marți, 28 iunie 2016

Mitropolitul Serafim: Primele constatari dureroase ale Marelui si Sfantului Sinod

Cu multă tristețe și durere sufleteasca am urmarit in mass-media începutul Sfântului si Marelui Sinod pornind de la liturghia Rusaliilor de duminica și supunem atentiei cu celeritate, în rândurile care urmează, poporului credincios al lui Dumnezeu, primele noastre constatari.

Prima constatare dureroasa o reprezinta prezența și rugăciunea in comun in cadrul Utreniei și Sfintei Liturghii a aceastei mari sărbători Domnesti la Biserica Sf. Mina a Papistasilor, protestanților și monofiziților eretici, fapt care, după cum este cunoscut tuturor, este interzis de Sfimntele Canoane. Intaistatatorii ortodocși și ceilalți ierarhi participanți au călcat Sfintele Canoane Apostolice și Sinodale, dorind astfel sa transmita de la inceput un mesaj intregii lumi, cât de mult respecta deciziile luate in Sinoadele Ecumenice și, prin urmare, instituția sinodala fata de care dau declarații rasunatoare.

duminică, 26 iunie 2016

Maica milostivirii

Un păcătos şi-a rânduit ca pravilă, în fiecare zi să se roage de câteva ori către Preasfânta Născătoare de Dumnezeu, repetând cuvintele Arhanghelului Gavriil: „Bucură-te, ceea ce eşti plină de har!” Odată, pregătindu-se să meargă la lucrul său lumesc, s-a îndreptat către icoana Preasfintei Născătoare de Dumnezeu ca, mai înainte, să se roage după obiceiul său, iar apoi să meargă la lucrul său. Şi iată, când a început să se roage după obicei, deodată l-a cuprins frica - mai presus de firea sa, vede cum chipul de pe icoană se mişcă şi Preasfânta Născătoare de Dumnezeu i se arată vie împreună cu Fiul Său, pe Care Îl ţine în preacuratele ei mâini...
Pruncului dumnezeiesc i se deschiseseră răni pe mâini, pe picioare şi pe coastă şi din răni curgea sângele în şiroaie, exact ca pe cruce...

joi, 23 iunie 2016

Carti despre minunile Parintelui Arsenie Boca

Mai jos, cateva carti in care sunt incluse minuni ale Parintelui Arsenie Boca si nu numai. In cazul comenzii, clic pe una din copertile de mai jos.







marți, 21 iunie 2016

O nouă carte la Fundația Justin Pârvu: Părintele Justin Pârvu – Biserica și noile erezii

Vizualizare coperta carte Biserica si noile erezii
În această carte sunt tratate subiecte de actualitate ortodoxă, despre sinoade sfinte și sinoade tâlhărești, despre dogme sfinte și despre ecumenismul apostat, despre sinodul panrotodox și alte erezii contemporane și abateri de la dogma ortodoxă.
Cartea are 90 de pagini, pret: 5 Lei (Prețul nu include taxele poștale)
Comanda se poate face la adresa de email atitudini.pv@gmail.com sau aici
Fragment din carte:
Părinte, cum vedeți urgentarea Sinodului panortodox, care a fost anunţat pentru luna iunie[1]?
O să facă ei, dar va fi ce s-a întâmplat cu Sinodul de la Ferrara-Florenţa. Tot aşa va fi şi acum, vor fi aceleaşi dispute dogmatice şi, slavă Domnului, vom mai avea nişte ierarhi care, cred eu, că nu vor trăda Ortodoxia. Şi doi, trei dacă sunt, e suficient. Avem datoria însă să ne rugăm pentru ca Dumnezeu să îi păzească pe ierarhii ortodocşi în dreapta credinţă, pentru că altă salvare nu mai avem decât în mila lui Dumnezeu. Dacă ne vom ruga, vom îndupleca milostivirea Sa. În cea mai mare măsură, masoneria şi-a atins scopul, de aceea şi iese la iveală, ca să îşi finalizeze planurile.
Dar am credinţa că Dumnezeu va lumina sufletele acestea tinere şi va aduce câte o lumânare în întunericul acestui veac. Mila lui Dumnezeu şi harul de sus, acestea au condus Biserica purtată pe aripile Duhului Sfânt. Preoţii de azi care tac, se vor convinge ei înşişi de aceste pericole şi se vor îndrepta.
[1] Acest interviu a fost realizat în aprilie 2013, cu puțin timp înainte de trecerea Părintelui la Domnul, Revista Atitudini Nr. 28. În din acel an se avea în vedere întrunirea unui Sinod Panortodox, amânat însă ulterior pentru anul 2016.

duminică, 19 iunie 2016

Sfantul Justin Popovici despre unimea şi unicitatea Bisericii

După cum Persoana Dumnezeului-Om Hristos este una şi unică, tot aşa şi Biserica, întemeiată prin El şi în El, este una şi unică. Unicitatea Bisericii reiese în chip necesar din unicitatea Persoanei Dumnezeu-Omului Hristos. Biserica, fiind în mod organic unul şi unicul organism Dumnezeu-omenesc din toate lumile, nu are, după toate legile cereşti şi pămînteşti, cum să se împartă. Orice împărţire ar însemna moartea ei. Fiind toată în Dumnezeu-Omul, ea este întîi de toate şi întru totul un organism Dumnezeu-omenesc şi apoi o organizaţie Dumnezeu-omenească. 

Mănăstirea Xeropotamu din Athos si cum s-a prabusit bolta Sfantului Altar in timpul slujirii cu papistasii

Mănăstirea Xeropotamu este situată la jumătatea drumului dintre Dafne și Kareia, fiind închinată Sfinților 40 de Mucenici. A fost ctitorită de împărații Constantin al VI-lea (913-959) și Roman I Lecapenul (920-944). Tradiția spune că întemeietor al mănăstirii a fost Sfântul Pavel Xeropotamiteanul, care a fost fiu de împărat. Denumirea de Xeropotamu a luat-o de la locul din apropiere, unde s-a nevoit Sfântul Pavel și care se numește „Xeropotamul”, adică „pârâul sec”.

Se spune în viața Sfântului Pavel că, atunci când a venit în mănăstire și a cerut să fie făcut călugăr, starețul i-a spus: „Când îți va sta pieptenul în barbă , atunci te voi face călugăr”, căci Sfântul Pavel era spân (în Sfântul Munte este interzisă închinovierea tinerilor fără barbă). Atunci sfântul, luând un pieptene, l-a înfipt în pielea obrazului, zicând starețului: „Iată că îmi stă pieptenul în barbă!”. Văzând starețul dragostea lui pentru Dumnezeu și cunoscând cu duhul că va fi mare, l-a primit și l-a călugărit.

Sfantul Ignatie Briancianinov: "Nu va jucati cu mântuirea, nu va jucati! Caci altfel veti plânge vesnic"


Scrisoarea adresata de Sfantul Ignatie Briancianinov unei femei, care nu accepta ca sunt "multi chemati si putini alesi" si ca alesii sunt tocmai adevaratii ortodocsi.
Cititi textul urmator cu atentie ... sunt raspunsuri convingatoare pentru multe intrebari pe care le aveam si eu.

CONTINUTUL SCRISORII

Ce spectacol vrednic de plans si de plans in hohote: crestini care nu stiu in ce consta propriu-zis crestinismul! Privirea noastra intalneste acest spectacol neincetat; rareori vedem cate o exceptie, rareori putem intalni, in numeroasa gloata a celor ce se numesc crestini, unul care e crestin nu doar cu numele, ci si de fapt. Intrebarea: "De ce sa nu se mantuie paganii, mahomedanii si asa numitii eretici?" a devenit o intrebare obisnuita astazi. "Printre ei se gasesc oameni cat se poate de buni. A-i pierde pe acesti oameni buni ar fi contrar milei lui Dumnezeu!… Mai mult, aceasta e contrar chiar ratiunii umane sanatoase! Doar ereticii sunt si ei crestini. Sa te socoti mantuit iar pe membrii altor credinte - pierduti, este o nebunie, este o trufie fara margini!"
Crestinilor! Voi vorbiti despre mantuire, dar habar nu aveti ce este mantuirea, de ce au nevoie oamenii de mantuire si, in sfarsit, nu-L cunoasteti pe Hristos - singurul mijloc al mantuirii noastre! Iata adevarata invatatura despre acest obiect, invatatura Sfintei, Universalei Biserici: mantuirea consta in restituirea partasiei cu Dumnezeu. Aceasta comuniune a fost pierduta de intregul neam omenesc prin caderea in pacat a protoparintilor. Tot neamul omenesc e o categorie de fiinte pierdute. Pieirea este domeniul tuturor oamenilor, atat a celor virtuosi, cat si a raufacatorilor.

Sfântul Serafim spunea: "Dobândirea Duhului Sfânt este adevăratul scop al vieţii creştine"

Pus pe hârtie de Motovilov după conversaţia de la sfârşitul lui Noiembrie 1831, manuscrisul a fost găsit ascuns într-un pod, printre grămezi de hârtii, unde a zăcut aproape 70 de ani. Scrierea a fost găsită de autorul S.A. Nilus, care căuta informaţii despre viaţa Sfântului Serafim. Această conversaţie este o adevărată comoară pentru literatura ortodoxă, care s-a născut din dorinţa lui Nicolae Motovilov de a înţelege scopul vieţii creştine.

Sfântul Serafim ştia că Motovilov caută acest răspuns din tinereţe fără să găsească satisfacţie. Sfântul părinte i-a spus că ţelul vieţii creştine este dobândirea Duhului Sfânt: „Este nevoie să lăsăm Duhul Sfânt să pătrundă în inimile noastre. Toate cele bune, pe care le săvârşim în numele lui Hristos, ni s-au dat prin Duhul Sfânt şi le putem face mai ales prin rugăciune, care ne este tot timpul la îndemână”.

Motovilov a întrebat de unde putem şti dacă am dobândit sau nu Duhul Sfânt: „Părinte, cum aş putea vedea harul Sfântului Duh? Cum pot să-mi dau seama dacă este întru mine sau nu?”. Sfântul Serafim i-a vorbit despre cum ajung oamenii să aibă Sfântul Duh şi cum recunoaştem duhul lui Dumnezeu în noi, dar Motovilov nu înţelegea. Atunci părintele l-a luat de umeri, spunându-i: „Noi acum suntem amândoi întru Duhul Sfânt, fiule. De ce nu mă priveşti?”.

sâmbătă, 18 iunie 2016

IOAN VLĂDUCĂ: DESPRE SINOADELE TALHARESTI

Preluare dupa atitudini.com
Ce este un sinod?
Un sinod (gr. syn = împreună; odos = cale, drum) este o grupare de oameni cu preocupări teologice care s-au întrunit pentru a dezbate una sau mai multe probleme legate de credință. Concluziile sinodului se structurează sub forma unei hotărâri.
Așa cum arată etimologia (împreună pe cale sau o cale stabilită împreună), un sinod nu este neapărat ortodox. El este ortodox numai dacă hotărârea sinodului ne conduce la Adevăr, adică dacă se merge pe calea Sfinților Părinți.
Importanța dreptei credințe. „Chiar dacă ai săvârșit toate virtuțile, ajungi în locul acesta dacă n-ai dreaptă credință”.
Faptul că vom fi osândiți în veșnicie dacă lepădăm dreapta credință, chiar dacă avem toate celelalte virtuți, se vede clar din  capitolul 26 din Limonariu:
„Un Bătrân cu numele Chiriac trăia în Lavra Calamon din apropierea sfântului râu Iordan. Și era Bătrânul îmbunătățit în fapte dumnezeiești. La el a venit un frate străin din ținutul Dara, cu numele de Teofan, ca să-l întrebe pe bătrân despre gândul curviei. Bătrânul a început să îl sfătuiască cu felurite cuvinte de înțelepciune și viața curată. Folosindu-se mult fratele din cuvintele Bătrânului, i-a spus:

Manastirea Camarzani - Axion la Pogorarea Duhului Sfant

Recomandare carte: Maica Domnului Aparatoarea Noastra - Noi Minuni Contemporane

Maica Domnului Aparatoarea Noastra - Noi Minuni Contemporane, aparuta in anul 2015 la Editura Ortodoxia, contine mai multe minuni recente al Maicii Domnului si nu numai.

O puteti comanda de aici (transport gratuit prin curier)

joi, 16 iunie 2016

Mica Filocalie

//event.2parale.ro/events/click?ad_type=product_store&aff_code=db56ecf1f&campaign_unique=9a6f02fef&unique=fbd7652e1

Prof. Florin Popescu: Părintele Justin, ctitor şi ocrotitor al Neamului Românesc

O parte din acest material a fost publicat si in cartea Parintele Justin, Duhovnicul inimilor - Marturii si Minuni

„În ceea ce mă priveşte, dacă tăcerea îmi apare ca sigură şi ferită de primejdii, a povesti nişte lucruri astfel încât ele să poată fi socotite pe potriva fericirii de care a avut parte bărbatul acesta îmi apare o sarcină anevoioasă; însă pe de altă parte – dacă vrem să ne izbăvim de învinuirea şovăielii şi a delăsării – eu cred că se cuvine totuşi ca să închinăm amintirii acestui om iubitor de Dumnezeu un portret alcătuit în cuvinte.

Fiindcă ar fi de mare ruşine ca, în vreme ce amintirea unor tirani şi nelegiuiţi şi vrăjmaşi ai lui Dumnezeu, a aflat scriitori ce n-au şovăit să o aştearnă în scris, noi să-i trecem sub tăcere pe aceia pe care Dumnezeu Însuşi i-a socotit vrednici să aibă a face, să se bucure de vederea, de cunoştinţa şi de prezenţa unui om atât de mare, cum de-a lungul tuturor timpurilor nu este de aflat! ” (Eusebiu de Cezareea, Viaţa lui Constantin cel Mare)

Ar trebui ca despre Părintele Justin să vorbească bătrânii săi camarazi de temniţă, care l-au cunoscut în acele condiţii grele şi care au petrecut împreună cu el momente harice şi suferinţe muceniceşti.Ar trebui să vorbească despre Părintele ceilalţi mari duhovnici ai vremurilor noastre, cu care a stat în permanentă legătură.Ar trebui să dea mărturie despre viaţa sa sfântă, monahii şi monahiile care, toate lăsându-le, i-au urmat lui.

miercuri, 15 iunie 2016

A aparut cartea Parintele Dosoftei Murariu - Slujitorul cel tainic al inimii

La Editura Ortodoxia a aparut cartea Parintele Dosoftei Murariu - Slujitorul cel tainic al inimii
Părintele Dosoftei Murariu a trudit, a suferit și a fost pregătit și pentru a muri. Aceasta este povestea vieții lui: rigoarea și seriozitatea l-au făcut puternic în mesajul său ca misionar și-n spațiul sacru al mănăstirilor, un model al valorii spirituale, probate în timp. Dincolo de acestea, a scris studii și articole, dar şi lucrări de o mare exactitate, unde aflăm condensate și calitățile sale sufletești.

Ca monah și slujitor, teolog iscusit și duhovnic, vocația și rostul lui prin excelență au fost să înnoiască suflete, să împodobească sfinte biserici, să săvârșească cele sfinte cu adâncă smerenie și cu frică de Dumnezeu, să învețe și să mângâie, să aline și să se jertfească pe sine și să aducă bucuria acolo unde era tristețe. El a trebuit să fie tare, pentru că drumul reușitei nu este nici blând și nici ușor, dar în viață Părintele Dosoftei s-a ridicat după fiecare lovitură, dând Slavă lui Dumnezeu pentru fiecare încercare și împlinire.

Părintele Constantin Catana de la Sfânta Mănăstire Văratic

A apărut Revista ATITUDINI Nr. 44, dedicată Părintelui Arhimandrit Justin Pârvu, la 3 ani de la adormirea sa

 Comenzi sau Abonamente se pot face completând formularul de aici sau la adresa de
email: atitudini.pv@gmail.com

SUMAR


Editorial:Primejdia întrunirii Sinodului Panortodox din Creta
Apostazia de la Teologia Sfinților Părinți
de Monahia Fotini
8 ÎNVĂŢĂTURILE PĂRINTELUI JUSTIN – DESPRE SFINTE SINOADE ŞI SINOADE TÂLHĂREŞTI
„Să nu ne înfruptăm din aluatul ereticilor farisei de azi!”

Sfantul Parinte Justin Parvu despre permise auto, telefon, buletin

joi, 9 iunie 2016

Parintele Justin Parvu despre continuitatea apostolică la români

Patru noi sfinţi în calendarul Bisericii Ortodoxe Române

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, întrunit în ședință de lucru la Reședința Patriarhală, în perioada 6-7 iunie 2016, a hotărât trecerea în rândul sfinților a patru personalități reprezentative ale vieții duhovnicești românești din secolul al XVIII-lea.
Este vorba despre Mitropolitul Iacob Putneanul al Moldovei (1719-1778) și Cuvioșii Sila, Paisie și Natan de la Mănăstirea Sihăstria Putnei (sec. XVIII). Aceștia au fost canonizați, având datele de prăznuire la 15 mai, respectiv 16 mai.
Propunerile de canonizare au venit din partea Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților și avizate favorabil de Sinodul Mitropolitan al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, în ședința de vineri, 20 mai 2016. Aceste propuneri au fost trimise Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române care a hotărât canonizarea sfinților putneni în acest an, când se împlinesc 550 de ani de la înființarea Mănăstirii Putna.

marți, 7 iunie 2016

Gheron Iosif Spileotul sau monahul peşterii


Cuviosul Iosif Isihastul, numit uneori şi Iosif al peşterii, s-a născut în Insula Paros (Arhipelagul Ciclade) din Grecia, în anul 1898, din părinţii Gheorghe şi Maria, purtând numele de botez Francisc. De mic a rămas orfan de tată. Până la vârsta adolescenţei, tânărul Francisc a rămas în satul natal, iar mai apoi a plecat în portul Pireu, unde a lucrat o perioadă, şi după aceasta a fost înrolat în armată. După stagiul militar a fost, pentru o scurtă perioadă de timp, vânzător şi apoi negustor. La vârsta de 23 de ani a început să cerceteze scrierile Sfinţilor Părinţi, îndeosebi cărţile cu un conţinut ascetic. Întâmplarea a făcut ca în Atena să întâlnească un monah aghiorit de la o chilie din Careea, pe care l-a rugat să îl ia cu sine atunci când se va întoarce în Sfântul Munte Athos. A împărţit toată averea sa săracilor şi celor din casa lui şi a luat hotărârea definitivă de a pleca în Sfântul Munte.

duminică, 5 iunie 2016

Virgiliu Gheorghe: UNITATEA NUMAI ÎN HRISTOS O MAI PUTEM RECĂPĂTA

Am fost întrebat recent de ce noi, românii, suntem atât de dezbinaţi… De ce, când ajung în străinătate, multora le este ruşine să afirme răspicat şi mândru că sunt români? Ce-i poate face pe români să-i iubească și să-i primească pe străini mai mult decât pe propriii lor fraţi? Să fie acesta defectul unui popor care a stat în calea tuturor marilor migraţii ce au invadat Europa în ultimele mii de ani şi care, din cauza aceasta, nu a avut răgazul să-şi edifice o cultură majoră (după cum observa îndurerat Cioran)?
Desigur, mai multe motive pot fi invocate pentru a explica actuala stare de fapt – dar, din păcate, nu este numai atât. V-aţi gândit vreodată că, în ultimii 300 de ani, anumite conjuncturi istorice deloc favorabile nu ne-au îngăduit să ne formăm o adevărată conştiinţă românească, independentă de influenţe străine? Şi cum ar fi fost posibil acest lucru, atâta timp cât 238 de ani din cei 300 străinii au stăpânit ţările româneşti, iar în rest au fost comuniştii – sau comuniştii postdecembrişti, ce încheie ciclul în zilele noastre tot cu un conducător străin?
Fanarioţii nu aveau cum să hrănească o conştiinţă românească sau să lupte pentru statul unitar român cât timp erau interesaţi mai mult să strângă cât mai repede bani pentru a-şi plăti datoriile către turci şi a mai aduna ceva şi pentru urmaşi. Ei însă erau măcar ortodocşi şi susţineau o conştiinţă a identităţii ortodoxe cu toate popoarele balcanice. Dar sărăcirea ţării şi menţinerea ei într-un grad de înapoiere destul de ridicat, tocmai prin sărăcirea poporului şi subminarea dezvoltării instituţiilor educative, ne-a vulnerabilizat mult în faţa ofensivei ideologice şi culturale occidentale.

Mitropolitul Athanasie al Limassolului: „Una este Biserica lui Hristos”

Mitropolitul Athanasie al Limassolului

„Una este Biserica lui Hristos”

Preafericite Părinte, Preasfințiți Părinți,

Am primit textele care au fost aprobate ca decizii în diferitele conferințe pre-sinodale care au avut loc de-a lungul timpului pentru pregătirea Sfântului și Marelui Sinod al Bisericii Ortodoxe și care susțin în mod oficial subiectele textelor ce urmează să fie prezentate Sfântului și Marelui Sinod pentru a fi adoptate. Vă mulțumesc foarte mult pentru trimiterea lor.

În conformitate cu regulamentul de organizare și funcționare al Sfântului și Marelui Sinod al Bisericii Ortodoxe, și în special cu privire la articolul 12, alineatele 2 și 3, unde se menționează că ne putem exprima punctele de vedere înaintea Sinodului Local, în primul rând trimit cu smerenie Sfântului Sinod al Sfintei noastre Biserici, după cum îmi cere conștiința, părerile și convingerile mele cu privire la subiectul problemelor următoare.

joi, 2 iunie 2016

POZITIA OFICIALA a Athosului, privind Sfantul si Marele Sinod Panortodox

Sursa: Lăcaşuri Ortodoxe

Călugării din Athos și-au exprimat, in aceste zile, poziția oficială privind Sfantul si Marele Sinod Panortodox.

Mesajul prezentat de-a lungul a 6 pagini, dedicat Sfantului si Marelui Sinod Panortodox, ne-a fost pus la dispozitie de Sfanta Chinonita a Sfantului Munte Athos (foto), iar in randurile de mai jos incercam sa va aducem la cunostinta, in premiera, principalele puncte pe care textul le prevede.

Continutul scrisorii Sfintei Chinonite a fost convenit in cadrul a numeroase reuniuni, fiind semnat de reprezentanții mănăstirilor Athos-ului. Mesajul a fost adresat Patriarhului Bartolomeu al Constantinopolului.

Scrisoarea subliniaza, in principal, faptul că termenul de "Biserică" nu este permis să fie folosit, decat in discutiile raportate la Biserica Ortodoxă, impunandu-se ca "Sfântul și Marele Sinod sa evite termenul de 'Biserica', atunci cand vine vorba despre non-ortodocși". Aceasta inseamna, conform Sfintei Chinonite, ca atunci cand se vorbeste despre unitatea Bisericii, trebuie să se faca referire doar la acei membri ai Bisericii Ortodoxe, uniti intr-o singura Biserica, la Trupul lui Hristos, "singura careia ii poate fi atribuit acest cuvant".