Biserica Apostolică Armeană a decis canonizarea colectivă a celor 1,5 milioane de armeni, victime ale genocidului din timpul Imperiului Otoman. Decizia a fost luată la sfârșitul săptămânii trecute cu ocazia adunării episcopilor armeni, reuniți în plen la Etchimiadzin /centrul Patriarhiei armene/ pentru prima dată din 1651, informează pravoslavie.ru.
Sursa citată menționează că Biserica Armeniei nu a mai luat o decizie de canonizare din secolul al XVII-lea.
Președintele armean Serj Sarkisian a salutat această decizie, pe care a numit-o "cea mai importantă inițiativă" a Bisericii Armeniei. "În apropierea împlinirii a 100 de ani de la genocidul din timpul Imperiului Otoman, întregul nostru popor spune un 'Nu' hotărât crimelor împotriva umanității. Este datoria noastră față de înaintașii noștri, victime nevinovate, și față de întreaga umanitate ca pe viitor un astfel de genocid să nu se mai repete", a subliniat președintele armean, potrivit sursei citate.
La 24 aprilie a.c., când s-au împlinit 98 de ani de la genocidul armean, Biserica Apostolică Armeană cerea Turciei să recunoască acest genocid, să restituie bisericile armene și proprietățile ce au aparținut acestora și să despăgubească poporul armean pentru pierderile pricinuite la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea.
''În 1915 au fost 1,5 milioane de armeni victime ale genocidului, iar cei care au scăpat de masacru și-au găsit refugiu în diferite colțuri ale lumii—în Armenia de est /atunci parte a Imperiului Rus/, în Siria, în Liban, în alte țări. Odată cu proprietățile lor, armenii și-au pierdut bisericile, locurile sfinte. Ele au fost luate de Turcia sub pretextul de 'proprietăți abandonate' '', subliniau într-o declarație comună cei doi patriarhi armeni—Catolicosul tuturor armenilor, Karekin al II-lea, și Catolicosul Aram, patriarh al Bisericii Armene în Cilicia /Liban/.
La 24 aprilie 1915 au fost închiși în închisorile Imperiului Otoman și apoi uciși cei mai buni reprezentanți ai intelectualității armene—scriitori, profesori, medici, preoți. Au murit 1.500.000 de armeni, adică aproape jumătate din populația armeană la acea perioadă. Populația armeană din Anatolia și Cilicia, catalogată de autorități drept "inamic intern", a fost constrânsă să plece în exil în deșertul Mesopotamiei. Numeroși armeni au fost uciși pe drum sau în tabere de refugiați.
De atunci, poporul armean luptă pentru recunoașterea și condamnarea internațională a genocidului. Până acum,
mai multe țări au recunoscut oficial crimele comise împotriva armenilor între 1915 și 1917, între care Belgia, Canada, Polonia, Rusia, Elveția, Franța. Parlamentul European a recunoscut genocidul armean la 18 iunie 1987.
mai multe țări au recunoscut oficial crimele comise împotriva armenilor între 1915 și 1917, între care Belgia, Canada, Polonia, Rusia, Elveția, Franța. Parlamentul European a recunoscut genocidul armean la 18 iunie 1987.
Turcia nu acceptă însă ca evenimentele tragice ce au avut loc la începutul secolului trecut în estul Anatoliei să fie catalogate drept genocid, Ankara vorbind de represalii împotriva unui popor care s-a aliat cu "dușmanul rus" în primul război mondial. Totodată, Ankara susține că cifra de 1,5 milioane este exagerată și că numărul victimelor este de ordinul zecilor de mii.
Ca și predecesorii săi, actualul guvern islamo-conservator de la Ankara al premierului Recep Tayyip Erdogan refuză să califice drept genocid masacrele comise în 1915 și denunță toate statele care adoptă legislații ce prevăd sancțiuni pentru negarea caracterului de genocid al crimelor de acum aproape 100 de ani.
Agerpres
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu