Va intreb si eu: De ce?".
Nu stiti raspunsul...
Stie Dumnezeu de ce, ca sunt cu rost mare. Faptele parintilor, neastamparul lor, se rasfrang asupra copiilor. Parintii care au facut impreunari nepermise, au facut o serie intreaga de lucruri de paganism, pentru ca nu se casatoresc pentru scopuri inalte, ci pentru placeri. Dar placerile nu sunt scopuri, sunt conventionalitati. Scopul este stimularea continua reciproca pentru mantuirea sufletelor. Pentru ca, uite, se casatoresc sau, mai bine zis, se impreuna, si raman insarcinate, si zamislesc copii in posturi, in astea, toate sunt niste randuieli care nu trebuie incalcate. Rabda Dumnezeu, se mai poate face si exista ingaduinta, ca cei mai multi copii sunt sanatosi, dar se nasc si malformati. Pentru pacatele parintilor.
Parintii mai pot face ceva sa indrepte acest rau?
Pai, se lupta sa faca, dar e foarte greu, ca el exista asa. Se mai poate, mai sunt sanse... Sa se pocaiasca! Citim toata ziua pentru ei, ca multi vin cu copii la mine.
Ce se intampla cu sufletele copiilor morti inainte de a se naste?
Copiii morti, daca sunt botezati, devin ingeri. Cei care sunt nebotezati, cei avortati sau morti fara botez, exista si ei! O parere relativa a unor Sfinti Parinti spune ca pruncul avortat „nu ar fi la bine, pentru nebotez, nici la rau, pentru nevinovatie". Nu ma amestec, noi ii pomenim la proscomidie, stiti, pe „pruncii inainte de vreme", caci „pruncii inainte de vreme" sunt copiii acestia avortati. Proscomidia e pregatirea liturghiei, unde se transforma painea in trup. Si, inainte de asta, facem o pomenire acolo, vii si morti, toate categoriile de morti...
Iar sufletele acelor copii unde sunt, intre rai si iad?
Asta nu putem spune. Dar, pentru ca nu sunt botezati, si Mantuitorul spune: „Numai cine va fi botezat...", nu sunt in Raiul Raiurilor, dar si pentru nevinovatie - nu sunt in chinuri. Asta ar fi o judecata a noastra, a oamenilor. Pentru ca fara discutie ca sunt nevinovati, dar exista! Si nu pot fi in chin!
Se pot ruga, sigur! Ei ne vad! Pentru ca acesti copii exista, chiar dreptul roman spune: „in fast conceptus...", „copilul, odata zamislit, are drept de cetatean". Copilul e autonom in pantecele mamei, nu e mama stapana pe el.
Au pacate de tot felul, stiu ei. Sa se pocaiasca, sa se roage sa aiba copii. E valabila casnicia, pentru ca sunt cununati, nu putem sa dam inapoi. Insa si copilul e mare dar de la Dumnezeu.
Sa nu cumva! Fereasca Dumnezeu sa se faca asa ceva, biserica nu-i recunoaste p’astia! Nici nu se pune problema! Avem stiinta de a face asta, dar nu se poate... N-au copii, sa infieze vreun copil, lucru care se intampla, in sfarsit, sa ajute unde au copii multi, au atatea lucruri de facut si ei!
Domnilor cititori (rade)... Sa stiti sa muriti si sa inviati in fiecare zi. Sa stii sa lupti, sa te jertfesti si sa mori in fiecare clipa, ca sa poti sa fii prezent in fiecare clipa. Sa mori pacatului si sa inviezi virtutii. Adriana Oprea-Popescu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu