Marţi, 23 septembrie 2014
Autor: S.M. de Koniţa
Cu deosebit fast a fost prăznuită pomenirea Sfântului Nou Mucenic Ioan din Koniţa, în oraşul său natal, Koniţa, şi anul acesta, în care se împlinesc 200 de ani de la martiriul său (1814-2014).
Ieri, 22 septembrie, în biserica – sfant loc de pelerinaj -a Sfântului Cosma Etolianul din Koniţa, unde este păstrat un fragment din sfintele moaşte ale noului mucenic, Sfântul Ioan, şi unde există şi un paraclis închinat acestuia, a fost oficiată Vecernia Arhierească Praznicală de hram, cu Litie, in prezenta Inaltpreasfintitului Mitropolit de Dryinoupole, Pogoniani şi Koniţa, kyr Andrei.
Astăzi, 23 septembrie, au fost oficiate Utrenia praznicală şi Dumnezeiasca Liturghie Arhierească, la care a slujit Înaltpreasfinţitul Mitropolit de Dryinoupole, Pogoniani şi Koniţa, kyr Andrei.
În timpul Dumnezeieştii Liturghii şi într-o atmosferă plină de emoţie, Înaltpreasfinţitul Mitropolit l-a hirotonit preot pe ierodiaconul Efrem Stomiotis.
În cuvântul său, parintele Efrem, cu vizibilă emoţie, a vorbit despre cum Harul lui Dumnezeu i-a călăuzit paşii către Sfântul Jertfelnic şi l-a păzit toţi aceşti ani.
S-a referit la oamenii care l-au sprijinit pe această cale a sa. A făcut o menţiune specială despre perioada în care s-a aflat în Sfântul Munte şi despre obştea Chiliei Sfântului Nicolae Bourazeris. A vorbit cu emoţie despre mănăstirea sa de metanie, Sfânta Mănăstire a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu din Stomio, spunând caracteristic: «Din „Grădina Maicii Domnului”, Sfântul Munte, m-am aflat în „grădina mai mică a Maicii Domnului”, Stomio, după expresia Stareţului Paisie».
În replică, Înaltpreasfinţitul, şi cu prilejul pomenirii Sfântului Nou Mucenic Ioan, a spus tânărului ieromonah că martiriul este indisolubil legat de istoria Bisericii noastre, de la întemeierea ei, cu prigoanele pe care le-a suferit de la idolatrii, cu noii martiri pe care îi conduceau la mucenicie ocupanţii turci, mai târziu cu acerba prigoana a Bisericii în Uniunea Sovietică şi în ţările din sfera ei de influenţă (un exemplu caracteristic este şi Epirul de Nord, în timpul lui Hodja), dar şi cu prigoanele actuale pe care le suferă Biserica şi creştinii în regiunea Orientului Mijlociu.
I-a subliniat că in misiunea sa preoţească va intampina greutăţi şi obstacole, pe care insa le va depăşi întotdeauna cu Harul lui Dumnezeu.
Însă, după cum a semnalat cu emfază Înaltpreasfinţitul, capcana actuală pentru orice cleric ortodox este capcana ecumenismului.
În ecumenişti, aşa cum a menţionat Înaltpreasfinţitul, îşi găseşte indeplinirea cuvântul Apostolului Pavel: „oamenii răi şi amăgitori vor merge spre tot mai rău, rătăcind pe alţii şi rătăciţi fiind ei înşişi” (II Timotei 3, 13).
Cu expresii şi gesturi de iubirism cred despre ei înşişi (ecumeniştii) că au mai multă iubire decât Părinţii Bisericii, care mustrau şi loveau fulgerător ereziile cu „praştia Duhului”.
Din acest motiv, a subliniat parintelui Efrem, trebuie să pună în practică porunca Apostolului Pavel – „tu însă rămâi în cele ce ai învăţat şi de care eşti încredinţat” (II Timotei 3, 14).
În cele pe care le-a învăţat atat în Biserica locală din Koniţa, în care a crescut, cat şi în Muntele cel cu nume sfant.
Şi încheind, Înaltpreasfinţitul a semnalat că orice metode ar folosi cel viclean împotriva Sfintei Biserici a lui Hristos, Cel care va învinge în final va fi Iisus Hristos, Care „a pornit ca un biruitor, ca să biruiască” (Apocalipsa 6, 2).
O altă mare capcană este francmasoneria... Unii preoți și înalți clerici din BOR au îngroșat rândurile dușmanilor lui Hristos, din diverse motive lumești... L-au trădat asemenea lui Iuda Iscarioteanul...
RăspundețiȘtergere