Izvorul tămăduirii: izvorul iubirii

„Îngerul a strigat”

Mănăstirea Sihăstria: Slujba Învierii Domnului nostru Iisus Hristos

Invierea Domnului, Manastirea Nera, 2024 - Hristos a inviat!

Vinerea Mare cu Părintele Justin la Mănăstirea Petru Vodă, 2009

Mănăstirea Sihăstria: Denia celor 12 Evanghelii

Sf. Ioan Gură de Aur – Predică la Sfânta și Marea Joi: Despre Sfânta Cină

Sf. Ioan Gură de Aur

Predică la Sfânta și Marea Joi

*

„ Cel ce mănâncă trupul Meu şi bea sângele Meu, întru Mine petrece şi Eu întru el”
(In. 6, 56)

Despre Sfânta Cină

Noi avem de gând a ne apropia de masa cea prea sfântă, care umple pe fiecare de o sfială cucernică. Să ne apropiem dară de ea cu o conştiinţă curată. Să nu fie aici vreun Iuda, care poartă în inimă înşelăciunea împotriva aproapelui său, să nu fie vreun înrăutăţit, care ascunde în sufletul său otrava prihanei.

Aici se află de faţă Însuşi Hristos, spre a găti pentru noi această masă, căci nu omul a putut să prefacă pâinea şi vinul în trupul şi în sângele lui Hristos, ci preotul stă acolo numai spre a înfăţişa pe Hristos şi a săvârşi rugăciunea; numai harul şi puterea lui Dumnezeu lucrează acea prefacere. „Acesta este trupul Meu” (Lc. 22, 19). Aşa se rosteşte cuvântul, care aduce acea prefacere. Precum glasul acela, care a zis: „Creşteţi şi vă înmulţiţi, şi umpleţi pământul” (Fac. 1, 28), deşi era numai un cuvânt, dar a trecut în faptă, şi a înmulţit omenirea, aşa şi la Cina cea Sfântă glasul acesta al lui Dumnezeu înmulţeşte harul la toţi cei ce se împărtăşesc din ea cu vrednicie.

Aratarea Mantuitorului Iisus Hristos Sfantului Serafim de Sarov

Cuviosul Serafim de Sarov (1759-1833), acest mare sfânt al Ortodoxiei, era întărit în lupte de pronia dumnezeiască, cu care îi alinau sufletul. Diacon fiind, vedea câteodată la slujbe cum sfinţii îngeri slujeau împreună cu monahii.

„Cândva – povesteşte chiar el – slujeam în Joia Mare. Am spus cu umilinţă, de lângă Sfântul Jertfelnic «Doamne, mântuieşte pe cei umili şi acoperă-ne pe noi». După care am ieşit în faţa uşilor împărăteşti şi am spus sfârşitul rugăciunii întreite «şi în vecii vecilor».

În acel moment a strălucit în faţa mea o lumină. Mă uit într-acolo şi văd pe Domnul nostru Iisus Hristos cum strălucea mai mult decât soarele în lumina orbitoare. Îl înconjurau toate puterile cereşti ale îngerilor, arhanghelilor, heruvimilor şi serafimilor.

Intrase prin poarta de vest şi plutind prin aer, a stat în faţa amvonului. Ridicându-şi mâna Sa, a binecuvântat pe slujitori şi pe creştini şi apoi a intrat în locul de lângă uşile împărăteşti unde se găseşte icoana Lui. Inima mea s-a umplut de lumină şi de bucurie pentru El”.

Demn de consemnat este că vedenia a avut loc în timpul intrării preoţilor în Sfântul Altar, care simbolizează intrarea lor în cer.

(Minuni şi descoperiri din timpul Sfintei Liturghii, Editura Egumeniţa, 2000, p. 68) via doxologia.ro

Stihiri Joia Mare, Manastirea Nera, 2023

Sfantul Iosif Marturisitorul, episcopul Maramuresului

In stravechiul pamant romanesc al Maramuresului, a existat o viata si organizare bisericeasca ortodoxa, care poate fi urmarita inca din primele veacuri crestine. Pe la mijlocul veacului al XV-lea, fratii cneji Drag si Dragos (primul "descalecator" in Tara Moldovei), au ctitorit o manastire, cu hramul Sfantului Arhanghel Mihail, in satul Peri (azi in Ucraina subcarpatica). In 1391, la rugamintea urmasilor acestor ctitori, manastirea a fost declarata "stavropighie" a Patriarhiei, cu alte cuvinte ii era subordonata direct. In aceasta manastire si-au stabilit resedinta unii episcopi ortodocsi, care indrumau viata duhovniceasca a credinciosilor din Maramures. Dar in satele din nordul acestui pamant romanesc s-au asezat treptat si unii credinciosi ruteni, care-si aveau propriul lor episcop, cu sediul la Muncaci (azi Mukacevo, in Ucraina).

Episcopii romani din Maramures s-au straduit sa mentina credinta ortodoxa si constiinta nationala in sufletul pastoritilor lor de aici. Acesti episcopi, ca si calugarii din schiturile si manastirile maramuresene, au pastrat stranse legaturi cu fratii lor de-o limba, de un neam si de o credinta din Moldova invecinata.

Sfântul Ioan Rusul: Schimbarea veșmintelor sale a fost finalizată, așa cum ceruse el

În data de 18 apriie 2024 a avut loc schimbarea veșmintelor Sfântului Ioan Rusul, cu ușile Bisericii închise.

Se deschide Altarul și se schimbă veșmintele doar când Sfântul o cere. El apare fie prin vis, fie prin viziune credincioșilor din întreaga lume și le cere să informeze Biserica locală din Procopius că a venit vremea schimbării.

Dorința lui acum a fost: haine albe cu trandafiri. Potrivit preotului Bisericii, Ioannis Markos, Sfântul s-a arătat la aproximativ 35 de persoane.

Cât despre ceea ce a purtat până anul acesta, acestea ajung împărțite ca binecuvântare pentru creștini din întreaga lume.

Ultima dată când a cerut din nou să-i fie schimbate veșmintele de pe Sfintele mMoaște a fost în anul 2005.

Minunat este Dumnezeu întru Sfinții Lui!

Corul Mănăstirii Sihăstria – Prochimenul „Dat-ai moștenire”, glasul VIII, de Ioan Zmeu

Din minunile Sfântului Ioan Rusul: „Trebuie să primeşti operaţia pe creier”

 Un cunoscut inginer din Atena, după mai multe analize de laborator, află de la medici că durerile de cap foarte puternice şi schimbările pe care le simţea în starea de sănătate se datoresc unei tumori maligne, unui cancer la creier. Doctorii îl îndeamnă să se hotărască singur sa i se facă operaţia: trebuie tăiată cutia craniană deasupra frunţii, apoi de jur împrejur şi, după aceea, să i se extragă tumoarea. Întreabă dacă pot apărea şi efecte secundare; i se spune care sunt pericolele, riscurile că operaţia să nu reuşească, tot adevărul. Inginerul nu acceptă operaţia şi începe să aibă crize din ce în ce mai dureroase.

Mai multe icoane din Rusia izvorăsc mir

Sfântul Serafim Sobolev: Rostiți Rugăciunea lui Iisus, lovind pe cuvântul „Doamne” sau „Iisuse” ca un cui în inimă. Atunci inima va fi atinsă treptat de har

Rostiți Rugăciunea lui Iisus, lovind pe cuvântul „Doamne” sau „Iisuse” ca un cui în inimă. Atunci inima va fi atinsă treptat de har, iar numele lui Iisus va alunga din inimă gândurile necurate. Chiar dacă ne rugăm mecanic, este mai bine decât să nu ne rugăm deloc. 

Dacă din o mie de rugăciuni spun una din inimă, cu suspin adevărat, e bine! Și această rugăciune sinceră va înveseli toate celelalte rugăciuni mecanice. Eu însumi am experimentat că lacrimile îmi fac inima mai ușoară. Am observat că Domnul aude și împlinește întotdeauna rugăciunea în perioadele de necazuri mari. Domnul este aproape, dacă Îl chemi, El va răspunde imediat! 

Sfântul Serafim Sobolev

Sfântul Gavriil Georgianul despre cei care părăsesc credința ortodoxă

“Oricine părăsește din anumite motive credința ortodoxă și se convertește la o altă credință, sectă, indiferent dacă este o persoană laică sau una duhovnicească, credeți-mă cu tărie că, chiar și dacă trăiește ca un sfânt, tot nu se va mântui.” 

Sfântul Gavriil (Urghebadze)