. Dar cum familia moderna nu prea vrea copii in colaborare cu Dumnezeu, vin si divorturile pe banda rulanta.

Adevarul este ca nu vrem sa avem mai multi copii pentru ca aceasta ar insemna aproape sigur ca vom avea un trai mai modest sau mai bine zis mai putin confortabil, va insemna nu numai ca nu vom mai avea posibilitatea sa mergem in excursie in strainatate, dar poate ca nici in tara nu vom lua vacanta, datorita sacrificiilor de a asigura cele necesare copiilor, va insemna ca nu o sa mai avem posibilitatea sa ne cumparam hainele dorite la discretie, ci sa ne imbracam copiii mai intai, va insemna sa renuntam la noi pentru copii nostri. Adica va insemna sa ne lepadam de noi si sa ne luam crucea. Ori noi iubim confortul.

Ce ne mai impiedica de a vrea mai multi copii? Traiul de viata ridicat la care tindem sa accedem cu totii in lumea moderna. Am facut lucrurile din viata mai complicate si ne injuga mai tare la cele materiale. Ca sa pot creste astazi un singur copil trebuie sa-i asigur gradinita cu bani, la scoala trebuie bani pentru nenumarate rechizite, si activitati scolare, trebuie sa-l sustin financiar inclusiv la facultate, care si aceasta implica sacrificii. Trebuie sa-i asigur un calculator cu conexiune la internet care si aceasta costa bani. "Trebuie" sa-i cumpar si un telefon mobil pentru ca, lumea nu mai poate trai fara celular.

Multe de "trebuie" care ne descurajeaza de a ne dori mai multi copii. Asa ca, a avea mai mult de trei copii implica sacrificii si mai mari, iar mama va fi nevoita sa nu mai lucreze pentru a ingriji mai bine familia. Tatal va trebui si el sa munceasca din greu, pentru a sustine familia cu toate cele necesare traiului decent. Dar orice realizare mare implica un sacrificiu mare. Insa astfel de parinti sunt binecuvantati de Dumnezeu, iar batranetele lor au alinare din partea copiilor si a nepotilor.

Duceti-va in spitale sa vedeti cati parinti batrani zac bolnavi pe patul de spital si care nu primesc macar o singura vizita din partea unicului copil pe care il au. Sau intrebati intre rude cati parinti nu se pot bucura macar de un nepot, din cauza copilului care vrea ca si parintii lui un singur copil, dar mai incolo, cat mai incolo. Dar mai bine intrebati cati parinti vaduvi ajunsi la batranete sunt luptati cumplit de singuratate, pentru ca singurul copil pe care l-au crescut a uitat complet de ei. Nu au nepoti cu care sa-si mangaie batranetele, nu au nimic decat mila lui Dumnezeu si regretul ca poate daca faceau mai multi copii nu erau asa de urate batranetele.

Cu toate acestea, dorinta de a avea putini copii nu este rea in sine, insa rau este ca aceasta dorinta devine o hotarare pe care o luam adesea fara Dumnezeu. Rau este ca nu planificam nasterea de copii impreuna cu Dumnezeu ci ii planificam dupa stricaciunea vietii acesteia, singuri si egoisti, fara a-l introduce in gandul si inima de parinte trupesc si pe Creatorul Vietii. Rau este ca si copiii nostri vor face mai rau ca noi.

Dar in schimb ce este rau in a ne dori sa avem 4, 5 sau mai multi copii? Poate acei mai multi copii vor face mai putine necazuri decat doi copii indaratnici care-si au samanta indaratniciei lor izvorata din egoismul de a ne aroga doar noi dreptul de a da viata. Poate mai multi copii ne vor face batranetele mai frumoase si zilele mai senine. Poate ca prin cresterea acelor copii vom fi rasplatiti insutit in aceasta viata dar si mai mult in cealalta.

Cati copii e bine sa avem? Mai bine hotaram aceasta impreuna cu Dumnezeu! Chiar si prin acest lucru Dumnezeu ne arata cat de mult de iubeste, asa incat nu ne da mai multi copii decat ne dorim, respectandu-ne in mod deplin libertatea de a alege. Numai sa-L rugam...

Planificati copiii cu rugaciunea, nu cu contraceptia!

Introdu e-mailul pentru abonare:

Un comentariu:

  1. Augusta Hedlinger14 martie 2013, 21:57

    Fratele sotului meu care traieste in Los Angeles, a plecat din tara in 1997 cu trei copii, dintre care unul era bebelus. Absolvise facultatea de electronica de vreo trei ani cand a plecat. Dar cu un an inainte de a pleca a mers la parintele Cleopa sa-l intrebe cati copii o sa mai faca el(era in 1996 parca) Si la Sihastria, din toata multimea , parintele l-a chemat tocmai pe el, si i-a spus inainte sa deschida el gura: "ai sa faci atatia copii cati vei putea creste". Are 6 copii, 3 baieti si 3 fete, dintre care doua fete sunt gemene dizigote, adica nu seamana fizic. Sunt mari acum, slava Domnului! Eu nu am avut sansa sa vad nici un sfant in viata. La Parintele Cleopa am ajuns dupa ce-a murit.

    RăspundețiȘtergere