sâmbătă, 10 noiembrie 2012

22 de ani de la reinfiintarea Episcopiei Ortodoxe a Maramuresului si Satmarului


Un moment deosebit din viata bisericeasca, pentru credinciosii maramureseni si satmareni, s-a aratat in urma cu 22 de ani, cand li s-au oferit sansa si binecuvantarea de a avea in mijlocul lor prezenta permanenta a unui episcop numai al lor, ca sa le fie parinte si povatuitor pe calea mantuirii.
Reinfiintarea Eparhiei Maramuresului si Satmarului nu a reprezentat altceva decat trezirea radacinilor ei, care sunt adanc infipte in stravechiul pamant al dacilor liberi, dupa cum ne arata actul patriarhal de la Constantinopol din anul 1391, cand Manastirea Peri devenea stavropighie patriarhala si in care sunt pomeniti ”arhiereii locali” din Maramures.
Intr-un lung  sir de ierarhi  si preoti care au mentinut vie flacara credintei ortodoxe  si a constiintei romanesti in vremuri de grea incercare, dand dovada de un remarcabil curaj apostolic, sa inscris si Sfantul Iosif Marturisitorul din Maramures (1690-1705), care a ales sa-si apere credinta in ciuda tuturor ofertelor de mai bine, rezistand pana la capat in fata presiunilor celor care au inteles ca Ortodoxia se poate targui. Datorita lui, nici un preot din Maramures nu a semnat vreun act de unire cu Roma, iar romanii ortodocsi din aceasta parte de  tara si-au putut pastra mult timp credinta cea dreptmaritoare. Se stie , insa, ca pentru aceasta atitudine a sa, el a fost inchis in cetatea Hust, iar dupa eliberare nu i s-a mai permis sa-si reocupe scaunul episcopal.

Astfel, pilda vietii Sfantului Ierarh Iosif Marturisitorul si a celorlalti ierarhi, precum si rugaciunile lor, au rodit peste veacuri, devenind izvor de inspiratie si innoire pentru viata Bisericii noastre din timpul prezent.
Dupa o lunga intrerupere a continuitatii prezentei arhieresti in  tinutul Maramuresului, in anul 1937, prin decretul regal cu numarul 2971/21 august, emis de regele Carol al II-lea, care promulga hotararea Consiliului de Ministrii, s-a reactivat Episcopia Maramuresului, cu sediul la Sighet, in fruntea caruia a fost ales ca episcop Preasfintitul Dr. Vasile Stan.
Dictatul de la Viena, din anul 1940, si mai apoi regimul comunist au facut ca credinciosii din aceasta parte de tara sa fie lipsiti din nou de un pastor sufletesc, incepand cu anul 1948.
Reinfiintarea Episcopiei de Maramures, in sedinta Sfantului Sinod din 12 februarie 1990, a fost un act de recunostinta si cinstire fata de toti cei ce au luptat si s-au jertfit ca dreapta credinta sa dainuie de-a lungul secolelor in aceste tinuturi romanesti.
Dumnezeu a randuit ca in fruntea Episcopiei sa fie ales un om al locului, la data de 26 septembrie 1990, in persoana Preasfintitului Justinian Chira, iar la 11 noiembrie 1990 sa fie instalat ca episcop titular.
Experienta ne-a invatat ca o eparhie se naste greu, cu multe lipsuri si privatiuni pentru cei care isi asuma acest apostolat al Bisericii. Insa, cu toate ca lucrarea de arhipastorire a Maramuresului si Satmarului a inceput in conditii grele, fara resedinta episcopala si fara o catedrala adecvata, astazi, cu ajutorul lui Dumnezeu, s-a reusit prin multa munca si lupta, prin intelepciune si jertfelnicie, ca noua eparhie, in cei 22 de ani de existenta, sa cunoasca o dezvoltare cum n-a mai fost pana acum.
Daca in anul 1990 Eparhia Maramuresului si Satmarului avea 4 manastiri si 5 protopopiate, care insumau 333 de parohii si 121 de filii, astazi, aceasta eparhie are 35 de manastiri si schituri si 8 protopopiate, care cuprind 462 de parohii. De asemenea, au fost infiintate Seminarul Teologic Ortodox ”Sfantul Iosif Marturisitorul” din Baia Mare, Liceul Teologic Ortodox ”Nicolae Steinhardt” din Satu Mare si o sectie de Teologie Ortodoxa in cadrul Facultatii de Litere a Centrului Universitar Nord din Baia Mare.
Pentru a-i fi un sprijin si ajutor in aceasta binecuvantata lucrare, Preasfintitul Justinian a solicitat Sfantului Sinod ca Preacuviosul Parinte Iustin Hodea sa fie ales in slujirea de arhiereu vicar, lucru infaptuit prin alegerea din data de 24 martie 1994 si prin hirotonirea intru arhiereu, la data de 17 aprilie 1994. Aceasta alegere s-a dovedit a fi facuta cu multa intelepciune, intrucat Preasfintitul Iustin Sigheteanul s-a aratat a fi un colaborator harnic  si ucenic vrednic al Inaltpreasfintitului Arhiepiscop Justinian.
Totodata, Eparhia noastra are acum o resedinta functionala si o Catedrala impunatoare, in faza finala de constructie, slujindu-se in spatiul liturgic situat la primul nivel al acesteia, ce a fost sfintit de vrednicul de pomenire Patriarhul Teoctist al Romaniei, impreuna cu Patriarhul Petros al VII-lea al Alexandriei, in anul 2003. Tot atunci a  avut loc proclamarea solemna a canonizarii Sfantului Ierarh Iosif Marturisitorul, hotarata de Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane la data de 20 iunie 1992.
Aceasta vizita patriarhala a insemnat o incununare a altor trei vizite in Eparhia Maramuresului  si Satmarului, cand Preafericitul Parinte Patriarh Teoctist a tarnosit bisericile ”Inaltarea Domnului” din Moisei, Protopopiatul Viseu (1991), ”Sfintii Arhangheli Mihail  si Gavriil” din Sighetu Marmatiei, Protopopiatul Sighet (1998) si ”Adormirea Maicii Domnului” din Tasnad, Protopopiatul Carei (2000).
De vizite patriarhale ne-am bucurat si in vremea pastoririi Bisericii Ortodoxe Romane de catre Preafericitul Parinte Patriarh Daniel. Prima a avut loc in perioada 11 – 13 decembrie 2009, care s-a datorat ridicarii la rang de ”arhiepiscop onorific” a intaistatatorului Episcopiei Ortodoxe a Maramuresului si Satmarului, Preasfintia Sa Justinian Chira.
Cea mai recenta vizita patriarhala s-a desfasurat in perioada 29 iunie – 2 iulie 2012, cu prilejul tarnosirii bisericii Manastirii Barsana  si a bisericii ”Duminica Tuturor Sfintilor” din Negresti Oas, Protopopiatul Oas.
Bogata activitate pastorala, culturala si social-filantropica desfasurata pana in prezent constituie o dovada a binecuvantarii divine  si a jertfelniciei ierarhilor, preotilor  si bunilor credinciosi, fapt pentru care, Duminica, 11 noiembrie 2012, la Catedrala Episcopala ”Sfanta Treime” din Baia Mare se va savarsi Sfanta Liturghie Arhiereasca, pentru a multumi lui Dumnezeu pentru toata facerea de bine si a-I cere mult ajutor, in vederea infaptuirii de alte realizari frumoase si bineplacute inaintea Preasfintei Treimi.
Pr. Dr. Cristian Stefan, consilier cultural

Introdu e-mailul pentru abonare:

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu